Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)
1971-04-08 / nr. 8183
I t \ O nouă priză de apă industrială pentru Combinatul siderurgic In strînsă legătură cu obiectivele ce se zidesc pe platforma Combinatului siderurgic de la Galați în cadrul celei de-a doua etape, în vederea creșterii producției de oțel a început execuția unei noi surse de alimentare cu apă industrială. La priza de la Dunăre, cum este denumită în proiect, și despre care este vorba, se efectuează lucrările de dragaje. Ea va avea o capacitate finală de 10 mc apă industrială pe secundă, echivalentul debitului a două rîuri de dimensiunea Dîmboviței, fiind din acest punct de vedere una dintre cele mai mari instalații de acest gen nu numai din țară dar și din Europa. Conductele sale de legătură cu Combinatul vor urma parcursul estacadei de legătură cu noul port și vor fi executate concomitent cu aceasta. IN PAGINA A lLl-A GALATIUL ȘI-A CHEMAT FIII ANUL XXVII — Nr. 8183 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean JOI 8 APRILIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ■HHBOHHHHBBBfFISSBNH Pe cala de construcție a navelor de tonaj sporit de la S. N. G. Foto : G. BERCOV Buna organizare, preocuparea pentru valorificarea deplină a rezervelor existente iși spun cuvîntul Continuînd buna experiență acumulată în anul anterior, care i-a adus după cum se știe locul doi în întrecerea dintre unitățile industriale ale județului nostru, Uzina de reparații auto Tecuci a înregistrat și în acest început de an succese remarcabile. Trimestrul I, așa după cum arată statisticile, a fost încheiat cu un bilanț fructuos. Comparativ cu sarcinile planificate, producția globală a fost îndeplinită în procent de 111,6 la sută, producția marfă 112 la sută și productivitatea muncii 114,5 la sută. Realizările sunt cu atît mai semnificative dacă avem în vedere că față de aceeași etapă a anului precedent, indicile producției globale este cu peste 20 la sută mai mare, numărul mașinilor cu reparații capitale efectuate a crescut cu peste 300 bucăți, iar productivitatea muncii prezintă un nivel de 150 la sută. Aceste cifre, rezultate, care plasează în continuare uzina tecuceană în rîndul unităților fruntașe din economia județului, sunt așa după cum ne confirmau factorii de răspundere din întreprindere, o consecință directă a experienței acumulate zi de zi pe linia perfecționării proceselor tehnologice, a folosirii capacităților de producție la nivelul indicatorilor proiectați, a eliminării timpilor morți în aprovizionare și mai ales, a formării și promovării cadrelor cu un potențial profesional în continuă creștere. — înainte de sfîrșitul anului 1970, ne preciza tovarășul Cornel Bostan — președintele comitetului sindicatului, au fost organizate ședințe de producție pe diferite probleme, principal depistarea urmărind în căilor de mai bună organizare a producției, mai bine zis de situare a acestei organizări la nivelul sarcinilor mobilizatoare pe care le avem de îndeplinit în continuare. Este important că, în urma dezbaterilor, a propunerilor făcute în adunările generale și apoi a aplicării în practică a măsurilor luate, am putut lichida o serie de neajunsuri semnalate în perioadele anterioare, cum ar fi: eliminarea locurilor înguste, îmbunătățirea frecvenței la lucru, creșterea numărului de norme fundamentate științific etc. Totodată, preocuparea noastră s-a îndreptat cu perseverență spre creșterea cointeresării materiale a cadrelor tinere angajate, a muncitorilor din secțiile cu un randament scăzut. S-a trecut în acest scop, prin intermediul examenelor, la promovarea selectivă a muncitorilor de la o categorie inferioară la una superioară, corelată cu mărirea cuantumului cîștigurilor lunare ; s-a insistat, de asemenea, asupra îmbunătățirii calității lucrărilor de reparații, printr-un sistem premiat stimulatoriu. Toate aceste acțiuni au favorizat îndeplinirea cu mult înainte de termen a sarcinilor de plan stabilite pe trimestru — adică pe 24 martie. Iată așadar, prezentate succint, căile principale care au asigurat bunele rezultate. Desigur că cele mai elocvente exemple care vin să întărească explicațiile