Viața Nouă, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 8799-8876)

1973-05-29 / nr. 8848

,v A­­­ i> i. a CENTRALA UNIVSRSITARA ,M. EMINESCU* IASI Proletari din toate țările, uniți-vă ! ANUL XXIX — Nr. 8848 MARTI 29 MAI 1973 4 PAGINI — 30 BANI ÎN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A 29-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI Noi succese iin întrecerea prini immim­mmmL ui In patru m s/ m km­. Al doilea carbonier de 15 000 tdw a primit botezul apei ... De aproape, de foarte aproa­pe, silueta acestei nave pare gi­gantică. Este al doilea „15 000“ ro­mânesc cu care Dunărea va face in curând cunoștință — o adevă­rată operă de artă lucrată în me­tal, „operă" de maturitate semna­tă de un „octogenar" cu persona­litate distinctă in istoria modernă a constructorilor țării... Astfel ca­racterizam imaginea oferită de car­­bonierul de 15 000 tdw cu puțin timp în urmă, în paginile ziarului nostru. N-a trecut mult timp și iată că, prin destoinicia constructorilor de nave, prin dorința lor de a întîm­­pina cum se cuvine apropiatul ju­bileu — 80 de ani de existență a Șantierului naval — precum și 29-a aniversare a Eliberării patriei, a acest „curînd“ de care aminteam, a fost cu mult apropiat. Duminică 27 mai a.c., în pre­zența tovarășului Constantin Dăscă­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid Galați, carbonierul de 15 000 tdw a fost îmbrățișat de­ apele bătrînului fluviu. La această probă de maturitate a navaliștilor au participat, de asemenea, tova­rășii Ion Iosefide, secretar al Co­mitetului județean de partid, Gheor­­ghe Bejan, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, prima­rul municipiului, activiști de par­tid și de stat, cadre tehnice și de conducere de la CENTRANAV și ICEPRONAV, din conducerea șan­tierului, reprezentanți ai registrului și clientului, un mare număr de muncitori. Este ora 9,30. Conform tradi­ției, la contactul sticlei de șampa­nie cu nava, care avea să însemne totodată și comanda de lansare, cele 14 parîme au fost tăiate gigantul de metal, în aplauzele ce­și­lor prezenți, a­lunecat lin pe sănii, primind botezul apei. Așadar, o nouă probă, un nou examen al constructorilor de la „mila 80“ de pe Dunăre, au fost trecute cu succes, lasînd pe chipurile fiecă­ruia, acea imagine a muncii, a da­toriei împlinite. Un eveniment obișnuit în mun­ca navaliștilor, vom fi tentați să spunem. Obișnuitul acesta a avut totuși o semnificație, o noutate, constituind o premieră în lansări­le la apă. De la inginerul Virgil Zota aveam să aflăm că „al doilea 15 000" destinat transporturilor de cărbuni și mărfuri în vrac, acțio­nat de un motor de 7 200 c­p, a­­sigurînd o viteză de 14,7 noduri pe oră, reprezintă o adevărată pre­mieră pentru colectivul șantierului. „In afara gradului de saturare ri­dicat, ne declara interlocutorul, noutatea lansării acestei nave con­stă în aceea că, pentru prima da­­­tS UTGJ 1893-1973 la, executăm o asemenea operați­une, avînd motorul principal linia de axe montate și centrate, și ceea ce va da posibilitatea urgentă­rii lucrărilor, după lansarea la apă și t­eci, și scurtarea ciclului de fa­bricație a navei", încercăm succinte discuții cu cei ce au pregătit și condus operațiile înainte și după lansare. „Am par­ticipat la multe evenimente de a­­cest gen, ne declara brigadierul Gheorghe Fălcaru. N-am avut însă niciodată răspunderea unei lansări. Aceasta îmi și dă de fapt emoții. Sperăm să meargă bine". L-am zărit pe brigadierul Fălcaru după ce evenimentul avusese loc. Zîmbe­­tul de pe buze, reușita lansării ne-au dat de înțeles că totul s-a desfășurat conform programului. Inginerii Gheorghe Mandu, Gh. Tănase, ceilalți tovarăși din con­ducerea șantierului și a sectoare­ GH. LUPOAE (Continuare în pag. a IV-a) I.S.G.L Galați a îndeplinit planul pe cinci luni Lansînd chemarea la întrece­re către toate colectivele de muncă din economia județului nostru pentru îndeplinirea îna­inte de termen a sarcinilor de plan pe anul curent, muncito­rii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de­ sîrmă, și lanțuri Galați, desfășoară cute o intensă întrecere socialistă în vederea înfăptuirii exemplare, atît a planului de producție, cît și a propriilor angajamente înscrise în chemare. Acționînd în acest fel, colec­tivul întreprinderii a raportat, sîmbătă 26 mai a.c., cu cinci zile mai devreme, realizarea in­tegrală a planului producției globale și marfă; pînă la sfîr­­șitul lunii se vor obține pro­ducții suplimentare în valoare de 4,8 milioane și respectiv 4,6 milioane lei. Din punct de vedere fizic se vor realiza peste prevederile pla­nului pe cinci luni, circa 1 300 tone sîrmă trasă și bare trase, 130 tone sîrmă de cupru, 35 tone sîrmă zincată, 60 tone cu­ie și 80 tone lanțuri. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială in Republica federală Germania La invitația președintelui fede­ral al Republicii Federale Germa­nia, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președinte­le Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Ger­mania între 26 și 29 iunie 1973. C/WE £$!/ DUMNEATA, TINERE ? Propunere pentru o lecție de educație comunistă — Da, eu sínt Marcu Gri­­gore Aurel... — Muncitor necalificat... — Cîștig mai bine, că lu­crez în regie (!). — De ce mergi așa, negli­jent ? N-ai mai trecut de mult prin fața unei oglinzi, ce spun colegii dumitale de ți­nuta pe care o ai ? — Să vă spun sincer, nu mă tund pînă nu găsesc o fri­zerie la mine în cartierul „Z. C. Frimu“ (zîmbește șme­cherește). Și apoi, nu știu de ce v-ați oprit tocmai la mine. Mai sunt și alții și mai și... — în secția unde lucrezi ți-a spus cineva cum trebuie să te comporți în societate, cum să-ți gospodărești banii, VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a IV-a) În prezența tovarășului Nicolae Geaușescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Geaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, a decorat, luni după­­amiază, cu ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România” clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor exter­ne, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitoreas­că și pentru contribuția adusă înfăptuirea politicii Partidului Co­mu­munist Român de construire a so­cialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Ver­­deț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghe­­nea și Vasile Gliga, adjuncți ai mi­nistrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincție, tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tova­răși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumnea­voastră mulțumesc partidului, Par­tidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunos­cut partidul, am învățat, de a­­tunci, tot timpul, să-mi iubesc po­porul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoa­re, credința în partidul meu, cre­dința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o po­litică externă cum nu a avut nici­odată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiin­ciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidu­lui nostru acea strălucire pe care o merită". După solemnitate, Nicolae Ceaușescu, ceilalți tovarășul condu­cători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Tovarășul Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian, a fost oaspetele Galațiului Luni 28 mai a.c., tovarășul Jan Luyten, membru al Biroului Na­țional, secretar al Partidului So­cialist Belgian, conducătorul dele­gației P.S.B., care la invitația C.C. al P.C.R. face o vizită în țara noastră a fost oaspetele municipiu­lui Galați. După ce a vizitat obiective in­dustriale de pe platforma Combi­natului siderurgic, orașul cu noile sale cartiere, unități comerciale, și Biblioteca „V. A. Urechia“, oaspetele belgian s-a întâl­nit cu tovarășul Constantin Dăscă­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid Galați. Intîlnirea s-a desfășurat într-o ambianță cordială, de prietenie tovărășească. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ce Aș dori ca în numele conduce­rii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Re­publicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani to­varășul Macovescu a desfășurat intensă activitate — și în ilegali­­­tate, cînd a adus o contribuție în­semnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționa­le. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tova­rășul Macovescu a depus-o în a­­cești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna ,acordarea a­­cestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de vi­itor, în munca pe care o are to­varășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noas­tre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi ne­cesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în cît mai bune condițiuni, politi­ca României de dezvoltare a re­lațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru reali­zarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va des­fășura și în viitor o activitate bu­nă în această direcție. Ei doresc încă o dată deplin succes în acti­vitatea sa, viață îndelungată, mul­tă sănătate și fericire. O acțiune care se cere finalizată exemplar în toate satele . Fiecare porțiune de teren să fie cultivată ! Din considerente lesne de înțeles pămîntul trebuie folosit cu grijă, gospodărește. Nu se exagerează cu nimic cînd se spune că fiecare par­celă, oricît de mică ar fi ea, fie­care palmă de pămînt să fie cul­tivată, să producă. Se știe că încă din lunile de iarnă, la indicația Biroului Comitetului județean de partid a fost declanșată în comu­nele și satele județului nostru o am­plă acțiune de redare în circuitul agricol a unor noi suprafețe de teren. S-au amenajat atunci, prin mar­că patriotică, sisteme locale de de­secări, s-au ridicat diguri împotri­va revărsărilor de ape, în foarte multe comune, la Bălășești sau Pri­ponești, Munteni sau Matca, în­făptuirile de atunci înseamnă as­tăzi multe hectare în plus cu po­rumb, legume sau furaje. Ar fi greșit însă să considerăm astfel de acțiuni privind buna păs­trare și folosire a pămîntului cu un caracter sezonier. Un adevărat gospodar, așa cum trebuie să fie oricare lucrător din agricultură, se gîndește tot timpul că pămîntul este un bun al tuturor și că a-I lăsa, chiar dacă este vorba de por­țiuni aparent neînsemnate, nu para­gină, pradă degradării sau nefolosit este o mare și inadmisibilă eroare. Am străbătut nu o dată în rai­durile noastre ogoarele județului. Fapt îmbucurător, primăvara aces­tui an ne-a oferit o altă priveliște a cîmpurilor sau, mai bine zis, drumurilor pe care le-am parcurs a și le parcurgem aproape zilnic printre lanuri. Au dispărut aproa­pe cu desăvîrșire acele drumuri ex­­cesiv de sate, pe marginea cărora creșteau în bună voie buruienile. Măsura bună care s-a luat în­joritatea unităților agricole de ma­a se delimita precis căile de acces dintre lanuri și de a rezerva nu­mai atît cît este nevoie pentru a se circula este încă o dovadă că folosirea chibzuită a fiecărui petic de pămînt nu-i este nimănui indi­ferentă. La cooperativa agricolă din Pe­­chea sau la I.A.S. Ivești, de pildă, două din unitățile pe care le-am vizitat ieri, fîșii întregi de-a lun­gul șoselelor cultivate cu cereale sau plante tehnice au fost arate și însămînțate cu porumb pentru fu­raje. Dar îngustarea drumurilor nu este singura posibilitate prin care se pot reda agriculturii noi supra­fețe de teren. Tovarășa Dumitru Bîrsan, secretarul comitetului co­munal de partid și primarul co­munei Cudalbi ne spune că în a­­ceastă primăvară a fost la cele două cooperative declanșată, din localitate, o adevărată agricole campa­nie de recuperare a unor terenuri agricole. S-a depistat orice posibili­tate de cultivare a suprafețelor ră­­mase mulți ani locuri virane, curți­le sectoarelor zootehnice, ale spații­lor de depozitare, fostele platforme de gunoi, văile, drumurile etc. In acest fel, 8,10 hectare au fost arate și însămînțate cu diferite plante furajere. Acțiunea a cuprins și lo­turile aflate în folosință la mem­brii cooperatori, unde alte cinci hectare sînt destinate, începînd din această primăvară, cultivării po­rumbului pentru boabe sau pentru