Viața Nouă, iulie-septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8877-8954)

1973-07-01 / nr. 8877

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P.CR.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 8877 DUMINICA 1 IULIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI încheierea vizitei președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în Republica Federală Germania Plecarea din Bonn Sîmbătă 30 iunie, s-a încheiat vi­zita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a între­prins-o în Republica Federală Ger­mania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua ră­mas bun președintele Republicii Fe­derale Germania, Gustav Heine­mann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul fede­ral al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezen­tant permanent al guvernului fede­ral pe lîngă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiu­lui prezidențial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării ambasadorul României la participă Bonn, Constantin Cartcea, membri ai Am­basadei și Agenției economice a ță­rii noastre. Este prezent, de ase­menea, ambasadorul R. F. Germa­nia la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc rapor­tul comandantului Gărzii de onoa­re aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Federale Ger­mania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori și tehnicieni ro­mâni, care lucrează în R. F. Ger­mania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din a­­ceastă țară, scandează cu însufleți­re „Ceaușescu — România“, acla­mă, flutură stegulețe tricolore, ex­­primîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul ță­rii noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heine­mann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi pre­ședinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptîn­­du-se spre patrie. Pînă la frontie­ră, avionul prezidențial este escor­tat de o escadrilă a forțelor aeri­ene federale. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au în­soțit în vizita oficială în Repu­blica Federală Germania, s-au re­întors sîmbătă la amiază în Ca­pitală. Prin întreaga sa desfășurare, vi­zita înalților oaspeți români în R. F. Germania a constituit expresie evidentă a relațiilor bune,­­ prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deo­sebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multi­laterală pe multiple planuri, în a­­vantajul reciproc, al înțelegerii, co­laborării, progresului și păcii în lu­me. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și co­laborare în convorbirile Europa, întilnirile și conducătorilor celor două state, desfășurate într-o at­mosferă deschisă, constructivă, do­cumentele politice de deosebită în­semnătate, acordurile de cooperare economică, științifică, tehnică culturală, semnate cu acest prilej, și au ilustrat în mod concret posi­bilitățile reale ce există pentru în­făptuirea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relați­ilor bilaterale, Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce se statuează ca o contribuție de preț la promova­rea climatului de­ pace și securitate, a­ unei noi politici în viața interna­­țională. Exprimînd satisfacția opiniei pu­blice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șe­fului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entu­ziasm pe­­­ tovarășul Ceaușescu, și-au manifestat Nicolae încă o dată, dragostea, mulțumirile pro­funde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiului ei în lume, în slujba înțelegerii și conlucrării în­tre­ popoare în folosul păcii și pro­gresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîm­­pinare au venit tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer și tovarășa Elena Mau­rer, Emil Bodnaraș, Manea Mănes­­cu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soți­ile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dă­­nălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Ștefan Voi­­tec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituți­ilor centrale și organizațiilor ob­ștești, personalități ale vieții noas­tre științifice și culturale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovară­șul Nicolae Cea­ușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte per­soane oficiale. Cetățenii Capitalei veniți în în­­tîmpinare, aclamă entuziast, le u­­rează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres). Sosirea în Capitală Citiți în pagina a lll-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu LA TECUCI Noi obiective industriale și sociale In ultimii ani municipiul Tecuci, ca urmare a politicii partidului nos­tru de industrializare a tuturor re­giunilor țării, a