Viața Nouă, iulie-septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8877-8954)
1973-07-01 / nr. 8877
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P.CR.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 8877 DUMINICA 1 IULIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI încheierea vizitei președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în Republica Federală Germania Plecarea din Bonn Sîmbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lîngă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării ambasadorul României la participă Bonn, Constantin Cartcea, membri ai Ambasadei și Agenției economice a țării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R. F. Germania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează în R. F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însuflețire „Ceaușescu — România“, aclamă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R. F. Germania a constituit expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în convorbirile Europa, întilnirile și conducătorilor celor două state, desfășurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, științifică, tehnică culturală, semnate cu acest prilej, și au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pentru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor continentului nostru. Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale, Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce se statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Ceaușescu, și-au manifestat Nicolae încă o dată, dragostea, mulțumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiului ei în lume, în slujba înțelegerii și conlucrării între popoare în folosul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășa Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetățenii Capitalei veniți în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres). Sosirea în Capitală Citiți în pagina a lll-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu LA TECUCI Noi obiective industriale și sociale In ultimii ani municipiul Tecuci, ca urmare a politicii partidului nostru de industrializare a tuturor regiunilor țării, a cunoscut realizări de seamă, înscriindu-se printre municipiile cu un ritm înalt de dezvoltare. Ieri, 30 iunie, a.c. municipiul Tecuci a trăit momente deosebit de importante. In prezența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Galați, au fost date în folosință o serie de noi și însemnate obiective industriale și sociale. In rîndul acestor obiective se numără Fabrica de produse lactate, unitate modernă, care în final va prelucra 35 000 litri lapte. Meritul punerii la timp în funcțiune a acestei noi unități productive revine colectivului șantierului Moldova ■— Tecuci a Trustului de construcții și montaje pentru agricultură și industrie alimentară. In aceeași zi a fost dată în funcțiune o nouă linie tehnologică la Fabrica de ambalaje Tecuci, pentru producerea de cutii ambutisate necesare industriei alimentare. Avînd un înalt grad de productivitate, noua linie realizează 160 de cutii pe minut. Respectînd termenul de dare în folosință, 30 iunie 1973, constructorii de la Trustul de construcții Galați au raportat terminarea hotelului „Tecuci“, important obiectiv turistic care întregește armonios peisajul urbanistic al municipiului. Hotelul dispune de 169 de de cazare, un restaurant, un locuri bar de zi, agenție de turism, o linie de autoservire. Modernul obiectiv fost realizat după proiectul arhitectului Liviu Durbacă, situîndu-se prin stil și funcționalitate printre cele mai reprezentative construcții de acest fel din județ. Tovarășul Constantin Dăscălescu a felicitat pe toți cei care au contribuit cu fantezia și pasiunea lor la realizarea acestui minunat obiectiv. La Cosmești, în aceeași zi, a (Continuate in pag. alia) Noul hotel tecucean Foto : G. BER.COV « MESAJUL ADRESAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ( ) colectivului ziarului „Clopotul“ din Botoșani Dragi tovarăși. Doresc, înainte de toate, să vă mulțumesc în mod călduros pentru invitația pe care mi-ați adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariția primului număr al ziarului „Clopotul“ — Botoșani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacțional, colaboratorilor, precum și corespondenților voluntari — muncitori, țărani, intelectuali, tipografilor care, atît în anii ilegalității, cît și în perioada de după eliberarea țării, și-au adus contribuția la editarea și tipărirea ziarului. Intre cele peste 300 de ziare și reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Român și care au avut un rol important în mobilizarea maselor largi la lupta revoluționară pentru apărarea drepturilor și libertăților democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul", apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicații comuniste, „Clopotul" a militat activ pentru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste în rîndul maselor, demascînd cu fermitate concepțiile politice retrograde, acțiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deși suprimat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moșierești, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul" și-a adus contribuția la întreaga luptă pentru transformarea revoluționară