Viaţa Romînească, 1921 (Anul 13, nr. 1-6)
1921 / nr. 4
REVISTA REVISTELOR143 litaie din Austria, ее găsesc adversari ai uniunii. Şi totuşi nu este alt mijloc pentru a pacifica Europa decît acesta. „Fără ajutorul nostru nu se poate face ordine“, zice Kaindl. In scurtă vreme se та balcaniza tot confidentul, bolşevismul va pătrunde pănă la Ocean. Kaindl nu găseşte nicio contrazicere între năzuinţele sale naţionale şi intre Interesele Europei. El concepe întăiu un mare terioriu economic, cu reunirea tuturor porţiunilor devenite a fi negermane, şi cu drum la Marea Neagră şi Adriatică. După aceia o federaţie generală europeană. Autorul insistă asupra nevoii de a ne urmări în practică aceste idealuri, chiar acuma. O aminare înseamnă să îngropi ideia pentru totdeauna. Să se găsească oare locuitorin planete ? întrebarea nu-i nouă, însă profesorul O. Knopf din Jena îi dă o formă mai modernă şi mai ştiinţifică .Condiţiile planetelor, zice el, sunt oare de aşa natură. Incit să poată lua naştere fiinţe, cu care să comunicăm de pe pămînt ?* Knopf răspunde ,nu“. Comunicaţia cu locuitorii cerului este o perspectivă tot aşa de îndepărtată ca şi aceia de a abate vreodată planetele din drumul lor. Fiinţe organizete ca cele de pe pămint nu se află în nici un corp ceresc. Pornind de la un prototip comun, vieţuitoarele pămîntului au suferit in curs de milioane de ani o serie de transformări zoologice, care sunt acţiunea unei succesini anumite de împrejurări determinate cu produs în cele din urmă speţa zisă :homo sapiens*. E greu de închipuit că aceleaşi împrejurări se vor mai întilni vreodată In acelaşi fel. Omul nu se mai poate dezvolta a doua oară nici pe pămint, darămite într'un corp ceresc, unde condiţiile de existenţă sunt aşa de profund deosebite de ale noastre! Dar să admitem că ar fi posibil: însuşirile sufleteşti ale vieţuitoarelor extrapămîntene ar fi iasă cu totul altele. Cînd este aşa de greu si stabileşti identităţi între fiinţele globului nostru, e absurd să ne închipuim că oamenii din ceruri au să aibă despre lume aceleaşi imagini ca noi. Dar iarăşi, să presupunem şi absurdul. Să presupunem că există fiinţe la fel cu noi, cu acelaşi nivel cultural ca noi. Un schimb de vederi cu ei ar fi însă absolut imposibil. Ca un proiectil să ajungă bunăoară în lună edmin find ce nu întlmpină nici o rezistenţă în aer are nevoe de o viteză iniţială de 11 klm., pe cînd cea mai mare viteză azi este de 1 kim. Tot aşa, radiogramele. Semteele electrice străbat cel mult douăzeci mii de klm. Pană la lună sunt însă vreo 3780ЭО klm., iar pănă’n Marie 75 de milioane. Deutsche Rundschau (An. 47, 4). Hrmann von Rosen : Coperativele în Rusia de azi. Cu toată piedeca, ce o arunca regimul ţarist în calea dezvoltării culturale şi economice a Rusiei, aceasta a căutat veşnic, în ultimii 50 de ani, să se modeleze după ţările occidentale Dela 1918 s'au făcut in această drecţie progrese şi mai însemnele. Iar speranţa că şi de acum înainte lucrurile se vor schimba tot în bine, este îndreptăţită de surprinzătoarea înflorire a cooperativelor săteşti In Rusia, pănă la sfirşitul veacului trecut, cooperative de producere r/au existat, însă subt denumirea de .Artei* fiinţau subt Nicolae I nişte asociaţii solidare viie lucrători, care au influenţat în bine asupra individului, mai ales în meseriile, unde condiţie neapărată era cinstea şi încrederea. Cea dintăiu asociaţie de consum s’a întemeiat la 1899. După 1914 greutăţile de aprovizionare şi transport au silit guvernul să încurejeze cooperativele. Avîntul cel mai mare însă ii luară acestea în urma revoluției din Marte 1917. După o statistică engleză probabil că mişcarea a cucerit toată Rusia. Centrala din Ucraina „Dnieprowsky cojus* este reprezentată și în Berlin, unde face comenzi de sute de milioane. Fără îndoială, progresul acesta economic își găsește explica-