cunoscut realizări de seamă, înscriindu-se printre mu­nicipiile cu un ritm înalt de dez­voltare. Ieri, 30 iunie, a.c. municipiul Te­cuci a trăit momente deosebit de importante. In prezența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular ju­dețean Galați, au fost date în folo­sință o serie de noi și însemnate obiective industriale și sociale. In rîndul acestor obiective se nu­mără Fabrica de produse lactate, unitate modernă, care în final va prelucra 35 000 litri lapte. Meritul punerii la timp în funcțiune a a­­cestei noi unități productive revine colectivului șantierului Moldova ■— Tecuci a Trustului de construcții și montaje pentru agricultură și industrie alimentară. In aceeași zi a fost dată în func­țiune o nouă linie tehnologică la Fabrica de ambalaje Tecuci, pen­tru producerea de cutii ambutisate necesare industriei alimentare. A­­­vînd un înalt grad de productivi­tate, noua linie realizează 160 de cutii pe minut. Respectînd termenul de dare în folosință, 30 iunie 1973, construc­torii de la Trustul de construcții Galați au raportat terminarea hote­lului „Tecuci“, important obiectiv turistic care întregește armonios peisajul urbanistic al municipiului. Hotelul dispune de 169 de de cazare, un restaurant, un locuri bar de zi, agenție de turism, o linie de autoservire. Modernul obiectiv fost realizat după proiectul arhi­­­tectului Liviu Durbacă, situîndu-se prin stil și funcționalitate printre cele mai reprezentative construcții de acest fel din județ. Tovarășul Constantin Dăscălescu a felicitat pe toți cei care au contribuit cu fan­tezia și pasiunea lor la realizarea a­­cestui minunat obiectiv. La Cosmești, în aceeași zi, a (Continuate in pag. alia) Noul hotel tecucean Foto : G. BER.COV « MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ( ) colectivului ziarului „Clopotul“ din Botoșani Dragi tovarăși. Doresc, înainte de toate, să vă mulțumesc în mod călduros pentru invitația pe care mi-ați adre­sat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariția primului număr al ziarului „Clo­potul“ — Botoșani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare,­­ doresc să adresez pe această cale călduroase felici­tări colectivului redacțional, colaboratorilor, pre­cum și corespondenților voluntari — muncitori, țărani, intelectuali­­, tipografilor care, atît în anii ilegalității, cît și în perioada de după eliberarea țării, și-au adus contribuția la editarea și tipărirea ziarului. Intre cele peste 300 de ziare și reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Ro­mân și care au avut un rol important în mobiliza­rea maselor largi la lupta revoluționară pentru a­­părarea drepturilor și libertăților democratice, îm­potriva fascismului, ziarul „Clopotul", apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicații comuniste, „Clo­potul" a militat activ pentru apărarea independen­ței și suveranității naționale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste în rîndul maselor, demas­­cînd cu fermitate concepțiile politice retrograde, acțiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deși su­primat în mai multe rînduri de către organele re­presive burghezo-moșierești, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea inte­reselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clo­potul" și-a adus contribuția la întreaga luptă pen­tru transformarea revoluționară a societății româ­nești, la construcția social-economică a țării, succesul marii opere de edificare a orînduirii socia­la­liste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăși, că bilanțul pe care-1 faceți cu prilejul acestei aniversări va con­stitui pentru dumneavoastră toți — redactori și colaboratori----un puternic imbold de a acționa și mai hotărît pentru îmbunătățirea continuă a mun­cii, astfel ca ziarul să răspundă cît mai bine­ înal­telor cerințe pe care partidul le pune în fața pre­sei noastre comuniste. Sunt încredințat că acționînd pe linia bogatelor sale tradiții din trecut, ziarul „Clopotul" își va spori și mai mult în viitor con­tribuția la lupta generală a întregului popor pen­tru transpunerea cu succes în viață a politicii in­terne și externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal și dezvolta­rea în ritm accelerat a economiei, științei și cultu­rii în patria noastră, pentru educarea socialistă oamenilor muncii și aplicarea neabătută a norme­a­lor eticii și echității socialiste în întreaga viață socială, pentru bunăstarea și civilizația întregii noastre națiuni. Vă urez, dragi tovarăși, succese tot mai mari în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacții depline în muncă, multă sănătate și fe­ricire. Ieri, 30 iunie a.c. a avut loc cea de-a XX-a sesiune a Consi­liului popular