Viața Nouă, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8176)

1971-01-22 / nr. 8118

*> A Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean A­NUL XXVII — Nr. 8118 VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ViZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN CAPITALĂ Ieri tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român fost din nou oaspetele colective­a­lor de muncitori, tehnicieni ingineri, cu prilejul vizitei de la­li­eru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentati­ve pentru industria constructoa­re de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare și compresoare „Tim­puri noi", Uzina de mașini gre­le, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Au­tobuzul", „Steaua roșie" și „Se­mănătoarea". Secretarul general al partidu­lui a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Sile Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, pre­cum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan A­­vram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un con­tact nemijlocit al conduce­rii partidului și statului cu oa­menii muncii din fabrici și uzi­ne, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu repre­zentanți ai culturii și științei ță­rii noastre, într-un cuvînt cu ce­tățeni de toate vîrstele și profe­siile — români, maghiari, ger­mani, și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceas­ta, discuțiile de lucru, cu­noașterea concretă la fața locu­lui a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspec­tivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, pregnant o revelatorie marchează realitate­a societății noastre, indisolubila legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii so­cialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei în­cepe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri întîmpinarea secretarului noi". In gene­ral al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de sala­riați. Cei prezenți aclamă înde­lung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate din­tre partid și popor. Este nota o­­bișnuită, de căldură, de dragos­te și respect în care se desfășoa­ră întîlnirile conducătorilor par­tidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au deve­nit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cu­prinse între 12 și 110 CP, mo­toare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cu­prinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabri­cate de întreprinderile construc­toare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal va­loarea producției uzinei va creș­te de la 215 milioane lei în a­­cest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări meca­nice, se prezintă oaspeților o se­rie de piese și subansamble din componența motoarelor și com­­presoarelor care în urma repro­­iectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau­ alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai mo­torului D. 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răs­pundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a aces­tei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor su­prafețe de producție, dotarea în­treprinderii cu noi instalații utilaje, folosirea la întreaga ca­și­pacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la con­cluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a pro­duselor. Se recomandă conduce­rii Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini, specialiști­lor uzinei, găsirea unor modali­tăți de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnă­toriei și forjei preconizate. — întreprindeți cît mai curînd studiile necesare și dați-se curs, spune tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu. De asemenea, restu­­diați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvolta­rea activității. Se cere să reali­zați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele-București. La intrarea în blocul-turn care adăpostește bi­rourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institu­tul de cercetări și proiectări e­­nergetice și termoenergetice, de pe lîngă această uzină conducă­torii de partid și de stat sînt în­­tîmpinați de ing. Nicolae Con­stantin, director general al Cen­tralei industriale, și de ing. Ti­­beriu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele între­prinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul in­dustriei românești cîteva perfor­mante de înalt nivel