Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-30 / nr. 7918
cen Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL, XXVI — Nr. 7918 I SIMBATA 30 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI rRM. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea, pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințelor impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici — colo, pe cîmpurile pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi. Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole. La stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. Ia întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu,, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al PCR, I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul IAS. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală, .Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele demult la înălțimea sa, sunt De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltarei,, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. _ Muncitori, ostași,femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc acestte pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente , de încordată, luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al PCR, Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sunt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a măsuri energice pentru a unor se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Dragi tovarăși, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urâte). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sîntem satisfăcuți de hotărîrea, de abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară, — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre ; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cit și întreprinderilor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona DunăÎnsoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a deiii despre relațiile întreprindintre fabrică și combinat; se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general îl felicită pe lucrătorii Partidului fabricii pentru succesele obținute, unîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului, vizitează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Giulnița. Se vizitează cooperativa agricolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic, oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coopearării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în rii continuă să se lupte cu apele, cât și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sunt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onoxul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ialomița al PCR, a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite). Intregul nostru popor a răspuns chemării partidului, aiu (Continuare în pag. a Il-a) CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI A Îndeplini planul o sarcină, a-i depăși o datorie patriotică întreaga țară, întregul popor, au trecut prin clipe grele și efectul lor se va mai face multă vreme simțit. Nu este de loc simplu să pierzi, prin această viitură nemaiîntilnită a apelor, zestrea de zeci și sute de milioane, de miliarde a unor întreprinderi, a unităților agricole sau a căminelor cetățenești. Iată de ce, a contribui din toate puterile la ștergerea rapidă a acestor răni, a asigura bunul mers al dezvoltării economiei naționale, a societății noastre socialiste în ansamblul ei, este astăzi datoria de onoare a fiecărui om al muncii, însuflețiți de acest fapt, dînd expresie concretă sentimentului de patriotism și răspunzînd chemării conducerii partidului, a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, muncitorii, inginerii și tehnicienii uzinei noastre participă cu toate forțele în această acțiune națională de recuperare a pagubelor cauzate de calamități. După primele patru luni din acest an, colectivul nostru prezenta, la toți indicatorii de plan, substanțiale depășiri. Producția globală, de exemplu, fusese depășită în expresie valorică cu mai bine de 6 milioane lei, producția marfă vindută și încasată cu 5,5 milioane lei, productivitatea muncii cu 3,1 la sută, iar beneficiile suplimentare depășiseră două milioane lei. In condițiile vitrege ale lunii mai. Cînd aprovizionarea tehnico-materială a fost mult îngreunată de distrugerea unor căi de comunicație rutiere și feroviare, cînd însăși uzina noastră a trebuit să se apere împotriva nivelului crescut al apelor Dunării, hotărîrea noastră a fost : „Nici un pas înapoi din ceea ce am realizat, depășirea în continuare a planului și a angajamentelor !