a societății românești, la construcția social-economică a țării, succesul marii opere de edificare a orînduirii socialaliste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăși, că bilanțul pe care-1 faceți cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toți — redactori și colaboratori----un puternic imbold de a acționa și mai hotărît pentru îmbunătățirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cît mai bine înaltelor cerințe pe care partidul le pune în fața presei noastre comuniste. Sunt încredințat că acționînd pe linia bogatelor sale tradiții din trecut, ziarul „Clopotul" își va spori și mai mult în viitor contribuția la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viață a politicii interne și externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal și dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, științei și culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă oamenilor muncii și aplicarea neabătută a normealor eticii și echității socialiste în întreaga viață socială, pentru bunăstarea și civilizația întregii noastre națiuni. Vă urez, dragi tovarăși, succese tot mai mari în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacții depline în muncă, multă sănătate și fericire. Ieri, 30 iunie a.c. a avut loc cea de-a XX-a sesiune a Consiliului popular județean Galați sub conducerea tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. La lucrările sesiunii au participat deputații județeni, iar ca invitați directori ai întreprinderilor agricole de stat, ai SMA, secretari ai comitetelor comunale de partid, primari ai comunelor, președinți de cooperative agricole de producție, ingineri șefi, alți specialiști. La primul punct al ordinei de zi adoptată de sesiune s-a dezbătut problema preocupării gazelor agricole județene și arcomitetelor executive ale constaliilor populare comunale pentru gospodărirea rațională a resurselor de apă, în scopul folosirii lor pentru irigații, alimentări cu apă a comunelor și unităților industriale și agricole, precum și pentru piscicultură. Ritmul mereu crescînd de dezvoltare a industriei, agriculturii, pisciculturii, a sistematizării, modernizării și urbanizării localităților și a celorlalte sectoare, atrage după sine , creșterea cerințelor pentru apă, iar lipsa de concordanță între calitatea și cantitatea debitelor de apă existente, pe de o parte și cerințele de apă pe de altă parte, impune o gospodărire rațională a tuturor resurselor în scopul folosirii debitelor în cele mai bune condiții. Interdependența dintre diversele modalități de folosire, stăpînire și protecție , precum și dintre diferitele apelor, domenii de activitate interesate în buna lor utilizare, fac din gospodărirea apelor o activitate complexă care trebuie să răspundă pentru o lungă perioadă de timp cerințelor vieții sociale și dezvoltării economice. Pornind de la aceste considerente, sub îndrumarea Comitetului județean de partid și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean, organele agricole județene, comitetele comunale de partid și comitetele executive ale consiliilor populare comunale, conducerile unităților din economia județului, au acordat și acordă o deosebită importanță folosirii judicioase a resurselor de apă existente. Pe marginea informării prezentate, au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați care au făcut o amplă și documentată analiză a activității desfășurate în acest sens, făcînd totodată numeroase propuneri valoroase. Ceea ce a caracterizat lucrările sesiunii a fost spiritul combativ, analitic, dezbaterile la obiect, fapt ce a permis sesiunii să adopte un amplu gram de folosire științifică prea resurselor de apă din nostru. Astfel, tovarășul județulut(Continuate in pag. o tla) Cuvîntul tovarășului Constantin Dăscălescu Stimați tovarăși. Doresc să precizez de la bun început că împărtășesc întru totul părerea celor care au luat cuvîntul in cadrul dezbaterilor sesiunii noastre, și anume aceea că problema gospodăririi raționale a resurselor de apă prezintă un interes deosebit atît pe plan național cît și pentru județul Galați. Județul nostru dispune de însemnate resurse de apă, de largi perspective pentru gospodărirea rațională și folosirea în scopuri productive a acestora Este adevărat că în ultimii zece ani s-au înregistrat realizări importante în acest domeniu , consider însă că față de posibilitățile și nevoile existente s-a făcut totuși prea puțin. Aș vrea să arăt sesiunii că pentru valorificarea resurselor de apă din pîrîuri sînt necesare lucrări de combatere a eroziunii solului pentru a evita în acest fel colmatarea lucrărilor deja executate sau a acelora care se vor executa în viitor. Vom înlătura astfel necazurile destul de mari pe care ni le pricinuiesc în prezent viiturile. De asemenea, o importantă sursă de apă o constituie apele subterane. In urma studiilor efectuate, dispunem de o hartă cu raionarea hidrogeologica a acestor surse subterane, studii care au stat de altfel la baza lucrărilor pentru alimentarea cu apă potabilă a tuturor sectoarelor zootehnice din județ ca și a unor localități rurale. Valorificarea si utilizarea acestei însemnate surse de apă ridică totuși tinere probleme deosebite. Avînd în vedere că alimentările cu apă se vor extinde în unitățile agricole și în localitățile