Viața Nouă, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 8724-8798)

1973-01-04 / nr. 8724

Ii L CENTRALA :K-i • r- A 1* .H. EMI • j Eiul la^ap*-"4&a-țările, mniți-val T Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. ți al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 8724 JOI 4 IANUARIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conștiința că am parcurs o nouă și importantă etapa pe calea edificării socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în România. Și în acest an oamenii muncii au obținut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producției a fost depășit, iar în agricultură am obținut cea mai mare producție din istoria țării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învățămîntul, ști­ința, arta, cultura, s-a îmbunătățit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizație al întregii noastre națiuni socialiste. In acest an, Conferința Națională a parti­dului a luat hotărîri de cea mai mare în­semnătate pentru accelerarea dezvoltării e­­conomico-sociale a întregii țări, iar Marea Adunare Națională a adoptat o serie de legi menite să perfecționeze în continuare rela­țiile de producție, organizarea societății noastre socialiste. Zilele trecute am sărbăto­rit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluționară a poporu­lui nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate națională și socia­lă, pentru progres și o viață mai bună. Apreciind abnegația și entuziasmul oame­nilor muncii în obținerea tuturor realizări­lor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieții noastre noi — clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului nostru popor liber și stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie și agricultură, ridicarea calității și eficienței întregii activități econo­mice, în vederea sporirii avuției naționale și creșterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiții planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetățean la locul său de muncă își va face pe datoria, vă doresc din toată inima, deplin dragi compatrioți, succese cît mai mari în activi­tatea consacrată prosperității patriei, tradu­cerii în viață a mărețului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăși. In anul care a trecut, România a desfă­șurat o amplă activitate internațională în slujba destinderii, păcii și colaborării. S-au întărit și dezvoltat relațiile noastre de prie­tenie și colaborare cu toate țările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state inde­pendente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte țări, în spiritul coexistenței paș­nice. Evenimentele din acest m­odu adus confirmări justeții politicii promovate noi de România, au demonstrat încă o dată realis­mul aprecierilor partidului și statului nostru cu privire la evoluția vieții internaționale. Deși pe planeta noastră mai ard încă flăcă­rile războiului, se mențin surse de conflict și încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a vo­inței , popoarelor de a trăi î­n pace și bună înțelegere. Forțele înaintate de pretutindeni acționează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societății, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune și dominație, de forță și amenințare cu forța, pentru promovarea în relațiile interstatale a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității depline în drepturi, ne­amestecului în treburile interne și avanta­jului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi pro­grese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viața internațională, să ducă la soluționarea, în spiritul păcii, a noi și noi probleme­ care confruntă omenirea, să fie anul ținerii conferinței europene pentru securitate, anul unui nou și important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între națiuni, împreună cu toate popoarele iubi­toare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam și în în­treaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securității și destinderii internaționale. România intră în noul an hotărîtâ să-și aducă contribuția activă la normalizarea cli­matului internațional, la instaurarea păcii și securității în lume. Considerăm că, acțio­­nînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coșmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare națiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizației umane. Stimați tovarăși. Fie ca anul 1973 să aducă poporului ro­mân noi și însemnate victorii pe calea pro­gresului