“. împotriva inundațiilor am acționat prin montarea, în afara uzinei, a unei instalații de pompe pentru evacuarea apelor antiacide (actualele canalizări fiind suprimate), prin ridicarea pragurilor la stațiile de transformare și montarea a peste 50 de pompe individuale în subsolurile sectoarelor de fabricație, subsoluri situate sub cota actuală a Dunării. Drept urmare, și pe luna mai planul a fost realizat și depășit. La sporurile de laminare înregistrate după patru luni au mai fost adăugate alte 140 de tone, din care peste 50 de tone de tablă zincată, sortiment superior calitativ. Analizîndu-ne în amănunt sub îndrumarea comitetului de partid, posibilitățile și considerind depășirea în continuare a planului, corespunzător cerințelor actuale ale economiei, drept o îndatorire patriotică, am hotărît să dublăm angajamentul inițial, luat în întrecerea socialistă, respectiv să obținem pînă la sfîrșitul acestui an un spor de 11 300 000 lei la producția marfă, față de 5 600 000 lei. Întregul spor de producție va fi realizat, în exclusivitate, pe seama creșterii în continuare a productivității muncii. In principal, acordăm pentru aceasta o deosebită atenție mai bunei organizări a muncii și a producției, prin aplicarea concluziilor rezultate în urma studiului de programare cît mai corectă în funcție de ciclurile de laminare. Un loc principal îl ocupă, de asemenea, în ansamblul trăsurilor noastre de creștere a productivității, sporirea indicilor de folosire a utilajelor și agregarii. CONSTANTIN GIIGĂRAȘU directorul Uzinei Laminorul de tablă Galați (Continuare în pag. a II-a). ■I ■ ■ Fotografia noastră înfățișează căminul marinarilor din portul Galați a cărui construcție s-a terminat de curind. Aici au fost create condiții moderne de locuit pentru 600 de docheri și navigatori. Căminul este de asemenea dotat cu o sală de mese, grupuri sociale, cu încăperi pentru club, bibliotecă, cabinet stomatologic și staționar medical. •' . i Foto : G. BERCOY Cu patru zile mai devreme Urmare a preocupării asidue de a valorifica tot mai deplin resursele interne și, îndeosebi, a spiritului de abnegație dovedit în muncă, în această perioadă de grea încercare prin care trece țara noastră, colectivul de muncă al întreprinderii de sîrmă, cuie și lanțuri Galați raportează că ieri, 28 mai a.c, și-a îndeplinit sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului. Devansarea îndeplinirii sarcinilor de plan cu patru zile, după cum ne informează tov. ing. Vasile Tudorie, directorul întreprinderii, permite producerea peste plan, pînă la sfîrșitul lunii acesteia, a 2,3 milioane lei la producția globală, 2,450 milioane lei la producția marfă, respectiv, realizarea peste plan a 410 tone de sîrmă 17 tone de sîrmă și bare trase, zincată, 90 tone cuie și 45 tone lanțuri industriale. IN AGRICULTURA Toate forțele să fie mobilizate la întreținerea culturilor! După ce în dușmănoasă au zile pe mii de hectare, apele se retrag treptat, spre matcă lăsînd în urma lor un pămînt mîlit, pustiu. Viața însă își continuă cursul. In așteptarea vremii cînd vor fi suficient de terenurile zvîntate pentru a se reînsămînța cu porumb, fasole, soia, furaje sau a se reamenaja grădiniile de legume, țăranii cooperatori — conduși și indrumați permanent de către organizațiile de partid — lucrează din plin la întreținerea culturilor prășitoare pe terenurile ferite de stihia apelor. La punctul Greaca circa 300 de membri ai cooperativei agricole Braniștea antrenați în lupta cu buruienile care, datorită umidității, pe alocuri revărsarea lor depășeau în înălțime porumdistrus cultubu], mînuiau fără întrerupere sapele. Prima prașilă pe cele 340 hectare cultivate cu floarea-soarelui a fost încheiată aseară. In aceeași zi s-a terminat de prășit mecanic și porumbul pe cele 350 hectare care au mai rămas în cultură. Prașila manuală la hibrizii dubli se desfășoară mai anevoios. In primul rînd pentru că buruienile sînt bine înrădăcinate și dezvoltate și apoi, fiindcă paralel se execută și rănitul. Considerăm că și pentru prășitul pe rînd al porumbului ierbicidat la însămînțare, consiliul de conducere trebuie să acționeze cu mai multă operativitate. Apele se retrag și de pe terenurile cooperativei agricole Tudor Vladimirescu. Dar bilanțul culturilor pierdute este tragic. Din cele aproape 1 400 hectare porumb au mai rămas doar 3Î5 hectare. Din sosele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăpat de inundație doar cele amplasate la nord de șosea — circa 190 hectare, singura cultură neafectată de puternica calamitate fiind doar floarea-soarelui pe 220 hectare. Profitînd de vremea frumoasă mecanizatorii și țăranii cooperatori de aici au început cu cîteva zile in urmă executarea lucrărilor de întreținere. Vineri, de pildă, pe suprafețele cultivate cu pră- V. pârlog (Continuare în pag. a ll-a). Lupta pentru prevenirea extinderii inundațiilor continuă Aici, lingă Dunăre... Aici, lingă Dunăre, în dreptul Galațiului, fortificația întinsă pe o lungime de opt kilometri, stavilă trainică în calea apelor, cîștigă zi de zi în tărie. Echipele de constructori și militari acționează încă în diferite zone pentru a spori robustețea digului, pentru a împiedica fluviul să