rurale se impune ca Institutul județean de proiectări să facă o inventariere a tuturor studiilor hidrogeologice din județ, studii deja realizate, scopul cunoașterii și valorificării re însurselor de ape subterane existente. Consider că este necesar sa fixăm un program județean cu sarcini precise pe 1974—1975, precum și pînă în anii 1977—1978, care sa fie aprobat tot într-o sesiune a Consiliului popular județean. Va trebui să se revadă toate sursele hidrologice proprii abandonate, toate forajele începute și care au fost cu prea multă ușurință lăsate în părăsire. Se impune, de asemenea, ca în toate unitățile economice și sociale care dispun de alimentări cu apă, prin foraje să se treacă la verificarea și remedierea defecțiunilor constatate la instalațiile existente în scopul folosirii raționale a acestora. In această privință să fixăm un cadru organizat, să stabilim ce trebuie făcut și cine, pentru că la ora actuală această acțiune se desfășoară cam la voia întîmplării. Trebuie să se urmărească respectarea unor indicații tehnice obligatorii, astfel încît, în timpul exploatării forajelor să nu se utilizeze pompe cu debite mai mari decit cele recomandate la recepția forajului, iar cînd apare fenomenul de înnisipare să se execute fără întîrziere desnisiparea. După cum se știe, începînd din anul 1972 au fost alocate importante fonduri de investiții pentru executarea unor noi lucrări de alimentare cu apă în localitățile rurale. Consider că este de consiliilor populare comunale datoria să se preocupe de descoperirea tuturor resurselor de apa, captarea lor și executarea lucrărilor fără a mai aștepta alte impulsuri. Bine au procedat în acest sens consiliile populare comunale Foltești, Ghidigeni, Gănești, Nicorești și Buciumeni. Faptul ca din cele 56 comune numai 9 au rezolvat pînă în prezent problema alimentării cu apă arată insuficienta preocupare consiliilor populare comunale, doavedește că mai avem încă multe de făcut pentru soluționarea acestei probleme de maximă importanță pentru populație. Este necesar ca Direcția generală agricolă județeană și U.J.C.A.P. să se ocupe mai mult de alimentarea cu apă a sectoarelor zootehnice la cooperativele agricole și mai ales acolo unde avem niște situații deosebite cum ar fi Bălăbănești, Drăgușeni, Corni, Chiraftei, Movileni, Negrilești și Fundeni, care deși dispun de surse suficiente de apă nu au executat amenajările necesare. In ceea ce privește alimentarea cu apă a localităților urbane din județul Galați dispunem de sisteme centralizate în diferite stadii de extindere a instalațiilor de captare, transport și distribuție în funcție de gradul lor de dotare inițială și de investițiile realizate în ultimii ani. Prin instalațiile existente, în localitățile urbane se distribuie zilnic circa 118 000 m cubi apă potabilă, volum ce reprezintă față de nevoile zilnice de consum un deficit de 103 000 m cubi pe zi. Datorită procesului de industrializare în ritm accelerat și de ridicare a nivelului social-economic al județului nostru, nevoile de apă potabilă vor marca o continuă creștere, ajungînd în perioada 1980—1990 la următoarele valori : Galați — 345 000 mc pe zi; Tecuci — 39 000 mc pe zi; Tg. Bujor — 6 050 mc pe zi ; Berești — 1 500 mc pe zi. Va trebui să ținem seama, bineînțeles, și de alte localități urbane care vor apare pînă în 1990. Satisfacerea acestor importante cerințe de apă urmează a se realiza atît prin noi investiții care prin natura lor implică lucrări costisitoare, cît și — aș vrea să se rețină acest lucru — printr-o judicioasă gospodărire și economisire a debitelor instalate și folosirea lor rațională la toate categoriile de consumatori. Pentru diminuarea deficitelor de apă existente și pentru a veni în întîmpinarea unor creșteri ale consumului în perspectivă, chiar din acest cincinal vor fi începute lucrări de extindere a alimentării cu apă în municipiile Galați și Tecuci iar în orașele Tg. Bujor și Berești acestea se vor realiza în perioada viitorului plan cincinal. Valoarea acestor lucrări este estimată la circa 328 milioane lei ceea ce dovedește că va fi nevoie de un deosebit efort din partea statului nostru. Pentru valorificarea cu maximum de eficiență a acestor investiții este necesar ca fiecare consumator — mare sau mic — să fie în permanență preocupat de evitarea risipei de apă, economisirea acesteia, folosirea în procesul de producție industrial, acolo unde este posibil, a apelor de calitate inferioară. Din consumul total de apă, peste 50 la sută este preluată de către unitățile industriale. Acest consum mare denotă că în multe din aceste unități și risipa de apă este mare. Așa, cum s-a arătat și în informare, trebuie remarcată aici preocuparea conducerii Combinatului siderurgic Galați unde s-au executat lucrări proprii de alimentare cu apă industrială, iar prin măsurile luate, de valorificare completă acesteia, s-a asigurat recircularea a apei și deci o reducere considerabilă a consumului. Nu același lucru se poate spune despre alte unități, ca de exemplu întreprinderea textilă Galați care nepreocupîndu-se de buna întreținere a celor 5 puțuri forate, își bazează în momentul de față aproape întregul consum de apă pe rețeaua de alimentare a orașului. Consumul de apă potabilă în scopuri industriale, procedeu întîlnit (Continuare Inpag. alla) 4' li