Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-23 / nr. 7911
i Pag. a 2-a in VIATA NOUA Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați (Urmare din pag. I), bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite totodată îndemnul de a depași ne eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei în vederea depășirii cit mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, patriotice, membri ai gărzilor tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie se induri, cară pămînt și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane lei. Secretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în privire aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai citeva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat in realitate povestea biblică a potopului. Cu poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape vezi pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tîrite de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădeni, zace cufundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavîrd loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argel, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, cea .pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17.. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Țiglina. In prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este intim* pinat ■ de Cornel ■ Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al PCR. O primă veste îmbucurătoare , cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați — Tecuci a fost redată traficului. Toate orașul încercuit de nurezistă eroic, spărgînd breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „PCR 1- Ceaușescu“, au ieșit în irtîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sunt femei, elevi și pionieri. Este și firesc: bărbații se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor , maxime ce sunt anunțate în zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară Pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcție. In dreptul Șantierului naval se profilează silueta masivă ,, a mineralierului de 12 5000 tone allat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone allate în proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului, de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la calea zidului împotriva zidipericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. In afară de ofranda în munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Combinatului siderurgic — Galați contribuia cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu... importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, suma de 47 milioane lei. Immportante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani sunt date în contul sinistraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sînt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43 746 000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efectelor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialomiței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cît și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra înserării, dînd dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, conducerii sale, urmînd neaabbătut politica profund patriotică a Partidului Jist Român — cîrmaciul Comuîncercat al României socialiste. ★ Ca și în celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. PAUL POPESCU-BOGDANEȘTI DIACONESCU La sosirea în municipiul Galați. Pe întregul traseu al vizitei, cetățenii Galațiului au primit cu deosebită căldură pe conducătorii de partid și de stat. Conștiința cetățenească — mai puternică decît furia apelor Mesaje ale inimii de compasiune și sprijin material Mai puternică decît revărsarea apelor care a pricinuit atîtea incalculabile pagube, este revărsarea de căldură din inimile oamenilor, sentimentul de profundă solidaritate a întregii noastre națiuni în clipele deosebit de grele ale dramaticei încleștări cu forțele dezlănțuite ale naturii. Nimic nu poate fi mai impresionant decît acest sentiment civic de vibrantă compasiune și hotărîre fermă, unanimă de a sprijini pe cei năpăstuiți, de a contribui cu mic cu mare la diminuarea și înlăturarea grabnică a imenselor pierderi cauzate de calamitatea ce s-a abătut asupra celor mai multe localități de pe teritoriul patriei noastre. Multe infinit de multe sunt gesturile de inegalabilă dăruire de sine în clipele de grea încercare prin care trecem și nu este deloc ușor să redai cu ajutorul cuvintelor aceste torente de profund umanism. Pentru că în calmul și rațiunea ce domnesc la tot pasul, gesturile sînt însoțite de cuvinte simple, firești. Oamenii se pronunță lapidar, dar din adîncul inimilor care pulsează la unison, exprimînd aceeași hotărîre neclintită de a răspunde prin fapte amplificate de dimensiunea eforturilor lor. In fiecare clipă suntem martorii unor noi dovezi de solidaritate umană. ...47 de milioane lei. O simplă cifră, dar care are o profundă semnificație, pe care-l fac în cursul Este darul acestui an salariații din județul Galați, prin cedarea uneia sau mai