socialist, a bunăstării și fericirii ■tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace și colaborare­­ înaintea ultimele­ bază­ de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot su­fletul, dragi cetățeni ai României socialis­te — muncitori, țărani, intelectuali, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, români, ghiari, germani și de alte naționalități ma­i cele mai calde urări de sănătate și viață lungă, un an nou fericit, satisfacții și bucu­rii depline, realizarea tuturor dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! La mulți ani, dragi tovarăși și prieteni ! Fabrică modernă avem: specialiști de asemenea, de ce lasă de dorit calitatea pîinii la Gala­ț ? In ultimul timp s-a semnalat că la centrele de distribuire a pîinii din municipiul Galați s-au redus simțitor sortimentele de pîine și, în același timp, a scăzut preocu­parea pentru calitate din partea întreprinderii județene de morărit și panificație. Apoi pîinea ajunge de multe ori în unitățile de desfacere la ore tîrzii și veche, ceea ce, pe drept cuvînt, nemulțumește pe cumpărători. Pentru a pune capăt acestei stări de fapt, cu totul inadmisibile pen­tru prestigiul municipiului Galați, deservit de una dintre cele mai moderne fabrici de pîine din țară, ieri, a avut loc la sediul Comite­tului județean de partid, sub con­ducerea tovarășului Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, preșe­dintele Consiliului popular jude­țean, o consfătuire de lucru­­ la care au fost invitați să participe oameni ai muncii din întreprin­deri, deputați, factori de răspun­dere din comerțul de stat, condu­cerea întreprinderii de morărit și panificație, specialiști din cadrul Facultății Industriei alimentare și tehnologia pescuitului. In cuvîntul lor, tovarășii : Vic­tor Zaharia, deputat, Ioana Matu­­lea, secretara unei organizații de bază de cartier, Ioan Jesutec și Pavel Bouroș, muncitori, precum și alți vorbitori au arătat că pro­dusele Fabricii de pîine din sati, așa cum ajung ele astăzi ca­în mîinile cumpărătorilor, sunt depar­te de a satisface exigențele mereu sporite ale acestora. Dar nu numai calitatea pîinii, lasă de dorit, ci și modul defec­tuos de aprovizionare a centrelor de distribuire cu acest produs. Sînt centre, în cartierele orașului, unde pîinea în loc să ajungă în primele ore ale dimineții este a­­dusă abia spre prînz; nu există sufici­entă preocupare pentru aproviziona­rea acestor unități cu cît mai multe sortimente, iar în unele cazuri nici programul de vînzare nu este ju­dicios întocmit.­­ Au fost cazuri cînd în micro­­raionul 16, semnala tovarășa Stăn­­cuța Vîlcu, muncitoare la între­prinderea .11 Iunie" Galați, pîi­nea a sosit la centrul de distribu­ție în jurul orelor 20 și foarte uscată. Luînd cuvîntul în încheierea discuțiilor la această consultare cu cetățeni ai Galațiului, pe tema ca­lității pîinii, tovarășul Constantin Dăscălescu a spus : „ Creșterea exigenței locuito­rilor din municipiul Galați față de produsele fabricii de pîine sînt le­gitime. Este normal să fim mai e­­xigenți cînd știm că avem în acest oraș o fabrică modernă, pentru care s-au investit sume importan­te, cînd știm că aici își desfășoară activitatea o facultate de speciali­tate, singura din țară, pe cînd în alte orașe, care nu dispun de a­­semenea condiții, pîinea este de o calitate mai bună. Dacă utilajele sînt bune, dacă materia primă este bună, atunci, este limpede că procesul de fabri­cație prezintă deficiențe, că perso­nalul care deservește aceste utilaje, specialiștii întreprinderii au lipsuri serioase în pregătirea lor profesio­nală. Trebuie să facem o atentă ve­rificare a cunoștințelor tehnice ale tuturor celor ce participă la pro­cesul de fabricație a pîinii. Pentru această testare, primul secretar al Comitetului județean de partid a indicat să se constituie o comisie de specialiști care să in­tre imediat în atribuțiunile sale. In același timp, s-a dat sarcina ca un colectiv în componența căruia să intre și specialiști din cadrul Facultății de industrii alimentare și tehnologia pescuitului să revadă întregul proces de fabricare a pîi­nii și să facă propuneri concrete pentru îmbunătățirea lui. O grijă deosebită va trebui a­­cordată și operațiunii de aprovizi­onare a unităților de­­ desfacere. In acest sens, s-a indicat să se studie­ze necesarul de consum zilnic și în funcție de acesta să fie orga­nizată și fabricarea ei. Tovarășul Constantin Dăscălescu s-a referit a­­poi la neajunsurile create în distri­buirea rapidă a pîinii la centre, la