tovarășului Cornel Bostan sunt cele legate de reducerea timpului neproductiv și încărcarea utilajelor. Numărul absențelor nemotivate, dacă ar fi să abordăm acest aspect, a devenit aproape neglijabil în comparație cu anul precedent sau cu aceeași perioadă a anului 1969. Pe de altă parte, indicele de încărcare a utilajelor a crescut la 90 la sută în secțiile de bază și 75 la sută la mașinile speciale. La atingerea indicilor și valorilor prezentate s-a ajuns atît pe căile arătate de interlocutorul nostru cît și ca urmare a unei repartizări mai judicioase a forței de muncă pe taxte de lucru, pe secții și schimburi, a delimitării stricte a atribuțiunilor fiecărei secții în cadrul fluxului tehnologic de R.K., creșterii numărului de cursuri de calificare și prin adoptarea unui amplu plan de autoutilaje. Numai în lunile ianuarie și februarie, de pildă, au funcționat două cursuri de ridicare a calificării pe șapte meserii distincte, ceea ce a înlesnit prezentarea unui număr de peste 400 muncitori în luna următoare la examenele de promovare în categorii superioare. Tot în același timp, coeficientul de schimb înregistrat este mai mare cu 0,2 la sută față de cel planificat, ceea ce reprezintă un succes evident dacă avem în vedere că este vorba doar de un trimestru. Judecînd după aceste măsuri activitatea comitetului de direcție, a întregului colectiv, se poate deduce că tendința generală s-a îndreptat și se îndreaptă în continuare spre identificarea și valorificarea cît mai completă a rezervelor interne. Se remarcă în mod deosebit accentul pus pe profilare și specializarea secțiilor de producție, pe reparații capitale, în detrimentul lucrărilor cu caracter industrial (deja s-a ajuns în trimestrul I la un procent de 64 la sută), în strînsă concordanță cu necesitățile eco- M. CHIRILA (Continuare în pag. a II-a) DIN EXPERIENȚA UZINEI DE REPARAȚII AUTO-TECUCI Două noi poduri pe artera de legătură a mumei Galați cu Combinatul siderurgic In vederea înlesnirii traficului pe drumul de legătură dintre municipiul Galați — Combinatul siderurgic și comuna Smîrdan, secția de gospodărie comunală a Consiliului popular municipal a alocat fonduri în valoare de aproape 500 000 lei pentru execuția a două importante lucrări: pasajul superior de peste liniile ferate ale stației C.F.R. Filești și podul de la Fălcaia. Prima construcție, avînd o lungime de 47 de metri, a fost executată din elemente metalice, iar cea de-a doua, din elemente prefabricate din beton armat în secțiune pătrată, înlocuind vechile construcții din lemn, noile poduri vor asigura condiții optime de circulație autovehiculelor pe timp îndelungat. Ambele lucrări au fost executate de către șantiere specializate ale întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați. VIZITA DELEGAȚIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN IN R. S. S. AZERBAIDJANÂ Corespondentul Agerpres, Laurențiu Duță, transmite : In cursul dimineții de miercuri, 7 aprilie, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat orașul Baku,capitala R.S.S. Azerbaidjană puternic centru economic și cultural. Ca și în ajun, mii de locuitori ai orașului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegația Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluționari comuniști uciși la Baku în 1918 de intervenționiștii străini și reacțiunea internă. La solemnitate au fost de față G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. M. Bușuiev, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în precum și secretari ai România, C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegația Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre orașul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraș, grupuri de pionieri buchete de flori oaspeților oferă români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bunvenit în limbile azerbaidjană, rusă și română, steaguri roșii și tricolore. Se face un scurt popas în Piața Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orășenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre etapele construirii acestui tînăr oraș, care în prezent numără peste 100 000 locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de țevi laminate, un combinat chimic. Coloana mașinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraș, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimiști, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii și puternice aplauze sosirea delegației Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafii Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacția de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeți pe membrii delegației P. C. R., arătat că, în prezent, aici lucreaază 4 500 de oameni. Combinatul produce etilfluorhidrină, etilena, izobutilen, rășini epoxioigg,. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalații de fracționare a gazului, care va intra în funcțiune în anul 1972. Oaspeții sunt invitați să urmărească procesul de producție, care se desfășoară cu ajutorul unor instalații moderne. In piața din fața combinatului a avut loc apoi un miting consacrat întîlnirii cu delegația Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglui^iu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, după ce a adresat delegației urări de bun venit, a spus : „Prin dumneavoastră, comuniștii din Sumgait, toți oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construiește cu succes societatea nouă, socialistă“. Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait sînt hotărîți să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Șefa de brigadă Zamina Gasanova, de la Uzina de țevi laminate din localitate. Erou muncii socialiste, dînd glas senaltimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc față de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului. Directorul Școlii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, are(Continuare în pag. a IV-a) La lucrările agricole de primăvară - CALITATE ȘI RITM INTENS I 9 17 unități au terminat semănatul florii-soarelui . Rămînerile în urmă să fie grabnic recuperate ! 0 Cuvîntul specialistului—cuvînt de ordine Deși inconstante, referindu-ne la starea vremii, zilele acestui început de primăvară au fost din plin folosite în agricultură pentru semănatul culturilor, specifice etapei actuale, pentru lucrările în legumicultură și viticultură. Animați de dorința de a obține rezultate pe măsura condițiilor tehnico-organizatorice existente în fiecare unitate, cadrele de conducere, specialiștii, mecanizatorii și ceilalți lucrători și-au mutat locul activității zilnice în cîmp, acolo unde se pun bazele recoltei. Și această mutație este confirmată de rezultatele dobîndite pînă acum, de calitatea, fără exagerare, net superioară a lucrărilor executate în cele mai multe unități agricole de stat și cooperatiste din județul nostru. Intr-un număr anterior al ziarului nostru informam cititorii că trei unități agricole cooperatiste — Bălășești, Cuca și Șendreni — au terminat semănatul florii-soarelui, care în aceste zile se execută cu toate forțele existente în unități. Acum sîntem în măsură să informăm că această lucrare s-a terminat în 17 unități agricole și ,excluzînd pe primele trei, acestea sînt : I.A.S. Galați și cooperativele agricole de producție Cudalbi II, Gănești, Vlădești, Schela, Negrea, „11 Iunie 1948“ și „7 Noiembrie" — Pechea, Stoicani, Șivița, Tulucești, Ivești, Slobozia Conachi și Cuza Vodă. După cum se poate observa, unitățile care au terminat de semănat sunt răspîndite în toate M. CREȚEANU (Continuare în pag a II-a) alapiul s-a pretgătit din nou de sărbătoarea de primăvară și de cîntec românesc. In tot orașul este anunțată a treia ediție a „Glasului primăverii", la Comitetul de cultură și artă sunt comunicate disponibilitățile considerabile de „bilete în plus“. Desigur de la simpla participare la un festival și pînă la numele de „vedetă" există un drum care trece prin confirmări dese (și grele). Aseară, în prezența unui numeros public s-au lansat primele refrene ale „Glasului primăverii“. Președintele Comitetului județean de cultură și artă, Gheorghe Hendoreanu, președintele juriului concursului (din care mai fac parte compozitorii : Laurențiu Profeta, Temistocle Popa, Nicolae Chirculescu, artist emerit, Vasile Veselovschi, Mișu