Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-11-25 / nr. 8070

r 99 Caravana culturală la sate“ In cadrul manifestărilor „Danubius '70", ieri a po­posit in satul Odaia Mano­lache (comuna Vinători) o caravană culturală ple­cată din Galați. As­tăzi un alt sat, Negrea (co­muna Schela) va fi gazda caravanei, urmind ca in zi­lele viitoare să fie vizitate al­te sate : Cuza Vodă, comuna Slobozia Conachi (26 noiem­brie), Călmățui, comuna Cri­vița (27 noiembrie), Lungoci, comuna Fundeni (28 noiem­brie). „Caravana culturală la sa­te" va oferi expuneri pe teme de biologie, istorie, astrono­mie, susținute de Specialiști și urmate de filme documen­­tar-științifice și artistice. Tot­odată va putea fi vizionată și o expoziție : „Pămintul in lu­mina ultimelor cercetări ale cosmosului". ­­ată-ne așadar la finele unei etape sugesti­ve a mișcării cultural-artistice a pionierilor și școlarilor. „Festivalul" a rămas deja unde­va în urmă, amintire subliniată pronunțat de spectacolul laureaților care a întrunit toate virtuțile și toate speranțele celor peste 1900 de artiști amatori participanți la concurs- Un rezumat la nivelul întregului județ al ediției ■ abia consumate este greu de făcut, aprecierile puțind fi cel mult distribuite pe genuri de artă sau ,in cel mai bun caz pe formațiile de virf. Spunem aceasta pentru că totalul „combatanților" aflați in zodia „cravatelor roșii" a atins anul a­­cesta o cifră impresionantă : nouă formații co­rale, nouă o­chestrale, șase de muzicuțe,­ două de fluierași, zece de dansuri naționale, șapte — dans modern și gimnastică artistică, foarte mulți soliști vocali, instrumentiști, recitatori. Calificații in faza județeană a festivalului au făcut dovada unei pregătiri calitativ superioară față de anii trecuți, nivelul artistic amintind foarte bine de cunoscuta deviză pionierească : „Tot înainte !". Intr-adevăr, s-au făcut pași substanțiali înainte in ceea ce privește mai întîi variația mij­loacelor de manifestare artistică a pionierilor la nivelul școlilr. Cadre calificate, îndrăgostite de munca cu copiii dornice să-i cultive in spiritul unui „frumos" modern conceput, instructori artis­tici talentați, dascăli care au ascultat de misiu­nea încredințată, combinind armonios timpul de studiu și timpul liber — și-au dat mina la crearea unei atmosfere cultural-artistice prestigioase, pe măsura ambițiilor unui județ cu o rețea școlară atât de dezvoltată. Impresionează, de asemenea, cantitatea de efort dedicată emulației spirituale, antrenării u­­nui număr cu­ mai mare de elevi la mișcarea cultural-artistică. Corul Școlii generale nr-8 Ga­lați spre pildă — pus la punct in toate compar­timentele sale, cu o linie melodică am zice ori­ginală, numără nici mai mult nici mai puțin de 100 de membri. Școala nr. 1 din Tecuci nu a a­­dus un concurs, de asemenea, o simplă formație de muzicuțe obișnuite, ci o adevărată orchestră, cu un repertoriu folcloric complicat, pe măsura unor intenții vădit înnoitoare. Gimnastica artistică a beneficiat, uimind a­­celeași direcții noi, de amplificare a fenomenu­lui cultural-artistic — de o reprezentanță presti­gioasă, progresul de la un an la altul fiind de această dată mai mult decit evident. Școala nr. 6 din Tecuci a făcut in acest sens o adevărată demonstrație de vigoare, impresionind prin suita de piramide, dispuse intr-un crescendo de difi­cultăți, învinse insă cu ușurință de cele 18 fete. Comentind datele furnizate de recentul festi­val, se cuvine să insistăm și asupra unor tendințe lăudabile, înscrise in agenda cotidiană a școli­lor noastre. Se știe că prin cultivarea creației spirituale a poporului nostru, prin valorificarea frumuseților folclorului, pionierul își consolidează sentimentele patriotice, devine conștient de va­lorile eterne ale țării, de ceea ce se preia și se continuă adaptîndu-se necontenit noului. Este meritul acestui festival de a fi creat o pondere a valorificării folclorului, de a fi calificat în faza județeană 10 formații de dansatori, orchestre populare cu garnituri complete de instrumente clasice, un număr foarte mare de soliști de mu­zică populară. Deosebită în acest