folosirea nejudicioasă a mijloa­celor de transport și a recoman­dat, de asemenea, studierea ampla­sării cît mai corespunzătoare a de­bitelor de pîine astfel încît, în cel mult două ore de la ieșirea din cup­tor, produsele de panificație să ajungă la toate centrele o­­rașului. S-a dat indicația ca Direcția comercială județeană să organizeze schimburi de experien­ță între specialiști ai Fabricii de pîine din Galați și unități similare din alte localități ale țării, la care să participe atît conducerea între­prinderii cît și muncitori, maiș­tri, ingineri, factori angrenați direct în procesul de producție. O contribuție mai mare la creș­terea calității pîinii se așteaptă din partea cadrelor didactice de la fa­cultatea de specialitate din cadrul Institutului politehnic. In continu­are, tovarășul prim-secretar s-a referit la activitatea echipelor de control obștesc, care, urmărind zi de zi calitatea pîinii, ritmicitatea și promptitudinea aprovizonării în toate punctele orașului, pot și tre­buie să-și aducă aportul la rezol­varea acestei imporante probleme cetățenești. »La sfîrșitul lunii ianu­arie, a spus în încheierea cuvîntu­­lui său tovarășul Constantin Dăscă­lescu, Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal să or­ganizeze o discuție la care să par­ticipe atît reprezentanți ai oame­nilor muncii din Galați cît și mun­citori, maiștri, ingineri, de la în­treprinderea producătoare, lucrători din rețeaua comercială; cu acest prilej sperăm că vom auzi cuvin­te mai bune despre calitatea pîi­nii, despre diversitatea sortimente­lor și promptitudinea aprovizionă­rii cu produse de panificație a tu­turor cartierelor orașului Galați, V7 Aceasta este expresia hotărtrii cu care oamenii muncii din județul nostru au pășit în anul trei al cincinalului Producții sporite de fontă și otel Oamenii celei mai tinere vetre de foc a patriei — Jurnaliștii, o­­țelarii și luminatorii gălățeni au in­­tîmpinat, din primele clipe, Noul An ton stînd în cinstea lui, con­form tradiției, cu șarjele de fontă și oțel. Aflați din prima secundă a anului 1973 la datorie, siderur­­giștii au ținut să exploateze de așa natură modernele instalații, incit, schimb de schimb și zi de zi pro­ducțiile să se situeze la nivelul sarcinilor sporite din 1973. Rapoartele de producție de ieri dimineață confirmau, de altfel, din plin aceasta hotărîre. La furnale, de exemplu, după două zile din 1973, in contul an­gajamentului de a realiza cincina­lul înainte de termen, jurnaliștii au și înscris o cantitate de 206 to­ne fontă peste plan. Pe platforma de elaborare furnalului nr. 1 l-am întilnit, su­­­praveghind operațiile unei noi des­cărcări, pe șeful secției, inginerul Oancea Buzea. De la el aflăm că schimburile de jurnaliști de la acest agregat care a deschis pîrtie șuvo­iului de fontă pentru prima dată la Galați au și declanșat întrecerea cu jurnalele 2 și 3, obținînd acest început de an cele mai bu­­n­­e rezultate. La rîndul lor, oțelarii au ținut să înscrie, în două zile, două per­formanțe. Mai întîi, e vorba de faptul că peste sarcinile de plan au fost elaborate 173 tone de oțel lingou și aceasta prin menținerea în continuare a ritmului de elabo­rare și turnare pe care l-au înre­gistrat încă din luna anterioară. Despre cea de-a doua perfor­manță ne-a vorbit Eroul Muncii Socialiste Alexandru Stoica, secre­tarul comitetului de partid al sec­ției : »In cursul zilei de 2 ianua­rie a.c. a fost elaborată de oțelarii noștri cea de-a 52 000-a șarjă de oțel de la punerea în funcțiune a convertizoarelor. Milioane și mi­lioane de tone de oțel în numai cîțiva ani. Cifra jubiliară vestește că nu peste multă vreme de aici, de la Galați, se va vărsa în albia de metal a patriei cea de-a opta milioană tonă de oțel. Prin depă­șirile de plan pe care le înscriem zilnic luptăm să apropiem tot mai mult clipa acestui eveniment". Cîntecul neîntrerupt al macaralelor Început de an nou. Orașul cu oamenii săi , petrece întîia dimineață liniștită după ceasurile pli­ne de veselie tradi­țională a revelionu­lui. O pînză de cea­ță ușoară asemenea unui voal de boran­­gic se ridică dinspre fluviu. Maiestuoasă, calmă, puternică, Du­nărea își poartă un­dele spre mare. E suficient însă să depășești gara flu­vială, ca ritmul cald al gîndurilor să-ți fie împrăștiat de zvonurile muncii. Apoi, cu cât te a­­propii mai mult de cheiurile de încăr­care — descărcare ale portului ob­servi rotindu-se în elegante volute tur­lele macaralelor de 8 tone. Oameni și mașini, alcătuind o metaforică simbioză, și-au reînceput