tehnic, tur­­nînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroa­­gregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria elec­trică produce anual peste 122 000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să aco­pere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacita­te de 200 000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor elec­tric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspun­de ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă se­cretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la o­­biect, se naște o inițiativă im­portantă, se conturează un obiectiv mobilizator pentru nou co­lectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 mi­lioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înre­gistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energe­tice și termoenergetice. Directo­rul acestuia, ing. Teofil Po­­povici, prezintă activitatea des­fășurată de institut și centrală într-o frază concludentă: — Sîntem în măsură să livrăm cen­trale electrice „la cheie", dezvol­­tînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehni­cienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe re­zultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 Mw, realizată după o con­cepție proprie. Se vizitează secția de turbo­­agregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de co­piat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, montajului și probelor destinată viitoare­lor turbine se îndreaptă spre secțiile „calde" : oțelăria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesității mai bunei folosirii a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării tehni­cienilor, și mai ales a maiștrilor din rîndul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secția mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble su­date pentru turbinele de 330 Mw. Intrată parțial în funcțiune la jumătatea anului trecut, sec­ția realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanță pentru econo­mia noastră națională, care con­stituie obiectivul popasului ur­mător este secția de pereți mem­brană și țevi pentru cazane cu aburi aparținînd uzinei „Vul­can". Directorul general al uzi­nelor „Vulcan", ing. Lache­rne, care întîmpină pe oaspeți, pre­zintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocam­dată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noastră și va avea impună­toarea înălțime de 108 m. Gazde­le informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deo­sebită liniile automate de fabri­care a unor asemenea agregate. Se subliniază importanța pe ca­re o are această secție pentru dezvoltarea în continuare a uzi­nelor „Vulcan", permițînd, tot­odată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, cores­punzătoare cerințelor economiei noastre naționale, exigențelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, di­rectorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termo-energetice, Simion Suciu, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți conducă­tori de partid și de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest in­stitut. — Să faceți totul pentru a rea­liza utilaje la nivelul tehnicii ac­tuale, recomandă tovarășul Nicolae Ceaușescu conducerii in­stitutului și celorlalți specialiști prezenți. De asemenea, a conti­nuat secretarul general al parti­dului, trebuie să valorificați cît mai bine experiența muncitori­lor și tehnicienilor mai vîrstnici, să-i ajutați să transmită cunoș­tințele și priceperea lor celor ti­neri pentru ca și aceștia să de­vină în cel mai scurt timp mun­citori de nădejde , să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în în­treaga noastră industrie socialis­tă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Berceni­­lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie, dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al par­tidului recomandă tuturor celor prezenți să se îngrijească cetat de grăbirea lucrărilor neîn­de construcții pentru ca întregul o­­biectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico-economici proiectați. — Este necesar, arată tovară­ (Continuare în pag. a II-a) Iarna prin fermele de animale După cum se știe, activitatea din zootehnie reclamă, prin spe­cificul ei, o muncă permanentă. In orice anotimp, în oricare lu­nă a anului, animalele să dispună de cele mai trebuie bune condiții de mediu și hrană care să le permită o creștere și dez­voltare sănătoasă, în ritmul