sens ni s-a părut orchestra populară a Școlii generale nr. 11 din Galați, ca­re a ținut chiar in cadrul „paradei laureaților" să-și demonstreze mai mult decit oricare altă formație varietatea repertoriului, combinațiile in­teligente între instrumentiști și grup vocal. Dan­surile populare ale Școlii nr. 1 din Tecuci s-au detașat, de asemenea, invingind prin armonia pașilor și ușuința combinațiilor coregrafice- S-a distins la același capitol și grupul vocal din Berbeci. Vorbeam insă de tendințe noi și aici este vorba despre cultivarea dansului modern, despre formațiile care și-au făcut de curînd apariția în lumea școlilor. Călățenii și tecucenii s-au distins in această privință, reușind să aducă pe scenă suflul tineresc (Școala nr. 11 Galați și respectiv nr. 2 din Tecuci) al unei coregrafii inspirate de muzica ușoară, atit de îndrăgită pe toate meri­dianele globului. Este bine de spus aici că genul acesta care se va extinde desigur în viitor suportă incă dis­cuții. Ritmul, mișcarea, gestica, pasul inedit, fan­tezia — iată tot atîtea elemente care se combi­nă și care pot duce desigur la realizări artistice prestigioase. înainte de toate insă dansul mo­dern, cultivat in cadru organizat, are funcții e­­ducative care trebuie valorificate cum se cuvine. In cadrul spectacolului dat de laureați au e­­voluat, de asemenea, și citeva formații ale ca­RADU MACOVEI (Continuare în pag. a H-a) Festivalul cultural-artistic al pionierilor­ și școlarilor, județeană „SÎNTEM ZORI NOI !" Intilnire cu glorii sportive de ieri și de astăzi Astăzi după-amiază, la­chitabile pot fi un bun Institutul pedagogic are prilej pentru o evaluare loc o „Intilnire cu glorii precisă a contribuției ne­sportive de ieri și de ac­­tuare a sportului gălă­tăzi ale Galațiului1’. In­tern la creșterea presti­actualul climat favorabil Jiului Galațiului. Vrem mișcării sportive de ma­­să aflăm din partea celor să, competițiilor de per­ mai buni sportivi gălă­formantă se impunea cu teni planurile lor de vii­necesitate o asemenea tor, realiste, limpezi, ca­manifestare. Amintirile re­concretizate, să Te­m­arilor succese, încura­... „ , ... prezinte o garantie si­cate odinioara de public, momentul critic al în­ gură a viitoarelor suc­ _ frîngerilor, rezultatele e­­cese. I si { PÄ HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI E înființarea a două cen­tre de calcul terito­riale : Aplicarea schimbului de duratei lucru de 6 ore în subteran B Pe litoral, se vor con­strui noi complexe sanatoriale \și Proletari di­n toate tarile, uniti-vă 7 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 807­ MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI | Cinstea de a deschide spectacolul de gală a revenit corului Școlii generale nr. 8 din Galați. Foto­­ P. POPA Preocupări pe linia diversificării și prezentării producției Concomitent cu preo­cupările sporite diversificarea gamei pentru sor­timentelor lansate în pro­cesul de fabricație, co­lectivul de muncitori, In­gineri și tehnicieni al Fa­bricii de săpun „Apollo“ Galați a întreprins în ul­tima perioadă noi măsuri pe linia prezentării pro­duselor fabricate, care să satisfacă în mai mare măsură cerințele și exi­gențele consumatorilor. In această direcție, săpu­nul de toaletă „Mariana", care reprezintă circa 15 la sută din producția to­tală a unității, va fi livrat comerțului preambalat în folii de celofan. De ase­menea, pentru anul 1971, în baza unui plan de mă­suri întocmit la nivelul întreprinderii, s-a stabilit ca pînă la finele anului viitor întreaga cantitate de săpun de toaletă, să fie livrată comerțului pre­­ambalată. Demn de relevat este și faptul că începînd cu trimestrul I al anului 1971, fabrica va livra comerțu­lui intern de săpunuri, noi sortimente Este vorba de asimilarea­ și introdu­cerea în producția de se­rie a săpunului de toaletă „Leila" de 40 și 80 gra­me, ambalat în pungi de polietilenă inscripționate, sortiment adecvat pentru magazinele de autoservi­re , de un nou sortiment de săpun de rufe cu un conținut de 72 la sută a­­cizi grași și un altul de săpun de toaletă cu a­­daus de lo citind. Ca parte inseparabilă muncii