muji­ca cu spor în noul an. Acostate la chei, in prima zi a lui 1973, patru ani, pe prora cargo­celui mai apropiat frăm literele de sci­albe elegante, »SIGHI­ȘOARA și-au des­chis magaziile, pen­tru ca materia pri­mă adusă de pe coastele Mediteranei să ajungă la timp, în mîinile meșterilor ceramiști din Alba Iulia, Sighișoara, Mediaș, București și atîtea alte locuri din țară. Aflăm de la tov. Iulian Simionescu, — directorul D.N.F. că în primele două zile ale anului, aici la cheiul Dunării, docherii au descăr­cat și încărcat 8­787 tone de mărfuri ge­nerale, calcar și la­minate, înscriind primele succese in graficele celui de al treilea an al cin­cinalului. Comunistul Marin Onceanu — pe care îl aflăm la manetele de comandă ale ma­caralei de 8 tone — ne spune zimbind­i — E prima zi de muncă din acest an și acum, încă de la început, vreau să-mi afirm hotărîrea de a munci tot atît de bine, și chiar mai bine decit anul tre­cut, să mă printre fruntașii afla în muncă din întreprin­derea noastră. Urarea pe care ne-am fă­cut-o toți colegii pentru succese, bucu­rii, fericire și sănă­tate cu prilejul nou­lui an, o doresc a­­cum mai bogată, mai plină de sensuri, mai plină de certitu­dini, ca prin munca noastră a tuturor să ION CHIVU (Continuare in pag. a II-a) Ieri dimineață, pe plat­forma furnalului nr. 1 al Combinatului siderur­gic Galați, la ora cînd o nouă șarjă de fontă por­nea către albia de metal a patriei. Foto : GH. BERCOV La baza noilor obiective pe care ni le-am propus­­ organizarea temeinică a producției Am pășit într-un nou an — an hotărîtor în înfăptuirea cincinalu­lui înainte de termen — cu con­vingerea că atît sarcinile care ne revin cît și angajamentele pe care ni le vom asuma vor fi îndeplini­te în mod exemplar. Punem temelia acestei afirmații, în primul la rînd, realizările cu care colectivul uzinei noastre a încheiat bilanțul anului 1972 (peste 39 milioane lei producție suplimentară concretiza­tă în 2 400 tone tablă laminată în plus față de plan) ca și pregătirile efectuate cu 15 zile înainte de fi­nele anului trecut, în vederea des­fășurării unei rodnice activități din primele zile ale celui de-al treilea an al cincinalului. Bunăoară, pornind de la expe­riența acumulată și, de ce să nu recunoaștem, de la unele neajun­suri care au mai existat, încă de la început am orientat întreaga noastră activitate în direcția orga­nizării producției și a muncii în toate secțiile și sectoarele uzinei, insistînd în mod deosebit pe latu­ra calitativă a activității noastre, pe respectarea întocmai a tehno­logiilor de fabricație, concomitent cu exploatarea la parametrii pro­iectați a tuturor utilajelor din do­tarea uzinei. Totodată, în aceste zile, pregătim cu multă întrecerea socialistă, criteriile atenție de apreciere a rezultatelor formațiilor de muncă, astfel ca acestea să se desfășoare, pe întreg parcursul a­­nului, la cotele înalte stabilite de Conferința Națională a partidului, de programul elaborat de conducerea partidului și statului nostru în vederea realizării cinci­nalului înainte de termen. In altă ordine de idei, se cuvine menționat faptul că, încă din anul trecut, am efectuat un riguros con­trol și de aici reviziile și repara­țiile necesare la toate utilajele și instalațiile din dotare, astfel ca din prima zi să putem produce la în­treaga capacitate. O altă problemă de primă im­portanță căreia i-am acordat prio­ritate a fost asigurarea stocurilor de materii prime și materiale, fac­tor deosebit de important pentru respectarea ritmurilor planificate pe anul curent, pentru încadrarea în sarcinile care ne revin. De ase­menea, eforturile noastre sunt în­dreptate, în mai mare măsură, în direcția găsirii unor noi căi de spori­re a productivității muncii, sens în care am stabilit creșterea număru­lui de stivuitoare la liniile de dre­sare, realizarea unor dispozitive de Ing. VASILE LADICI directorul Uzinei Laminorul de tablă Galați (Continuare in pag. a­ll-a) Petre Borila Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliul de Stat. Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România anunță cu profun­dă durere încetarea din viață, după o lungă și grea suferință, în ziua de 2 ianuarie 1973, a tovarășului Petre Borilă, vechi militant al mișcării muncitorești revoluționare, activist de frunte al partidului și statului nostru, luptător devotat pentru cauza so­cialismului, pentru întărirea și înFlorirea patriei. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MÂN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * i

Next