Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)
1973-06-10 / nr. 8859
* ANUL XXIX NR. 8859 DUMINICĂ 10 IUNIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții artiștilor plastici. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire neam și țară, pentru libertate de și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Cioară, Emil Drăgănescu, Gheorghe Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Rautu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. bri De asemenea, erau prezenți mumai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziției, secretarul al partidului este întîmpinat general de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor naționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția, pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și (Continuore in pag. o ll-a) Stimați tovarăși, Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a Conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sînt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci ,cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe, începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndi, să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați în anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cît și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cît mai valoroase în această expoziție — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui și pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). la Conferința cu prilejul naționala a Uniunii expoziției ■ si w ■ ■ vizitam 125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Din construcțiile noilor cartiere. Foto: G. BERCOV IN PAG. All-A Urgentarea recoltării legumelor și fructelor de sezon — condiție pentru o aprovizionare ritmică a piețelor orașului Sărbătoare la mila 800 profesie frumoasă ieri,minunată astăzi, strălucitoare mime; • • Nu poate surprinde pe nimeni astăzi ardoarea cu care cineva își susține cauza profesiei. Ideea conform căreia „meseria mea este cea mai frumoasă“ a proliferat în ultimul timp, concomitent cu generalizarea respectului reciproc, aprecierea neconvențională a muncii fiecărui om care depune eforturi pe ogorul mănos al creației socialiste. Cind vorbim însă despre meșterul constructor de nave, lucrurile se schimbă cumva în marea familie a gălățenilor, pentru că o meserie legată de ape, de orizonturi, de țărmuri pe care le atinge numai gîndul, este o îndeletnicire simțită poate cea mai aproape de inimă, cea mai aproape de suflet. Am văzut copii ascultînd cu urechile ciulite, privind cu ochii mari, rotunzi, expresivi, la oamenii veniți în mijlocul lor să le povestească despre devenire, despre aspirații, despre farmecul unor profesii în care s-au realizat și care i-au mulțumit în totalitate. l-am văzut ascultînd medicul, juristul, poetul, urmărind cuvintele țesătoarei, ale oțelarului sau ale electronistului, dar niciodată privirea lor nu a devenit mai caldă, ca atunci cînd constructorul își începea discursul despre frumu RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Aspect de pe cala de armare de la Șantierul naval din Galați. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și a primit pe președintele concernului „Gutehoffnungshutte“ din R.F. Germania Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, la 9 iunie, pe dr. Dietrich von Menges, președintele Concernului „Gutehoffnungshutte“ din RF Germania, care face o vizită în țara noastră la invitația Ministerului Comerțului Exterior. La întrevedere au luat parte Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior, și Gheorghe Oprea, consilier al președintelui Consiliului de Stat. Oaspetele a fost însoțit de dr. Klaus von Menges, precum și de Erwin Wickert, ambasadorul R. F. Germania la București, și dr. Volkmar von Arnim, prim secretar al ambasadei. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întreținut cu oaspetele asupra unor probleme privind colaborarea bilaterală în vederea construirii de societăți mixte de producție și desfacere, precum și între uzine din țara noastră și întreprinderi din cadrul concernului „Gutehoffnungshutt”, în domeniul industriei constructoare de mașini-unelte și le, industriei chimice și metalurgice. In acest context, s-a apreciat cu satisfacție că există reale posibilități pentru realizarea unei cooperări largi, reciproc avantajoase, în cadrul relațiilor multilaterale existente între România și R.F. Germanii întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. greilutz— IA UZINA LAMINORUL DE TABLA GALAȚI S-a realizat 60 la sută din angajamentul anual Conștient de importanța îndeplinirii ritmice a sarcinilor de producție pe anul curent, an hotărîtor în înfăptuirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, colectivul de muncă al Uzinei Laminorul de tablă Galați desfășurînd o rodnică a reușit să obțină peste activitate, nivelul sarcinilor la zi o producție globală suplimentară in valoare de circa 18 milioane lei. Acest succes, reprezentînd 60 la sută din angajamentul suplimentar asumat in întrecerea socialistă, a posibil ca urmare a intrării fost în funcțiune, cu peste două luni de zile mai devreme, a noii capacități de zincare pe cale uscată, realizată cu forțe proprii, cât și strădaniei muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor uzinei de a valorifica în mod superior potențialul tehnic și uman aflat la dispoziție. f iartul. Forță și autenticitate însemnări de la faza județeană a concursului „Omagiu muncii creatoare" Evoluția formațiilor artistice de amatori ale căminelor culturale și caselor de cultură