și scopul economic dorit, o valori­ficare superioară a potențialului lor productiv. Intr-adevăr, din anumite puncte de vedere, iarna — ca de altfel întreaga perioadă de stabulație — ridică unele pro­bleme pentru zootehniști, însă practica, experiența at­îtor uni­tăți fruntașe au dovedit că­ aceas­ta nu constituie o dificultate de netrecut sau, nici într-un caz, o scuză pentru neajunsurile ce se mai fac simțite prin unele uni­tăți. Elementul esențial rămîne și în asemenea condiții factorul a­­limentație, aplicarea­­ măsurilor tehnice și organizatorice legate de hrănirea animalelor. Se con­stată în multe unități, ceea ce este un fapt îmbucurător o mai bună organizare a bazei furaje­re : existența unor cantități sufi­ciente de fînuri, nutrețuri însi­­lozate, grosiere etc. care să a­­copere necesarul de consum pînă la sfîrșitul perioadei de stabula­ție toate acestea fiind­ o dovadă a interesului sporit manifestat în această direcție. A crescut, de asemenea, grija pentru folosirea cît mai econo­micoasă a furajelor fapt pe de­plin explicabil dacă se­­ are în vedere că în majoritatea coope­ V. BUCUR (Continuare în pag. a II-a) Â 1966-1970 METALURGIA RAMURĂ PREPONDERENTĂ ÎN ECONOMIA JUDEȚULUII Ponderea metalurgiei în totalul producției globale industriale Acțiuni eficiente pentru întărirea disciplinei în producție In contextul sarcinilor mobili­zatoare care revin întreprinderi­lor din județul nostru pentru a­­nul 1971 și care prevăd crește­rea considerabilă a volumului producției industriale, a nivelu­lui productivității muncii, apare tot mai pregnantă necesitatea uti­lizării cu maximă eficacitate a timpului destinat producției, totodată, necesitatea de a se în­și­­reprinde noi măsuri pentru re­ducerea consecventă a timpului neproductiv, determinat în mare parte de absențele nemotivate, învoiri și concedii fără plată sau de stagnările în cadrul pro­cesului de producție. Cu alte cu­vinte, se impune mai mult ca oricînd, întărirea disciplinei în muncă sub toate aspectele și la­turile ei, creșterea gradului de conștiință a tuturor colectivelor de muncă, față de sarcinile care le revin, față de eficiența activi­tății desfășurate. O analiză întreprinsă recent pe această temă la Șantierul na­val Galați ne-a permis să con­semnăm cîteva din preocupările mai de amploare ale factorilor de răspundere în ceea ce pri­vește întărirea disciplinei în pro­cesul de producție, în folosirea rezervelor care există pe linia valorificării mai complexe a fon­dului de timp maxim disponibil. Referindu-ne la aceste preocu­pări, la măsurile luate în aceas­tă privință, este necesar să a­­mintim că în cursul anului 1970, comitetul de direcție și comitetul sindicatului, sub îndrumarea co­mitetului de partid, pornind de la analiza concretă a pierderilor de producție determinate de iro­sirea unui important fond timp productiv, de la unele de­z­­bateri repetate de la disciplina muncii, au elaborat o hotărîre comună privind înființarea co­misiilor de disciplină la nivelul fiecărui compartiment de activi­tate, în componența cărora au fost cuprinși factorii de răspun­dere din aceste compartimente, avînd menirea de a supraveghea și de a lua măsuri în consecință ori de cîte ori se constată aba­teri ale salariaților de la disci­plina în producție.­­ Rolul major al acestor co­misii de disciplină, ne relata to­­vărășul Ion Tănase, comitetului de partid secretarul este, în primul rînd, acela de a forma o opinie de masă la toți salariații șantierului, de a-i determina să ia atitudine atunci cînd se con­stată încălcări ale programului de lucru, a disciplinei muncii. Prin însăși faptul că cei ce co­mit acte de indisciplină apar în fața acestor comisii și sînt su­puși discuției colectivului din care fac parte, se realizează, așa după cum arătam, acea opinie a colectivului și determină, în ul­timă instanță, încadrarea celor certați temporar cu disciplina în activitatea creatoare a întregului colectiv. Vorbind despre disci­plina în producție, despre aceste comisii, trebuie să arăt că, acti­vitatea­ lor nu se rezumă numai la depistarea celor care au ab­sentat de la lucru, care au în­­tîrziat, sau care au plecat înain­te de sfîrșitul programului. Sar­cinile șefului de secție, de sector sau de atelier, a secretarului or­ganizației de partid, a organiza­torului de grupă sindicală și a celorlalți factori care fac parte din comisie, se extind și asupra modului în care fiecare muncitor folosește cele opt ore de program, modul în care