multor zile din salariu pentru ajutorarea sinistraților. O simplă cifră, dar cu o rezonanță deosebită. „Dînd expresie sentimentelor de înalt patriotism, salariații de pe platforma Combinatului siderurgic gălățean s-au hotărît să contribuie la fondul de ajutorare a sinistraților cu suma de 11 765 000 lei, iar activiștii comitetului de partid C.S.G., cei ai Consiliului sindicatelor și ai comitetului coordonator U.T.C. cu salariul pe o lună" - se spune într-o telegramă trimisă Comitetului județean de partid. Colectivul Uzinei Laminorul de tablă Galați - după cum ne informează tovarășul ing. Gh. Alexandru, secretarul comitetului de partid - în afară de donarea unor însemnate sume rezultate din cedarea salariului pe una sau mai multe zile pînă la sfîrșitul anului, a hotărît să cedeze fondul de premiere I.C.M. în valoare de 240 000 lei, precum și suma de 24 000 lei alocată de U.G.S.R. pentru titlul de întreprindere fruntașă pe ramură. Cedînd salariul pe o zi în fiecare lună pînă la sfîrșitul acestui an, colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari de la I.S.C.L. Galați contribuie la fondul de ajutorare cu 400 000 lei; salariații de la T.C.I.F. cu 190 000 lei, la care adăugîndu-se sumele din angajamentele celorlalte unități din municipiul Galați rezultă peste 20 milioane lei. impresionantă este hotărîrea oamenilor muncii din județul nostru de a contribui prin muncă la înlăturarea dezastrului, impresionant este tor de solidaritate, sentimentul „întregul nostru colectiv va lucra cite duminici va fi nevoie la reconstrucția locuințelor, distruse de inundații" — se precizează in angajamentul Șantierului 21 al I.C.M.S.G. „Mă ofer voluntar ca în tot timpul concediului din acest an să lucrez pe șantierele de reconstrucție din zonele distruse de această calamitate naturală” — s-a angajat inginerul Constantin Samulea de la Șantierul 71 al aceleiași întreprinderi. După cum am fost informați de tovarășul Stan Jirlăianu, directorul sucursalei Galați a Băncii Naționale, pînă ieri, în cele două conturi - 49 304 și 2 000 -s-au depus 2 919 628 lei, zilnic adăugîndu-se noi sume la fondul de ajutorare a sinistraților. Iată numai cîteva mesaje ale profundului umanism, mărturii ale vibrantei solidarități a poporului nostru. V. MET AX A Pe digul Ghimia-Brănești se lucrează din plin! Buletinul hidrologic de ieri anunța, ca și în celelalte zile, creșterea apelor rîului Prut în județele din nordul Galațiului. Analizînd această stare de lucruri, Biroul Comitetului județean de partid a stabilit un amplu program de măsuri — fapt consemnat în numărul de ieri al ziarului nostru — pentru prevenirea inundării incintelor îndiguite Brateșul de sus și Brateșul de jos cultivate cu porumb, floarea-soarelui, lucerna etc. Am intrat pe digul care se întinde de la punctul Ghimia și pînă dincolo de satul Brănești, pe malul drept Prutului, pe la stația de pemal pare sud. Circulația intensă a mijloacelor de transport, vremea călduroasă din unele zile au transformat ultiacest rezistent baraj, cu ani în urmă de mi ridicat de oameni și mașini în calea apelor dezlănțuite, într-o minunată bandă rutieră ce rivalizează cu asfaltul. Spre a da o imagine cît mai convingătoare a activității ce s-a desfășurat ieri pe dig, vom derula filmul evenimentelor . La kilometrul 0+500 două excavatoare lucrau din plin la încărcarea celor 15 autobasculante care la km 1+000 descărcau, una după alta, aproape fără oprire, pămîntul umed. Pe această porțiune digul fusese scarificat, iar pămîntul proaspăt adus era nivelat și tasat de un buldozer. Pe taluz, oamenii din echipa condusă de tehnicianul normator D.T. Dumitru, după consolidarea sistemului de apărare construit din țăruși și fascine, așezau pămîntul după regulile hidroameliorației. De aici și pînă la kilometrul 9 coronamentul digului se va înălța în medie cu circa 50 de centimetri. Dar, la controlul minuțios efectuat de specialiștii O.F.F.G.A.I.F. s-au găsit și unele zone mai sensibile pe dig. S-a acționat prompt : pe porțiunea cuprinsă între km 3 și km 3+500 au fost depuși circa 200 maldări-fascini pentru consolidarea sistemului de protecție a digului împotriva valurilor. In zona cuprinsă între km 6+700 și km 7+800, pentru întărirea taluzului dinspre rîu s-au transportat aproximativ cinci vagoane piatră de carieră. Pe baza graficului de lucrări stabilit în seara zilei de 21 mai a.c. ieri s-au executat multiple operațiuni, oamenii acționînd ca în ciuda temperaturii hotărîre coborîte a apei. Bunăoară, la km 12 + 800 se depozitau cu grijă țăruși și plăci de stufit pentru echipele de intervenții. La km 14+400 am întîlnit grupa de nivelament, condusă de inginerul Roman, care, cu ajutorul Leon aparatelor determina zonele mai joase de pe coronamentul digului în vederea acoperirii lor cu piatră și pămînt pînă la cota normală. Echipa condusă de Nicolae Șoimu a lucrat zi-lumină la km 14+700 — 15 + 500 la consolidarea sistemului de protecție a digului, înlocuind țărușii și fascinele putrezite cu material nou. In zona prinsă între km 17+700 cași 18+500 echipa lui Constantin Hulubei executa aceeași lucrare. Cu mult entuziasm au muncit la tasarea pămîntului pe taluz și cei 400 de ostași din unitățile militare dislocate în județul nostru. In dreptul cantonului nr. 3 oamenii din echipa mecanicului Dobre Mereuță au lucrat vineri la consolidarea digului stînd în apă pînă la brîu. Digul este într-adevăr solid — ne spunea aseară inginerul Gogu Oprescu, directorul C.F.F.G.A.I.F. Galați. Are 14 metri la bază și circa 7 metri la coronament. Dar, proverbul spune : „Paza bună trece primejdia rea !