de conducere colecti­a­­ă, controlul trebuie să re­prezinte un mijloc de seamă, de prevenire și identificare a deficiențelor, a pentru îmbunătățirea măsurilor cii, întărirea disciplinei mai­fi­nanciare și de plan. Totoda­tă, el trebuie să devină un important instrument de edu­care a gestionarilor în spiri­­tul respectării banului pu­blic, să contribuie la dezvol­tarea conștiinței socialiste, a grijii acestora față de avutul obștesc. In municipiul Galați,­­ se poate aprecia ca pozitivă în marea majoritate a cazurilor , activitatea tot mai susținută organelor de control financiar în descoperi­rea deficiențelor ce se co­mit și semnalarea lor orga­nelor de miliție pentru ur­mărirea tuturor celor care prin necinste ori nepricepe­re au cauzat un prejudiciu avutului obștesc. Din păcate mai sunt și ex­­cepții. In cele ce urmează vom încerca să dezbatem modul în care au înțeles unii revizori de gestiune să-și transforme funcția într-o sur­să de venituri ilicite, în loc să contribuie la apărarea in­tereselor financiare generale ale statului nostru socialist­­încă din anul 1968, în ca­drul O.C.L. „Produse indus­triale" Galați, se semnalaseră neajunsuri în munca unor re­vizori de gestiune. Astfel unitatea nr. 175 din cartie­re­rul Jiglina I, raionul foto­­sport-muzică s-a stabilit că în­tr-o perioadă relativ scurtă, gestionara acestei unități pe nume Ioana Mihuț a de­lapidat suma de 70 000 lei. Analizîndu-se cauzele care au concurat la comiterea a­­cestei infracțiuni cit și a mă­rimii prejudiciului, a­tat superficialitatea de rezul­au dat dovadă revizorii care Li­lienfeld Jean, Boboc Costică și Platon Constanța (în ordi­nea în care au efectuat in­ventarele), cînd au fost tri­miși să stabilească gestiunea celei în cauză. Toți trei s-au lăsat amăgiți de abilitatea infractoarei Ioana Mihuț re­­zumîndu-se a trece în listele de inventar ceea ce dicta a­­ceasta. La timpul respectiv s-au semnalat aceste defi­ciențe factorilor competenți din O.CL. „Produse indus­triale", iar cei trei revizori au fost avertizați că pe viitor vor fi pasibili de sancționare conform legilor în vigoare. Dar, deși această proble­mă a fost amplu dezbătută în procesul Ioana Mihuț, pro­ces care trebuia să aibă un larg ecou,­ în rîndul celor vi­zați, anul 1970 a oferit sur­prize destul de neplăcute conducerilor unor unități din comerțul de stat : nu mai puțin de șase revizori de gestiuni au fost arestați pen­tru complicitate și favorizare la comiterea unor infracțiuni de către gestionari necinstiți. Necinstea — în fața opiniei publice! Responsabilitatea celor chemați să apere avutul obștesc Astfel, la data de 21 mar­tie 1970, la un control inopi­nat efectuat de organele de miliție la unitatea nr. 173 a O.C.L. „Produse industriale" Galați gestionată de Ceaca Tudorei se constată că revi­zorul de gestiuni Jean Lilien­feld, salariat numit să contribuie la apărarea avu­tului obștesc și la descoperi­rea tuturor neregularităților ce s-ar comite, acceptă să a­­copere lipsa de 40 000 lei a lui Ceacu Tudorei prin in­troducerea, fără forme lega­le, a unor mărfuri din ges­tiunea lui Nan Ion, salariat la I.C.R M. Galați. Fapta revizorului Jean Li­lienfeld a fost apreciată ,ca atare de instanța de judeca­tă care l-a condamnat la 6 ani închisoare. Abia s-a stins ecoul celor în­­tîmplate la unitatea nr. 173 unde prejudiciul în final e Maior C­­RODITIS din Serviciul municipal de miliție Galați (Continuare In pag. a IlI-a) Cu planul anual îndeplinit Printr-o telegramă adre­sată Comitetului județean de partid, colectivul de muncă al Uzinei de repa­rații auto din Tecuci, ra­portează că în ziua de 23 noiembrie a.c. și-a realizat sarcinile de plan pe anul 1970. In telegramă se sub­liniază că acest rezultat se datorește atit efortului de­pus de întregul colectiv al uzinei, cit și ajutorului efi­cient și operativ primit din partea Comitetului județean de partid și a ministerului de resort. Pe baza succeselor obți­nute pînă acum se estimea­ză că pînă la sfîrșitul anu­lui se va realiza o produc­ție suplimentară echivalen­tă cu reparația capitală a 580 de autocamioane și se creează condiții optime pentru ca planul