Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)
1971-01-22 / nr. 8118
*> A Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8118 VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ViZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN CAPITALĂ Ieri tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român fost din nou oaspetele colectivealor de muncitori, tehnicieni ingineri, cu prilejul vizitei de lalieru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Sile Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani, și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta, discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, pregnant o revelatorie marchează realitatea societății noastre, indisolubila legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri întîmpinarea secretarului noi". In general al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D. 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații utilaje, folosirea la întreaga cașipacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconizate. — întreprindeți cît mai curînd studiile necesare și dați-se curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele-București. La intrarea în blocul-turn care adăpostește birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice, de pe lîngă această uzină conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performante de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122 000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă, se conturează un obiectiv mobilizator pentru nou colectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală într-o frază concludentă: — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 Mw, realizată după o concepție proprie. Se vizitează secția de turboagregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, montajului și probelor destinată viitoarelor turbine se îndreaptă spre secțiile „calde" : oțelăria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesității mai bunei folosirii a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării tehnicienilor, și mai ales a maiștrilor din rîndul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secția mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble sudate pentru turbinele de 330 Mw. Intrată parțial în funcțiune la jumătatea anului trecut, secția realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanță pentru economia noastră națională, care constituie obiectivul popasului următor este secția de pereți membrană și țevi pentru cazane cu aburi aparținînd uzinei „Vulcan". Directorul general al uzinelor „Vulcan", ing. Lacherne, care întîmpină pe oaspeți, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noastră și va avea impunătoarea înălțime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază importanța pe care o are această secție pentru dezvoltarea în continuare a uzinelor „Vulcan", permițînd, totodată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunzătoare cerințelor economiei noastre naționale, exigențelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termo-energetice, Simion Suciu, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți conducători de partid și de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceți totul pentru a realiza utilaje la nivelul tehnicii actuale, recomandă tovarășul Nicolae Ceaușescu conducerii institutului și celorlalți specialiști prezenți. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificați cît mai bine experiența muncitorilor și tehnicienilor mai vîrstnici, să-i ajutați să transmită cunoștințele și priceperea lor celor tineri pentru ca și aceștia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde , să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie, dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenți să se îngrijească cetat de grăbirea lucrărilor neînde construcții pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico-economici proiectați. — Este necesar, arată tovară (Continuare în pag. a II-a) Iarna prin fermele de animale După cum se știe, activitatea din zootehnie reclamă, prin specificul ei, o muncă permanentă. In orice anotimp, în oricare lună a anului, animalele să dispună de cele mai trebuie bune condiții de mediu și hrană care să le permită o creștere și dezvoltare sănătoasă, în ritmul și scopul economic dorit, o valorificare superioară a potențialului lor productiv. Intr-adevăr, din anumite puncte de vedere, iarna — ca de altfel întreaga perioadă de stabulație — ridică unele probleme pentru zootehniști, însă practica, experiența atîtor unități fruntașe au dovedit că aceasta nu constituie o dificultate de netrecut sau, nici într-un caz, o scuză pentru neajunsurile ce se mai fac simțite prin unele unități. Elementul esențial rămîne și în asemenea condiții factorul alimentație, aplicarea măsurilor tehnice și organizatorice legate de hrănirea animalelor. Se constată în multe unități, ceea ce este un fapt îmbucurător o mai bună organizare a bazei furajere : existența unor cantități suficiente de fînuri, nutrețuri însilozate, grosiere etc. care să acopere necesarul de consum pînă la sfîrșitul perioadei de stabulație toate acestea fiind o dovadă a interesului sporit manifestat în această direcție. A crescut, de asemenea, grija pentru folosirea cît mai economicoasă a furajelor fapt pe deplin explicabil dacă se are în vedere că în majoritatea coope V. BUCUR (Continuare în pag. a II-a) Â 1966-1970 METALURGIA RAMURĂ PREPONDERENTĂ ÎN ECONOMIA JUDEȚULUII Ponderea metalurgiei în totalul producției globale industriale Acțiuni eficiente pentru întărirea disciplinei în producție In contextul sarcinilor mobilizatoare care revin întreprinderilor din județul nostru pentru anul 1971 și care prevăd creșterea considerabilă a volumului producției industriale, a nivelului productivității muncii, apare tot mai pregnantă necesitatea utilizării cu maximă eficacitate a timpului destinat producției, totodată, necesitatea de a se înșireprinde noi măsuri pentru reducerea consecventă a timpului neproductiv, determinat în mare parte de absențele nemotivate, învoiri și concedii fără plată sau de stagnările în cadrul procesului de producție. Cu alte cuvinte, se impune mai mult ca oricînd, întărirea disciplinei în muncă sub toate aspectele și laturile ei, creșterea gradului de conștiință a tuturor colectivelor de muncă, față de sarcinile care le revin, față de eficiența activității desfășurate. O analiză întreprinsă recent pe această temă la Șantierul naval Galați ne-a permis să consemnăm cîteva