Iancu, Vasile Donose, redactor șef al redacției muzicale T. V., Eugen Ioniță și Radu B. Stegăroiu din C.S.C.A., Ligia Ștefănescu de la Casa Centrală a Creației populare, prof. Gh. Teodorescu (Constanța), a adresat un cuvînt de bun sosit din partea organizatorilor. Prezentatoarele : Violeta Manafu (debut scenic) și Pia Gheorghe au chemat la rampă pe concurenții care au sosit pînă la această oră la Galați. In spațiul limitat pe care-l avem acum la închiderea ediției vom consemna telegrafic calitățile interpretative ale ing. Ioan Rainea (Bîrlad), Vasile Knihinschi (Botoșani), a lansat cu acest prilej două melodii personale: „Pentru tine” și „Orașul meu“, Constanța Călin (Rm. Sărat) și Lucia Varvara, elevă (Brașov) laureată — 1971 a Concursului „Primul ghiocel“ au făcut dovada unei îndreptări deosebite către cîntecul liric, care sensbilizează cuvîntul și-i dă înălțimi sentimentale. Mircea Sîrbu (tehnician , cartograf la Ploiești) a relansat un succes mai vechi al muzicii noastre ușoare : melodia „Iți pare rău“. De la Tîrgu Mureș, elevul Ioan Cocea (nota 8 la muzică, cîteva participări la festivalurile județene), acordă versului eminescian (muzica: G. Dragan) candoarea celor douăzeci de ani ai săi. Nina Popoiu, prima reprezentantă a Galațiului, și-a propus să reediteze succesul din „zilele bune“ cu a două șlagăre : ajutorul „Așa ești tu” de G. Grigoriu și „Măi inimă“ de Gh. Ursan. Orchestra, care îndeplinește ca și în anii trecuți un veritabil... maraton muzical se află sub bagheta lui Cristofor Barbatti. O notație deosebită pentru regizorul secund Iacob Laurean și pentru decorul lui Benno Friedel. Seria recitalurilor „hors-concours“ a fost deschisă de cunoscutul solist al Teatrului muzical — Teodor Munteanu; publicul aștepta în afară de melodiile atît de bine cunoscute din spectacolele gălățene aflate într-una din cele mai alese interpretări și varianta... de sală a unor imprimări ale sale de la Radio. Luchi Marinescu, odinioară o mare speranță a jazz-ului a fost o prezență vie, antrenantă. Luchi Marinescu rămîne totuși pentru noi o interpretă strălucită a blues-ului. Așadar în prima sa zi „Glasul primăverii" a propus celor peste douăzeci de concurenți reală a unui semnificatia cunoscut cîntec românesc: „Să facem florile să cînte..." Astăzi, în afară de concurs vor cînta Nicolae Nițescu și Ofelia Panaitopol. Vă invităm, deci la spectacol. VIRGIL ȚIGĂNUȘ „Să facem florile să cînte !...“ PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR Ieri, în sala de ședințe a Institutului politehnic, a avut loc plenara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor Galați, la care au participat ca invitați președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile și instituțiile județului. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Ion Axente, secretar al Comitetului județean de partid, Florea Chițu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al U.G.S.R. Conform ordinei de zi, la primul punct tovarășul Paraschiv Benescu, președintele Consiliului județean al sindicatelor a prezentat o informare privind importanța hotărîrilor luate de recentul Congres al U.G.S.R. și măsurile ce se impun pentru aplicarea lor în practică. Pe marginea informării au luat cuvîntul tovarășii Nicolae Mocanu, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Galați, Pompiliu Besoiu, președintele consiliului sindicatelor din C.S.G., Victoria Lupoae, președinta comitetului sindicatului Combinatului textil Galați, Miltiade Ionescu, președintele comitetului sindicatului Spitalul nr. 1, Sergiu Panaitescu, președintele comitetului sindicatului C.N.F., Cornel Bostan, președintele comitetului sindicatului U.R.A. Tecuci, ing. Olimpia Ene, șef fermă I.A.S. Dealu Bujorului, Ion Guțanu, președintele comitetului sindicatului S.N.G., Valerian Panțîrg, președintele sindicatului Trustului de construcții, ing. Gheorghe Popa, președintele comitetului sindicatului T.C.I.F., Stelian Bordei, președintele comitetului sindicatului învățămînt Galați, ing. Gheorghe Zeamăneagră, inspector șef la Direcția muncii, care au analizat în mod critic propria activitate și aută.Continuare în pag. a II-a)