de produc­ție pe 1971, să se îndepli­nească ritmic din primele zile ale anului. Agregate și mecanisme navale in pas cu construcția de nave Legat de construcția noi­lor tipuri de nave și de vo­lumul sporit ce se va exe­cuta în anul 1971 în cadrul șantierelor navale din țară. Uzinei mecanice navale Ga­lați îi revin sarcini deose­bite în ceea ce privește fa­bricarea și livrarea unor mecanisme și agregate spe­cifice acestei ramuri a in­dustriei­­ construcțiilor de mașini. Mecanisme și agregate ca : vinciuri de ancoră, ca­pace mecanice, guri de vi­zită, cabestane, ferestre din aliaje hublouri, ușoare, ce se importau pînă în pre­zent și alte subansamble, vor fi executate în cadrul uzinei ,o bună parte din a­­cestea, în baza­ documenta­­țiilor primite, urmînd a fi lansate în procesul de fa­bricație, în ordinea intrării în execuție a navelor res­pective. De remarcat că, fabrica­ția unor produse constituie o noutate în cadrul uzinei, dat fiind faptul că acestea vor­­ servi la construcția cargoului proiect 386, de 7 500 tone, a carbonierului de 15 000 tone și a unei nave container la Șantierul naval din Galați, precum și a două noi tipuri de șa­lupe și o navă hidrologică la Șantierul naval din Bră­ila. Producția anului 1971 - pregătită in cele mai mici amănunte! Realizările colectivului de muncă de la Uzina de repara­ții din Galați sunt­ cunoscute. Succesele obținute au făcut ca după nouă luni din acest an, unitatea să ocupe locul al doi­lea în întrecerea socialista des­fășurată între întreprinderile industriale de importanță re­publicană din județul nostru. Intrucît au mai rămas doar cîteva săptămîni pînă la în­ceputul noului an, am între­prins recent o succintă anali­ză, cu participarea unor fac­tori de răspundere din între­prindere, pe linia pregătirilor în vederea desfășurării, în con­diții optime a producției anu­lui 1971. Analiza a fost deter­­minată și de faptul că, în anii precedenți, uzina prezenta se­rioase neajunsuri în ceea ce privește acoperirea integrală, încă de la începutul anului, a planului producției globale, prin contracte ferme. De asemenea, se cuvine a fi subliniat faptul că în ultimii ani a crescut capacitatea teh­nică a întreprinderii, în pre­zent fabricîndu-se un număr mare de repere în serie mică cu un grad de complexitate ridicat; se realizează ridicăto­rul hidraulic monobloc în două variante pentru tractoa­rele românești ce sunt livrate la export și pentru prima dată în țară s-a trecut la construc­ția prototipului de castel turn cu rezervor sferic, proiectat și asimilat în întregime în uzină. De la bun început se poate afirma că, în urma muncii de îndrumare și control desfășu­rată de către comitetul de par­tid, comitetul de direcție se prezenta la data de 20 noiem­brie a.c. într-un stadiu destul de avansat cu pregătirea fabri­cației anului viitor. Deși planul anului 1971 pre­vede o creștere cu 7,1 la sută față de realizările preliminare ale anului în curs — ne in­forma tovarășul Gh. Niță, se­cretarul comitetului de partid — desfacerea producției plani­ficate este acoperită în pro­porție de peste 94 la sută, ur­­mînd ca în scurt timp să se încheie și restul contractelor cu beneficiarii. Sunt prevăzute a se asimila în fabricație noi sortimente de piese de schimb pentru trac­toare și mașini agricole din import, precum și unele utilaje complexe. Astfel, e vorba de un număr de 19 tipuri de piese de schimb dintre care amintim pe cele mai importante : bucșe pentru tractorul D.T.—75, ax complet, manșon și cuplu pen­tru tractorul „Fiat", papuc șe­nilă pentru tractorul „Bolgár", pistoane și excentrice pentru Autocar — Multicar — I—65, lamă de cuțit și cilindru pen­tru combina „Claus Matador" etc. După cum se poate vedea, an de an, se asimilează piese de schimb și utilaje, dintre care unele, pînă nu de mult, se aduceau din import. E un lucru bun, însă pentru a fi evitate unele neajunsuri, cînd nu există o eșalonare cores­punzătoare și au loc suprapu­neri între fazele de pregătire a documentației și execuția propriu zisă, se impun din par­tea comitetului de direcție in­tervenții mai hotărîte la orga­nul tutelar pentru obținerea în