se infiltreze în porțiunile cele mai periclitate. A apărut astfel în dreptul esplanadei un nou parapet din piatră care se întinde pe lungime de 120 de metri, s-au ob stivuit saci și folii de polietilenă, alcătuindu-se o țesătură impermeabilă perfectă. De la fort și pînă la Șantierul naval, după o atentă observare a tentativelor Dunării de a răzbate dincolo de limitele admise, digul a suferit modificări, sporindu-și consistența cu încă 50 de tone piatră și alte cîteva sute metri cubi de loess stabilizat. Aceste îmbunătățiri, menite să sporească siguranța cetățenilor care muncesc și locuiesc în valea orașului, adaugă însușiri noi opere, temeinice la care s-a lucrat zi și noapte, vin să consolideze efectele unui efort patriotic la care au subscris sute și mii de locuitori ai Galațiului. Așa cum ne spunea inginerul Nicolae Duțu, constructorii de la ICMIG, în colaborare cu militarii, desăvârșesc și porțiunea de dig din dreptul grădinilor IAS Bădălan. Circa 800 de metri, dintre care 100 au beneficiat de rezistențele traverse de beton, și-au reprofilat coronamentul, sfidînd apele. Se lucrează, așadar, în deplin acord cu încrederea pe care și-au pus-o locuitorii orașului de la Dunăre în cei care au fost desemnați să apere Galațiul. Se lucrează temeinic și prin aceasta câștigăm în certitudine. RADU MACOVEI IA PRUT De o parte apele, de cealaltă parte OMUL Apele Prutului mențin tensiunea oamenilor la cel mai înalt grad de încordare, solicitarea este maximă. Ei sînt hotărîți să apere cu strășnicie cele 26 000 ha de cîmp mănos din zona îndiguită și o fac cu eforturi mari. Ieri, ne-am convins încă o dată de zădărnicia oricărei stratageme încercată de apele încătușate de un dig a cărui supraînălțare nu încetează decît doar 3—4 ore pe noapte. La punctul de control cele mai dificile de la cantoanele 3 și 7, mira indica ieri încă de la ora 7 de dimineață staționate la cotele 432 și 392 cm. Și cu tot acest calm aparent, forfota pe dig și prin apropierea lui era parcă mai evidentă, alergarea autobasculantelor era mai susținută. Alarma s-a dat încă din cursul nopții , infiltrații serioase la km 34. Prutul încearcă să se strecoare, încercare nereușită. Zorile au găsit la treabă echipa de intervenție și 10 basculante. Apa a fost oprită. Incercarea Prutului de a ieși din matcă n-a reușit nici la km 1 + 350, 7 + 750 și nici în alte jocuri. OAMENII— mereu ar trebui să scriem acest cuvînt cu majuscule — cu calm și cu multă operativitate s-au barat calea. — Nimic deosebit, recepționez prin radio la sistemul Prut de la Șivița. „Nimic deosebit" într-adevăr față de ceea ce a fost ieri, al alăieri, de ceea ce este de cîteva zil,a și nopți încoace. Acolo pe dig contraofensiva oamenilor împotriva apelor continuă, ieri, cu 1 750 de oameni, cu mari forțe mecanizate , cu 248 de autobasculante, 14 excavatoare, 6 dragline, 22 de buldozere etc. Doar orele de încordare, de muncă, de nesomn s-au adunat. Au trecut de mult de o sută. Oamenii au dormit doar trei-patru ore pe noapte și atunci cu schimbul. Dar nimeni nu a dat semne de oboseală, nimeni nu a părăsit digul, cu toate că unii au de acum mai bine de o săptămînă de cînd aud clipocitul apei. Ion Mitrofan de la Stația de sortare a minereului, de duminică de cînd a venit pe dig, coboară după excavator după 14 — 15 ore de muncă. Și ca el procedează și Vasile Dragan sau Ion Ținu de pe corneliu MIHAILESCU (Continuare în pag. a ll-a). Buletin hidrometeorologic Timpul frumos din ultima vreme a avut o influență favorabilă asupra scăderii debitelor de apă pe rîurile ce străbat județul nostru. Ieri, la orele 7, apele Siretului, la p.d. Cosmești înregistrau 272 cm față de 280 cm în ziua de 28 mai la aceeași oră. In următoarele ore cotele au atins 260 cm. La p. h. Lungoci la ora 19 apele erau la 397 cm, mai mici cu 71 cm față de cota de la ora 7 din ziua anterioară, însemnate scăderi s-au înregistrat la p. h. Șendreni unde cotele au atins la ora 19 — 572 cm. Pe Siret, apele continuă să scadă în mod simțitor. Cotele apelor Prutului la Oancea, sînt staționare, înregistrînd la ora 7 — 597 cm iar la ora 19 — 596 cm — cotă atinsă în ziua de 28 mai. Și apele Bîrladului sînt în continuă scădere. Astfel, ieri la ora 7, la p. h. Tecuci cotele erau de 375 cm față de 402 din ziua precedentă. Numai în 24 de ore ele au scăzut cu 27 cm. Ieri, începînd de la ora 7 și pînă la ora 20 cotele apelor Dunării staționează la 593 cm. Vremea în următoarele 24 de ore va fi în general frumoasă, cu cerul variabil. Innorări mai pronunțate se vor produce în cursul dupăamiezii cînd vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 9 și 11 grade C, iar maximele între 22 și 24 grade C. Pentru următoarele 3 zile vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea averse de ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în creștere ușoară. Minimele vor oscila între 9 15 grade C, iar maximele înșire 20 și 26 grade C,