județean Galați sub conducerea tovarășului Con­stantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. La lucrările sesiunii au par­ticipat deputații județeni, iar ca invitați directori ai între­prinderilor agricole de stat, ai SMA, secretari ai comitetelor comunale de partid, primari ai comunelor, președinți de coope­rative agricole de producție, ingineri șefi, alți specialiști. La primul punct al ordinei de zi adoptată de sesiune s-a dezbă­tut problema preocupării gazelor agricole județene și ar­comitetelor executive ale const­a­liilor populare comunale pentru gospodărirea rațională a resur­selor de apă, în scopul folosirii lor pentru irigații, alimentări cu apă a comunelor și unități­lor industriale și agricole, pre­cum și pentru piscicultură. Ritmul mereu crescînd de dezvoltare a industriei, agricul­turii, pisciculturii, a sistemati­zării, modernizării și urbanizării localităților și a celorlalte sec­toare, atrage după sine , crește­rea cerințelor pentru apă, iar lipsa de concordanță între ca­litatea și cantitatea debitelor de apă existente, pe de o parte și cerințele de apă pe de altă parte, impune o gospodărire rațională a tuturor resurselor în scopul folosirii debitelor în cele mai bune condiții. Interdependența dintre diver­sele modalități de folosire, stă­­pînire și protecție , precum și dintre diferitele apelor, do­menii de activitate interesate în buna lor utilizare, fac din gos­podărirea apelor o activitate complexă care trebuie să răs­pundă pentru o lungă perioadă de timp cerințelor vieții sociale și dezvoltării economice. Pornind de la aceste conside­rente, sub îndrumarea Comitetu­lui județean de partid și a Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, organele agri­cole județene, comitetele comu­nale de partid și comitetele e­­xecutive ale consiliilor populare comunale, conducerile unităților din economia județului, au a­­cordat și acordă o deosebită importanță folosirii judicioase a resurselor de apă existente. Pe marginea informării pre­zentate, au luat cuvîntul nu­meroși deputați și invitați care au făcut o amplă și documenta­tă analiză a activității desfășu­rate în acest sens, făcînd totoda­tă numeroase propuneri valo­roase. Ceea ce a caracterizat lucrările sesiunii a fost spiritul combativ, analitic, dezbaterile la obiect, fapt ce a permis se­siunii să adopte un amplu gram de folosire științifică pre­a resurselor de apă din nostru. Astfel, tovarășul județul­­ut­(Continuate in pag. o tl­a) Cuvîntul tovarășului Constantin Dăscălescu Stimați tovarăși. Doresc să precizez de la bun în­ceput că împărtășesc întru totul părerea celor care au luat cuvîntul in cadrul dezbaterilor sesiunii noas­tre, și anume aceea că problema gospodăririi raționale a resurselor de apă prezintă un interes deose­bit atît pe plan național cît și pentru județul Galați. Județul nostru dispune de în­semnate resurse de apă, de largi perspective pentru gospodărirea ra­țională și folosirea în scopuri pro­ductive a acestora Este adevărat că în ultimii zece ani s-au înregis­trat realizări importante în acest domeniu , consider însă că față de posibilitățile și nevoile existente s-a făcut totuși prea puțin. Aș vrea să arăt sesiunii că pen­tru valorificarea resurselor de apă din pîrîuri sînt necesare lucrări de combatere a eroziunii solului pentru a evita în acest fel colmatarea lu­crărilor deja executate sau a ace­lora care se vor executa în viitor. Vom înlătura astfel necazurile des­tul de mari pe care ni le pricinu­iesc în prezent viiturile. De asemenea, o importantă sursă de apă o constituie apele subtera­ne. In urma studiilor efectuate, dis­punem de o hartă cu raionarea hi­­drogeologica a acestor surse sub­terane, studii care au stat de alt­fel la baza lucrărilor pentru ali­mentarea cu apă potabilă a tutu­ror sectoarelor zootehnice din ju­­deț ca și a unor localități rurale. Valorificarea si utilizarea acestei însemnate surse de apă ridică to­­tuși­ tinere probleme deosebite. A­­vînd în vedere că alimentările cu apă se vor extinde în u­nitățile a­­gricole și în localitățile rurale se impune ca Institutul județean de proiectări să facă o inventariere a tuturor studiilor hidrogeologice din județ, studii deja realizate, scopul cunoașterii și valorificării re în­surselor de ape subterane existente. Consider că este necesar sa fixăm un program județean cu sarcini precise pe 1974—1975, precum și pînă în anii 1977—1978, care sa fie aprobat tot într-o sesiune a Consiliului popular­ județean. Va trebui să se revadă toate sursele hidrologice proprii abandonate, toa­te forajele începute și care au fost cu prea multă ușurință lăsate în părăsire. Se impune, de asemenea, ca în toate unitățile economice și socia­le care dispun de alimentări