timp optim a pieselor-mo­­del, după care uzina întocmeș­te documentația tehnică afe­rentă și introduce produsul în fabricație. Aceasta întrucît la ora actuală lipsesc multe pie­­se-model pentru sortimentele noi, ce urmează a fi asimilate, din care cauză și documentația este pregătită insuficient. Referindu-ne la un alt capi­tol important al producției vii­toare și anume la aprovizio­narea tehnico-materială, consi­derăm că este necesară mai multă preocupare din partea comitetului de direcție în a­­cest sector cheie de activitate. In prezent, nu sunt asigurate materiile prime și materialele de bază pentru o producție de circa 7 milioane lei, corespun­zător îmbunătățirii ulterioare aduse planului de producție. ION AL. MOCANU (Continuare în pag. a H-a) în cooperativele agricole — FERME PENTRU PRODUCEREA SEMINȚELOR Investițiile făcute în agri­cultură pentru înzestrarea tehnică, pentru aplicarea unei tehnologii moderne nu își ating eficiența scontată dacă alături de chimizare și mecanizare nu se acordă atenție suficientă a­­sigurării semințelor corespun­zătoare. De exemplu, la cultu­ra porumbului, datorită faptu­lui că s-au folosit de la an la an hibrizi din ce în ce mai productivi, în unitățile agrico­le din județul Galați, produc­ția de porumb boabe s-a du­blat în ultimii ani. Avînd în vedere aceste con­siderente. Ministerul Agricul­turii și Silviculturii, organele agricole locale au luat o se­rie de măsuri pentru îmbună­tățirea sistemului de produce­re, înmulțire și păstrare a se­mințelor. Se evidențiază în a­­ceastă privință organizarea întreprinderilor de produce­re a semințelor și mate­rialului săditor — Agrosem —­ care au fost dotate cu in­stalațiile necesare condiționă­rii, sortării, păstrării și difuză­rii semințelor. S-a dovedit totuși că siste­mul folosit pînă în prezent de înmulțire a semințelor a dus, în multe cazuri, la impurifica­­rea biologică și mecanică a acestora. Loturile semincere proprii, mai ales în coopera­tivele agricole nu au dat re­zultatele scontate datorită lip­sei de preocupare manifestată de conducerile unităților și de specialiști. Acest lucru a fă­cut ca multe unități agricole cooperatiste cum sunt cele din Bălășești, Bălăbănești, Cudalbi Umbrărești, Berești, Tămăoani și altele să fie nevoite să schimbe sau să împrumute im­portante cantități de semințe din fondul centralizat pentru însămînțările din primăvara și toamna acestui an. Avînd în vedere măsurile recent luate pentru organiza­rea producției și a muncii în agricultură, rezultatele obținu­te în fermele agricole din I.A.S.-uri și de către unele co­operative agricole, Ministerul Agriculturii și Silviculturii și Uniunea Națională a C.A.P. au indicat constituirea de ferme ca fiind cadrul cel mai cores­punzător pentru organizarea producerii și înmulțirii semin­țelor de mare productivitate. In ferma de producție spe­cializată se creează condițiile necesare pentru aplicarea unei agrotehnici diferențiate, admi­nistrarea îngrășămintelor, asi­gurarea spațiilor de izolare, purificare, recoltarea lor la coacerea deplină, sortare, con­diționare, depozitare corespun­zătoare. In scopul materializării aces­tor indicații încă de pe acum, în județul nostru, se vor or­ganiza șapte ferme specializate în producerea și înmulțirea semințelor care să cuprindă o suprafață arabilă de peste 5 000 ha și care să asigure în­treaga cantitate de sămînță necesară la cultura leguminoa­selor pentru boabe ,precum și o parte din necesarul de se­mințe pentru furaje și grîu. In cooperativele agricole Slobozia Conachi ,Cuza Vodă, Matca, Grivița, Liești și Șer­­bănești bazele organizării fer­melor au și fost puse, s-a sta­bilit cu consiliile de conduce­re mărirea fermelor care vor avea ca suprafață între 650— 800 ha indicîndu-se totodată și structura culturilor. Direcția agricolă a discutat cu specia­liști experimentați care să fie propuși șefi ai acestor ferme, oameni care să prezinte ca­ director Ing. M. BĂIȘAN adjunct la Direcția agricolă județeană (Continuare în pag­a H-a) NOCTURNĂ... Foto : ȘTEFAN BALABAN (Fotografie primită în cadrul concursului organizat de redacția ziarului nostru),

Next