“. Așa că, pentru a feri de pericolul inundațiilor culturale din cele două incinte îndiguite acționăm acum cu operativitate, fără a precupeți nici un efort. Pe aproape toată lungimea digului țăranii cooperatori din Vînători, Slobozia Conachi, din Pechea, Băleni, Frumușița și din alte unități au cosit ieri iarba de pe taluzurile digului, pentru ca echipele de control să poată observa la timp orice infiltrație șî să ia măsuri operative de prevenire a ruperilor. Și pentru evitarea oricărei surprize neplăcute, cu urmări tragice, ieri s-au și repartizat pe grupe 50 adus de lanterne puternice. Așa că, digul va fi controlat și noaptea. V. PARLOG Nr. 7911 „Ne facem datoria de oameni“ „Contul omeniei“ — cum a fost denumit contul 2000 _ crește într-una. Zeci și zeci de oameni își îndreaptă pașii în aceste zile către agențiile C.E.C. din țară pentru a depune în contul sinistraților economiile lor. Raportat la scara întregii țării, acest gest la care se adaugă alte nenumărate manifestări de solidaritate, capătă valoare de simbol. In aceste zile patria mai mult ca niciodată înseamnă 20 de milioane de voințe strîns unite în jurul partidului. Am poposit din nou la cîteva agenții C.E.C. din Galați. Depunerile în contul 2000 cresc mereu, aflăm de peste Contul 2000 tot. Ieri în cursul dimineții la agenția nr. 5 Țiglina, în contul sinistraților s-au înregistrat și banii adunați de anul III al Liceului pedagogic din Galați alături de sumele depuse de Constantin Popascu, Janeta Popa, Constantin Cuciurean, Nicolae Cîșleanu, Ștefan Bărbuță etc. Cetățeni, pe deplin anonimi pentru familiile sinistrate, nu pregetă să-și aducă, dintr-un spirit de înaltă conștiință și profund patriotism, contribuția la ajutarea celor loviți atît de greu de calamitate. ” Georgeta Isac, de la agenția C.E.C. nr. 2 din Galați ne mărturisea ieri: „Vin oameni simpli, bătrîni și copii, pensionari, îndurerați de toate cîte s-au întîmplat. Iși dau economiile lor fără vorbe multe din dorința de a le alina celor năpăstuiți durerile, de a se dovedi alături de ei“. La agenția amintită, ieri, Valeria Teodorescu a depus 1000 lei. Ii întîlnim la ghișeu și pe soții Emilia și Eftimie Chiricuță, pensionari. „Am venit să ne facem datoria de oameni“, ne spun ei în vremea ce completau formularul de depunere. Sîntem înștiințați că pionieri de la Școala nr. 6 Galați au depus 3 350 lei în contul 2000. Asemenea fapte se petrec acum cu zecile de mii în țară. Nu au nevoie de cuvinte frumoase pentru a fi descrise. Se definesc singure. D. P. Circulația pe linia Galați—Tecuci a fost reluată Ca urmare a măsurilor de restabilire a activității și refacere a avariilor produse de inundații, luate imediat după ce apele Siretului au început să se retragă, a fost redeschisă și redată circulației calea ferată Galați-Tecuci. De la Direcția regională C.F.R. Galați ni s-a comunicat că începînd de ieri, 22 mai, orele 13,15 traficul a fost reluat conform graficului de circulație atît pentru transportul de călători cît și pentru cel de mărfuri. începînd de astăzi se vor pune trenuri de legătură cu Capitala, prin Tecuci. Zid trainic, ridicat cu bărbăție (Urmare din pag. 1) pun pe marginea apei saci cu nisip. Zidul se ridică rapid și rezistent. Mișcările oamenilor sunt precise, ritmice. La un moment dat, se crează o situație dificilă, care îl face pe inginerul Duțu să se încrunte. Peste cinci minute, însă, facem cunoștință cu doi excavatoriști veniți de urgență să restabilească aprovizionarea digului cu material nisipos. Mihai Bălan și Ion Mihai descriu cu brațele metalice ale mașinilor lor curbe rapide, făcînd față autocamioanelor care pe timpul încărcării nu-și opresc motoarele. Ajungem, în sfîrșit, la capătul tronsonului numărul patru. 30 de dulgheri, conduși de Constantin Popa și Ion Gîlea, lăsaseră înșiruiți de-a lungul apei peste două sute de stîlpi încinși în cherestea, alcătuind astfel front de lucru pentru schimbul de noapte. Activitatea se desfășoară aici mai mult mecanic. Un buldozer, un cilindru presează compresor, adună și o macara pămîntul. Mai încolo plutitoare descarcă nisip. Nu plouă și asta bucură pe toți cei aflați în această noapte la Dunăre. Se poate face o treabă temeinică, se poate ridica fără dificultăți o stavilă de netrecut în calea apelor. Un zid trainic, un zid al bărbăției. P.S. Tovarășul Ștefan van, un reputat specialist Ră din materie de construcții, de altfel, ne asigura că pînă simbătă digul, în prima sa porțiune, va fi gata. Ieri după amiază, deci cu o zi mai devreme, acest lucru era deja înfăptuit. Este meritul oamenilor, al constructorilor și ostașilor care nu și-au precupețit eforturile. K Y