cu a­­pă, prin foraje să se treacă la ve­rificarea și remedierea defecțiunilor constatate la instalațiile existente în scopul folosirii raționale a aces­tora. In această privință să fixăm un cadru organizat, să stabilim ce trebuie făcut și cine, pentru că la ora actuală această acțiune se des­fășoară cam la voia întîmplării. Trebuie să se urmărească res­pectarea unor indicații tehnice o­­bligatorii, astfel încît, în timpul exploatării forajelor să nu se utili­zeze pompe cu debite mai mari de­cit cele recomandate la recepția forajului, iar cînd apare fenomenul de înnisipare să se execute fără întîrziere desnisiparea. După cum se știe, începînd din anul 1972 au fost alocate impor­tante fonduri de investiții pentru executarea unor noi lucrări de ali­mentare cu apă în localitățile ru­rale. Consider că este de consiliilor populare comunale datoria să se preocupe de descoperirea tu­turor resurselor de apa, captarea lor și executarea lucrărilor fără a mai aștepta alte impulsuri. Bine au procedat în acest sens consiliile populare comunale Foltești, Ghidi­­geni, Gănești, Nicorești și Buciu­­meni. Faptul ca din cele 56­­ comune numai 9 au rezolvat pînă în pre­zent problema alimentării cu apă arată insuficienta preocupare consiliilor populare comunale, do­a­vedește că mai avem încă multe de făcut pentru soluționarea aces­tei probleme de maximă importan­ță pentru populație. Este necesar ca Direcția generală agricolă județeană și U.J.C.A.P. să se ocupe mai mult de alimentarea cu apă a sectoarelor zootehnice la cooperativele agricole și mai­ ales acolo unde avem niște situații deo­sebite cum ar fi Bălăbănești, Dră­­gușeni, Corni, Chiraftei, Movileni, Negrilești și Fundeni, care deși­ dis­pun de surse suficiente de apă nu au executat amenajările necesare. In ceea ce privește alimentarea cu apă a localităților urbane din județul Galați dispunem de siste­me centralizate în diferite stadii de extindere a instalațiilor de cap­tare, transport și distribuție în funcție de gradul lor de dotare ini­țială și de investițiile realizate în ultimii ani. Prin instalațiile existente, în lo­calitățile urbane se distribuie zilnic circa 118 000 m cubi apă potabilă, volum ce reprezintă față de nevoi­le zilnice de consum un deficit de 103 000 m cubi pe zi. Datorită pro­cesului de industrializare în ritm accelerat și de ridicare a niv­elului social-economic al județului nostru, nevoile de apă potabilă vor marca o continuă creștere, ajungînd în perioada 1980—1990 la următoare­le valori : Galați — 345 000 mc pe zi; Tecuci — 39 000 mc pe zi; Tg. Bujor — 6 050 mc pe zi ; Berești — 1 500 m­c pe zi. Va tre­bui să ținem seama, bineînțeles, și de alte localități urbane care vor apare pînă în 1990. Satisfacerea acestor importante cerințe de apă urmează a se reali­za atît prin noi investiții care prin natura lor implică lucrări costisi­toare, cît și — aș vrea să se reți­nă acest lucru — printr-o judici­oasă gospodărire și economisire a debitelor instalate și folosirea lor rațională la toate categoriile de consumatori. Pentru diminuarea deficitelor de apă existente și pentru a veni în întîmpinarea unor creșteri ale con­sumului în perspectivă, chiar din acest cincinal vor fi începute lu­crări de extindere a alimentării cu apă în municipiile Galați și Tecuci iar în orașele Tg. Bujor și Berești acestea se vor realiza în perioada viitorului plan cincinal. Valoarea acestor lucrări este estimată la cir­ca 328 milioane lei ceea ce dove­dește că va fi nevoie de un deo­sebit efort din partea statului nos­tru. Pentru valorificarea cu maximum de­ eficiență a acestor investiții este necesar ca fiecare consumator — mare sau mic — să fie în perma­nență preocupat de evitarea risipei de apă, economisirea acesteia, folo­sirea în procesul de producție­ in­dustrial, acolo unde este posibil, a apelor de calitate inferioară. Din consumul total de apă, pes­te 50 la sută este preluată de către unitățile industriale. Acest consum mare denotă că în multe din aceste unități și risipa de apă este mare. Așa, cum s-a arătat și în infor­mare, trebuie remarcată aici preo­cuparea conducerii Combinatului siderurgic Galați unde s-au executat lucrări proprii de alimentare cu a­­pă industrială, iar prin măsurile luate, de valorificare completă acesteia, s-a asigurat recircularea a­ a­pei și deci o reducere considerabi­lă a consumului. Nu același lucru se poate spune despre alte unități, ca de exemplu întreprinderea tex­tilă Galați care nepreocupîndu-se de buna întreținere a celor 5 pu­țuri forate, își bazează în momen­tul de față aproape întregul con­sum de apă pe rețeaua de alimen­tare a orașului. Consumul de apă potabilă în sco­puri industriale, procedeu întîlnit (Continuare In­pag. a­ll­a) 4' li

Next