care a început ieri, a impresionat prin amploarea participării, autenticitatea prospețimea execuției, prin diversisitatea tematică și a modalităților abordate. Inițiat de Comitetul județean de artid, concursul, în toate etapele turor a însemnat o angajare a tuforțelor artistice amatoare de pe întinsul județului. Concursul a marcat cristalizarea unor formații artistice, în localități pe care scepticii le considerau „terenuri virane“ sub raportul posibilităților. Și faptul că ele s-au calificat pentru faza județeană înseamnă , prin sine însuși o certitudine , unor viitoare evoluții de răsunet, aș Amintim, în această ordine de idei: formațiile corale din Tg. Bujor, Cudalbi, Umbrărești; grupurile vocale din Negrilești, Rediu ; formațiile de dansuri din Frumușița, Băleni, Piscu; fanfarele din Barcea și Movileni ; brigăzile artistice de agitație din Oancea, Tg. Bujor ; grupurile de fluierași din Rediu și Băleni ; grupul de solzari din Bălășești, căruia îi vom dedica o mențiune specială, etc. Toate aceste formații „crescute“ în toiul concursului dau o idee elocventă despre potențele artistice existente în județul nostru și validează adevărul că știința și perseverența de a stimula afirmarea valențelor creatoare a maselor conduc la rezultate notabile. Sub raport artistic, competiția care a început ieri pe scena Casei de cultură a marcat un adevărat recital de expresie artistică, proaspătă, spontană, tulburătoare prin puterea de convingere, prin varietatea modalităților și tematicii abordate. Juriul va face de bună seamă o ierarhizare strictă a valorilor dovedite de protagoniști, dar ceea ce ni se pare semnificativ e, încă o dată, adevărul tonic, demonstrat la modul captivant, că în județul nostru arta amatoare este „la ea acasă“, că aici, la noi, există o amplă și puternică pepinieră de talente viguroase și, mai ales, există o arie de tezaur folcloric care se va putea impune în eșalonul fruntaș al zonelor artistice cu prestigiu cunoscut și recunoscut. Această convingere no-a sugerat-o și ne-a susținut-o evoluția prestigiosului cor din Nămoloasa și a grupului vocal din aceeași comună, a formației corale din Tudor Vladimirescu, a dansatorilor din Ivești și Tg. Bujor, a orchestrei de muzică populară din Frumușița, etc. Dar ne-a emoționat în mod deosebit evoluția artiștilor amatori din Bălășești, care afirmă în contextul valorificării entuziaste creației populare dimensiunile și a straturile adinei unde se decantează valorile, o vatră folclorică de tulburătoare și viguroasă originalitate. Georgeta Partenie a susținut cu strigături „îndrăcite“ hora executată la caval de Gheorghe Drăgoi — memoria și sufletul și bijutierul formației folclorice din Bălășești. Ascultîndu-1 cum „pune“ în su LICA RUGINA (Continuare in pag. alla) Priorități pe agenda construcțiilor școlare RAIDUL NOSTRU Cu cît se apropie mai mult ziua închiderii anului școlar în curs cu atît mai insistent se gîndesc gospodarii comunelor și directorii de școli la începutul viitorului an de învățămînt. Pregătirile sînt multiple și timpul de peste vară trebuie folosit cu chibzuință. Reparațiile curente, construcțiile de noi săli de clasă, ateliere școlare, laboratoare sau chiar de noi școli ridică probleme complexe care devin nu numai o chestiune de bună organizare a muncii, ci și de prestigiu, de mîndrie colectivă a comunei ori satului respectiv. Am folosit răgazul acestei săptămîni pentru a urmări cum prind contururi precise viitoarele școli din comunele Cosmești, sat Furcenii Noi, Movileni și Tudor Vladimirescu, edificii de instruire ce vor îmbogăți salba realizărilor anilor socialismului în acele locuri. Mai întîi, cîteva cuvinte despre stadiul lucrărilor viitoarei școli generale din satul Furcenii Noi, comuna Cosmești. Marți, 3 mai a.c. aici se turna planșeul de beton al acoperișului. Ridicată în regie proprie prin iscusința zidarilor și dulgherilor ce alcătuiesc cele două secții de prestări servicii din comună, primele patru săli de clasă (din cele opt prevăzute în proiect) vor fi gata să-și primească elevii în noul an școlar. De la primarul comunei, tovarășul Sava Gîrleanu, mai aflăm și alte amănunte : — Imediat ce va fi gata turnarea planșeului, vom porni executarea tencuielilor exterioare. Apoi se va trece la fixarea tîmplăriei care a și fost adusă. Așteptăm din zi în zi ca Inspectoratul școlar județean să ne trimită din timp mobilierul necesar. Noi am făcut o planificare atentă a necesarului de oameni astfel încît nici să nu se simtă lipsa forței de muncă, dar nici să se încurce unii pe alții. Dispunem de toate materialele necesare și avem certitudinea că în cinstea zilei de 23 August, școală generală din Furcenii noua Noi să fie gata. Alături de aceste cuvinte spuse de primarul comunei, chiar pe șantierul viitoarei școli și argumentate de frumoasa construcție care se ridică nu am mai avea de adăugat decît îndemnul de perseverență și bună organizare în continuare pentru îndeplinirea angajamentului luat în fața întregii obști a comunei. Și în comuna Munteni, directorul coordonator Nicolae Chiscop avea toate temeiurile să afirme că la 30 august noul local al Școlii generale cu 10 clase va fi terminat. Am vizitat împreună șantierul. Materiale existau din abundență : nisip, var, balast, ciment, fier beton. Se lucrează acum la ridicarea etajului doi, la parter s-a început tencuitul interior în toate sălile de clasă, iar în zilele următoare se va trece la fixatul tîmplăriei. — Rămîne însă de adus, ne spune tovarășul Nicolae Chiscop, parchetul și mobilierul. Despre acest MIRCEA IONESCU (Continuate in pag. a ll-a) 4