însilozare și va continua, după ce V. BUCUR (Continuare în pag. a IV-a) Concursul „Omagiu muncii creatoare“ Afirmarea artistice valențelor autentice Concursul „Omagiu muncii creatoare“, organizat în jude­țul nostru din inițiativa Comitetului județean de partid, urmă­rește, prin largul său caracter de masă, dincolo de împlini­rea unor funcții educative din­amice, o reașezare a valorilor mișcării artistice de amatori pe temeiurile unei înalte exigențe, ale consecvenței în abordarea unui repertoriu complex, ilus­trat tematic corespunzător și interpretat de talente autentice. Așa cum a procedat și pînă acum, ziarul nostru publică în continuare relatări de la acest concurs destinat selecțio­nării celor mai valoroase forma­ții și celor mai valoroși inter­preți, oprindu-ne de data aceasta asupra evoluției elevilor din licee, școli tehnice și generale, ca și asupra fazei municipale desfășurate duminică la Tecuci. La sfârșitul săptămînii trec­ute s-au mai desfășurat în județ faze intercomunale în centrele Independența (Piscu și Șendreni), Barcea (Umbrărești, Ivești, Drăgănești și Movileni), Nicorești (Cosmești, Buciumeni și Munteni), Corod (Valea Mărului, Mat­ca și Cerțești) și Berești (Bălăbănești și Bălășești). Au loc con­comitent fazele intercomunale între școlile generale din județ. Interesul pe care l-a întreținut spectacol­ul-concurs desfășurat du­minică pe scena Casei de cultură din Tecuci („Omagiu muncii crea­toare" — faza municipală) a im­presionat mai întîi prin varietatea modalităților artistice (cor, brigadă, taraf, soliști abordate vocali și instrumentali, dans, montaj li­terar) și prin varietatea participă­rii (muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști etc.). O asemenea evoluție înseamnă totodată, dincolo de nivelul artis­tic, o ocazie pe care o dorim re­petată, de valorificare a resurselor creatoare și de afirmare a oame­nilor muncii: „Programul Confe­rinței Naționale/ Ne este țel pe-a vieții cale/ ...El, comunistul de o­­menie/ Pe cel ce este țării iubit conducător/ Pe cel ce-și leagă via­ța cu fapta de popor/ II vom ur­ma cu a inimii văpaie :/ Un sin­gur gînd, o singură voință/ Parti­dul, Ceaușescu Nicolae/“ — au fost versuri pe care artiștii amatori de la U.R.A.­Tecuci le-au spus cu mult patos și care defineau de fapt menirea majoră a acestei demon­strații de avînt creator, propriu anilor noștri. Atît cîntecele executate de co­rul sindicatului învățămînt, cît și textele de brigadă, montajele, exe­cuțiile soliștilor (unde s-au făcut remarcate formațiile de brigadă și fanfara ale Fabricii de conserve, U.R.A., I.G.O., montajul prezen­tat de U.R.A., dansurile de la a­­ceeași întreprindere) — au avut ca suport ferm, dincolo de specificul formelor artistice respective, senti­mentul participării hotărîte la rea­lizarea sarcinilor stabilite. („Ne an­gajăm solemn ca planul cincinal/ Să-l îndeplinim mai repede, mai bine"). Sigur că în etapa care ne des­parte de faza județeană a con­cursului se va realiza o șlefuire în linia expresivității artistice, că, ținînd seama de talentul și pasiu­nea celor mai mulți dintre prota­goniști, se vor putea elimina une­le ezitări și se vor obține progre­se incontestabile în nuanțarea „zi­cerii“, că textele de brigadă, care au plăcut ca alertere în ritm și îndrăzneală, în atitudine, vor mai cîștiga în complexitate, în cuprin­derea mai largă a vieții din între­prindere. Ceea ce putem spune de pe a­­cum, este că spectacolul amintit a relevat adevărul ca la Tecuci exis­tă posibilități­ remarcabile de afir­mare a culturii de masă, a mișcă­rii artistice de amatori, posibilități care, valorificate competent și con­secvent, pot ridica climatul spiri­tual de aici la nivelul dinamismu­lui vieții economice a orașului. Am dori, din aceste motive, ca efortul factorilor răspunzători de viața culturală de aici sa nu fie urmate de o vacanță prelungită, pînă ce o inițiativă similară ne-ar da pri­lejul să mai facem o dată consta­tarea că la Tecuci „există posibili­tăți care se mențin la stadiul... de posibilități". LICĂ RUGINA *

Next