își îndeplinește sarcinile trasate, în care exploa­tează utilajele și folosește mate­rialele date spre prelucrare. Cu alte cuvinte, disciplina în pro­ducție îmbracă o multitudine de aspecte asupra cărora ne-am o­­rientat activitatea în ultima pe­rioadă și bineînțeles, rezultatele obținute pînă în prezent confir­ GH. SUPOAE (Continuare în pag. a II-a) în pag. a IV-a Memorandumul R.A.U. privind reglementarea pașnică a conflictului din Orientul Apropiat Bilanțuri economice oc­cidentale Deschiderea lucrărilor Congresului S.U.A. Conferința de presă a ministrului de externe japonez I La furnalul nr. 3 A început montajul halei de turnare încă din primele zile, construc­torii de pe șantierul 31 I.C.M.S.G. au reușit să înscrie cîteva im­portante succese în construcția celui de-al treilea furnal de 1700 m.c. al Combinatului siderurgic gălățean. Avînd în centrul preocupării buna organizare a locurilor de muncă și respectarea întocmai a tehnologiei de montaj, formațiile de montori­ au atacat în­ avans lucrările la construcția metalică a halei de turnare a furnalului. Această hală va însuma în final aproximativ 2 400 tone construc­ție metalică. De menționat este faptul că, prin modificările adu­se în hala de turnare, și parțial la agregatul de bază, timpul de golire a unei șarje la furnalul nr 3 va fi cu circa 50 la sută mai mic față de furnalele 1 și 2. Ca și la celelalte furnale și la acest nou agregat, în fruntea în­trecerii socialiste se află forma­ția de mentori condusă de Ni­colae Fortozan. De aproape doi ani de zile la cooperativa a­­gricolă de producție „Drumul belșugului" din comuna Matca s-au în­registrat rezultate eco­nomice cu mult sub ni­velul posibilităților e­­xistente. Repetatele lip­suri semnalate de către cooperatori în organiza­rea producției și a mun­cii, în folosirea judici­oasă a mijloacelor ma­teriale și bănești, neres­­pectarea ori pur și sim­plu ignorarea unor ele­mentare prevederi sta­tutare au creat nemul­țumiri în rîndul oame­nilor de aici.­­ Dintr-o simplă com­parație vom vedea, că, datorită unei slabe or­ganizări a muncii și unei neraționale folosiri a a mijloacelor materiale producția globală a a­­nului 1970 nu numai că n-a atins cifrele plani­ficate dar se află cu a­proape 1 800 000 lei sub nivelul rezultatelor ob­ținute în anul 1969. De bună seamă aceasta se datorește faptului­­ că atît în cultura cereale­lor cît­ și în sectorul zo­­­­otehnic s-au obținut pro­ducții inferioare celor din anii trecuți. In com­parație cu­­ anul 1969 , scad simțitor producții­le medii la hectar la principalele culturi : grîu, porumb, floarea­­soarelui etc. Scade pro­ducția de lapte pe cap de vacă furajată cu cir­ca 250 t, pe cap de oa­ie cu 15 1 și în felul a­­cesta cooperativa nu re­ușește să-și îndeplineas­că sarcinile contractua­le. Datorită slabei pre­ocupări față de îngriji­rea animalelor în acești doi ani se înregistrează mortalități îngrijorătoa­re : 59 de bovine, 562 de porci,­ 920 de oi, și 12 585 de păsări. Mai mult decît atît, pentru a-și masca nepriceperea și lipsa de interes în gospodărirea avutului obștesc, conducerea co­operativei încalcă gro­solan statutul mărind fondul de consum în de­trimentul fondului de acumulare, ridicînd ast­fel serioase stavile în calea dezvoltării și pros­perității cooperativei și implicit a cooperatori­lor. Dar , să analizăm pe rînd cauzele care au generat aceste încălcări statutare și au determi­nat aceste rezultate slabe. Totul pornește de la faptul că atît Gheorghe Susanu, președintele co­operativei cît și alte persoane cu funcții de răspundere în conduce­rea unității au socotit avutul obștei ca pe un bun personal de care au căutat să dispună după bunul lor plac. Dînd dovadă de lăcomie, de lipsă de principialitate MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Abuzurile și neregulile să primească o ripostă hotărâtă partea țăranilor cooperatori din A­TITUD/N Un nou vas de pescuit oceanic La danele antrepozitului fri­gorific din Tulcea a ancorat unul din cele mai tinere traulere ale flotei noastre de pescuit oceanic — „Negoiul". In primul său vo­iaj de producție, „Negoiul" a navigat în apropiere de coaste­le Insulei Urșilor, din Marea Barents și a Insulei Spitzberger, zona cea mai nordică atinsă de vreun trauler românesc. După descărcarea celor 808 tone de pește congelat, și a im­portantelor cantități de făină și ulei de­ pește, „Negoiul" se va pregăti pentru un nou voiaj de producție, în apele Atlanticului. (Agerpres)

Next