din preocupările mai de amploare ale factorilor de răspundere în ceea ce privește întărirea disciplinei în procesul de producție, în folosirea rezervelor care există pe linia valorificării mai complexe a fondului de timp maxim disponibil. Referindu-ne la aceste preocupări, la măsurile luate în această privință, este necesar să amintim că în cursul anului 1970, comitetul de direcție și comitetul sindicatului, sub îndrumarea comitetului de partid, pornind de la analiza concretă a pierderilor de producție determinate de irosirea unui important fond timp productiv, de la unele dezbateri repetate de la disciplina muncii, au elaborat o hotărîre comună privind înființarea comisiilor de disciplină la nivelul fiecărui compartiment de activitate, în componența cărora au fost cuprinși factorii de răspundere din aceste compartimente, avînd menirea de a supraveghea și de a lua măsuri în consecință ori de cîte ori se constată abateri ale salariaților de la disciplina în producție. Rolul major al acestor comisii de disciplină, ne relata tovărășul Ion Tănase, comitetului de partid secretarul este, în primul rînd, acela de a forma o opinie de masă la toți salariații șantierului, de a-i determina să ia atitudine atunci cînd se constată încălcări ale programului de lucru, a disciplinei muncii. Prin însăși faptul că cei ce comit acte de indisciplină apar în fața acestor comisii și sînt supuși discuției colectivului din care fac parte, se realizează, așa după cum arătam, acea opinie a colectivului și determină, în ultimă instanță, încadrarea celor certați temporar cu disciplina în activitatea creatoare a întregului colectiv. Vorbind despre disciplina în producție, despre aceste comisii, trebuie să arăt că, activitatea lor nu se rezumă numai la depistarea celor care au absentat de la lucru, care au întîrziat, sau care au plecat înainte de sfîrșitul programului. Sarcinile șefului de secție, de sector sau de atelier, a secretarului organizației de partid, a organizatorului de grupă sindicală și a celorlalți factori care fac parte din comisie, se extind și asupra modului în care fiecare muncitor folosește cele opt ore de program, modul în care își îndeplinește sarcinile trasate, în care exploatează utilajele și folosește materialele date spre prelucrare. Cu alte cuvinte, disciplina în producție îmbracă o multitudine de aspecte asupra cărora ne-am orientat activitatea în ultima perioadă și bineînțeles, rezultatele obținute pînă în prezent confir GH. SUPOAE (Continuare în pag. a II-a) în pag. a IV-a Memorandumul R.A.U. privind reglementarea pașnică a conflictului din Orientul Apropiat Bilanțuri economice occidentale Deschiderea lucrărilor Congresului S.U.A. Conferința de presă a ministrului de externe japonez I La furnalul nr. 3 A început montajul halei de turnare încă din primele zile, constructorii de pe șantierul 31 I.C.M.S.G. au reușit să înscrie cîteva importante succese în construcția celui de-al treilea furnal de 1700 m.c. al Combinatului siderurgic gălățean. Avînd în centrul preocupării buna organizare a locurilor de muncă și respectarea întocmai a tehnologiei de montaj, formațiile de montori au atacat în avans lucrările la construcția metalică a halei de turnare a furnalului. Această hală va însuma în final aproximativ 2 400 tone construcție metalică. De menționat este faptul că, prin modificările aduse în hala de turnare, și parțial la agregatul de bază, timpul de golire a unei șarje la furnalul nr 3 va fi cu circa 50 la sută mai mic față de furnalele 1 și 2. Ca și la celelalte furnale și la acest nou agregat, în fruntea întrecerii socialiste se află formația de mentori condusă de Nicolae Fortozan. De aproape doi ani de zile la cooperativa agricolă de producție „Drumul belșugului" din comuna Matca s-au înregistrat rezultate economice cu mult sub nivelul posibilităților existente. Repetatele lipsuri semnalate de către cooperatori în organizarea producției și a muncii, în folosirea judicioasă a mijloacelor materiale și bănești, nerespectarea ori pur și simplu ignorarea unor elementare prevederi statutare au creat nemulțumiri în rîndul oamenilor de aici. Dintr-o simplă comparație vom vedea, că, datorită unei slabe organizări a muncii și unei neraționale folosiri a a mijloacelor materiale producția globală a anului 1970 nu numai că n-a atins cifrele planificate dar se află cu aproape 1 800 000 lei sub nivelul rezultatelor obținute în anul 1969. De bună seamă aceasta se datorește faptului că atît în cultura cerealelor cît și în sectorul zootehnic s-au obținut producții inferioare celor din anii trecuți. In comparație cu anul 1969 , scad simțitor producțiile medii la hectar la principalele culturi : grîu, porumb, floareasoarelui etc. Scade producția de lapte pe cap de vacă furajată cu circa 250 t, pe cap de oaie cu 15 1 și în felul acesta cooperativa nu reușește să-și îndeplinească sarcinile contractuale. Datorită slabei preocupări față de îngrijirea animalelor în acești doi ani se înregistrează mortalități îngrijorătoare : 59 de bovine, 562 de porci, 920 de oi, și 12 585 de păsări. Mai mult decît atît, pentru a-și masca nepriceperea și lipsa de interes în gospodărirea avutului obștesc, conducerea cooperativei încalcă grosolan statutul mărind fondul de consum în detrimentul fondului de acumulare, ridicînd astfel serioase stavile în calea dezvoltării și prosperității cooperativei și implicit a cooperatorilor. Dar , să analizăm pe rînd cauzele care au generat aceste încălcări statutare și au determinat aceste rezultate slabe. Totul pornește de la faptul că atît Gheorghe Susanu, președintele cooperativei cît și alte persoane cu funcții de răspundere în conducerea unității au socotit avutul obștei ca pe un bun personal de care au căutat să dispună după bunul lor plac. Dînd dovadă de lăcomie, de lipsă de principialitate MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Abuzurile și neregulile să primească o ripostă hotărâtă partea țăranilor cooperatori din ATITUD/N Un nou vas de pescuit oceanic La danele antrepozitului frigorific din Tulcea a ancorat unul din cele mai tinere traulere ale flotei noastre de pescuit oceanic — „Negoiul". In primul său voiaj de producție, „Negoiul" a navigat în apropiere de coastele Insulei Urșilor, din Marea Barents și a Insulei Spitzberger, zona cea mai nordică atinsă de vreun trauler românesc. După descărcarea celor 808 tone de pește congelat, și a importantelor cantități de făină și ulei de pește, „Negoiul" se va pregăti pentru un nou voiaj de producție, în apele Atlanticului. (Agerpres)