Viața Sindicală, aprilie-iunie 1947 (Anul 4, nr. 120-132)
1947-04-06 / 120. szám
l^j^UteT^Tei ».MM . M Mt i Iti 17IM. fi Wr. 1850 Duminică 8 April« Luni 7 Aprilie 1947 •JM.BȘlat 8«4 Pagini «in 9wt*ni urmai t» for» g probă rit Di*. O-rml« P. J. £. Ni. MISS.18*5. "Viața Sindicală Oigan Sântamenal al Confederației Generale ale România Pentru un buget In spiritul Platformei Program Prezentarea procetului de Buget, pe exercițiul 1847— 1848 a fost așteptată cu vm legitim interes, nu numai de cercurile preocupate de problemele financiare, ci și de întreaga opinie publică de la noi de către massele cele mai largi ale țării, starea Acea presă care reflectă de spirit a poporului nostru a oglindit bine așteptarea generală, consacrând numeroase articole bugetului care se pregătea și subliniind necesitatea unui buge democratic. Când în sfârșit noul buget alcătuit de Ministerul de Finanțe , a fost prezentat dezamăgirea pe care a iscat-o nu a fost ascunsă de nimeni. Fiindcă mă rog, prin ce se deosebea bugeul alcătuit de ..specialiștii’’ de la Ministerul de Finanțe și prezentat Paîlimentului democrat de toan Cele’alte bugete pe care le alcătuia odinioară Ministerul de Finanțe? Un deputat observa pe bună dreptate că spiritul lui Vintilă Bratianu care țin:a bugetului Statului român in vremurile opuse se regăsește nealterat o în cel ce ni se prignea. Intr’adevăr impozitele indirece sunt și de data aceasta marea sursă de venituri a Statul ți, cu Acele biruri pe care le plătim toții la fel sărac și bogat, afacerist, cu combinații grase și salariat încovoiat de greutăți. Int’o perfectă egalitate... așa cum le-a plăcut, totdeauna istoriei, să cultive practic democrația, formau centrul de greutate al proectului de bugeta să zică în loc de a se lua sarcinile de pe om producătoare și a fiii masselor trecute acelora care s’au îmbogățit sau învârtesc afaceri grase ce le aduc venituri fabuloase actualul prct?c aruncă gloaba tot pe umerii poporului muncitor Poate cineva să spună că aceasta corespunde angajamentelor pe care și le lua platforma-program și căreia i-a acordat încredere majoritarea covârșitoare a națiunii? .Dimpotrivă plaforma ■ [UNK]programa B. P. D-ului făgăduia o justă și echitabilă împărțire a sarcinilor prin impunerea substanțială a beneficiarilor actualei conjucturi economice și a acelor cu venituri abundente, pe când marea masă constituie din salariați și oameni nevoiași sa fie înlesnită și ușurată câtt mai mult. Cine socotea că platforma electorală a partidelor democratice a fost numai făgăduială — așa cum ne obișnuiseră mult amar de ".Vreme programele electorate ale istoricilor — acela s’a uns'Opt*- cumplit. Aleșii poporului au criticat aspru în comisia financiară a Parlamentului noul b'i«înt; i-au arăat Unsurile și gonelile și au cerut energic aplicarea principilor enunțate la platforma-program. Poate că singurii care au uitat de platforma B. P. D-ului să fie aceia care au alcătuit proect 411 împricinat .,specialiștii“ și unii funcționari de la Ministerul de Finanțe care s'au dovedit a ține minte mai bine concepțiile și practicile Bratienilor decât hotărîrile consfințite de voința poporului. Le urma urmei nu ne mirăm deoarece știm că ,la acest departamentui s’a făcut nici un fel de epurare și colaboratorii u.turor führerilor economici ce au trecut pe acolo în Imnurile fostelor regimuri, se află mai departe la birourile lor lucrând de zor. Proectul de buget în oemit de dumnealor arată bine cum lucrează: ce spirit îi însuflețește și ce urmăresc. Dar proectul lor nu a fost admis de Parlamentul nostru deoarece este depare de a fi democratic, lovind în interesele manșelor largi în milioanele de salariați. Caracterul inflationist al bugetului apare vădit. Pentru echilibrarea bugetului nu s’a apelul la impozitele directe căutându-se sursele de venituri ale Stanului din biruri asupra veniturilor ridicate asupra marilor beneficiari ai războiului. În loc să fie impuși cei cu imidă dare de mână că pianii de industrie și îmbogățiții de războiu s’a recurs la artificiul clasic al fiscaliștilor de modă istorică” , actele de trezorerie. Cu alte cuvinte se creiază surse de venit pentru cheltuelile Statului din împrumuturi 1a Banca Națională, din bonuri de tezaur, etc. Cui Ie convine această politică financiară și fiscală care este în contradicție cu cea pe care o duce Ministerul Economiei Nationale ? Nici înt’un caz salariatului. Consecința inflației, a unei nate este inflații uriașe, ne sperâîntotdeauna scăderea puterii de cumpărare a salariatului cu venituri fixe. Interesul muncitorului și al funcționarului nu se află în urcarea nemărginită a unui salariu — consecință a unui buget întemeiat, pe rotativa Băncii Naționale — ci în transformarea acestuia în sariu real cu o certă putere de cumpărare. Politica justă pe care o duce . Ministerul Economiei Naționale și pe care o sprijină Confederația Generală a Muncii, ne îndreaptă spre biruirea greutăților ce avem de înfruntat în ceasul de față încercările specialiștilor de la Finanțe’’ care vor să ne svârle pe o pantă primejdioasă- au fost insă respinse de Comisia Financiară a Parlamentului democratc în spatele căruia se află toți salariații și toți muncitorii cinstiți din această țară. Gh. Marin Dmrerrrr. țăranilor satele CM au dat industriașii textiliști Rizescu Brănești și CaVsasovIci Muncitorii în schimb nu stau la tocmeală când e varea înfometaților eui, *ti ItrMtHÎ lor pentru maltare: « disperat mobilii ale puterii. nrcmr ................... .. j. țăruilor moldoveni ti se pentru taleare, mobili, nu sprijinul lor. Kinie ! ■ 1__________________________________________________________________ deși cu salarii și venituri . . . nu fixe, deși cu greutăți mari. UAI 0181 fii Utilii lifi Errrittoncitori și tccinici ai S OAKIENI FARA OBRAZ O corespondență întârziată din Filatura „Atlantic” din Galați , în timpul nopții, când li se soli- ; comuna Brănești-Dâmbovița ne reușit să se afirme prin realiză- cită intervenția pentru repararea arată, că o echipă de muncitori, zile obținute datorită efortului unei mașini, înfruntând un ger năpraznic, în muncitorilor și tehnicienilor. Este lesne de înțeles că data cursul hunei Februarie, s’apre Din rândurile tehnicienilor s’arată acestui spirit de colaborare zentat la fabrica,Stan Rizescu”, remarcat îndeosebi maeștrii șefi între muncitori și tehnicieni, și Cu cât credeți că a contribuit de secție , Lefter Gheorghe și Palatura „Atlantic” au câștigat pre- marele fabricant ? Exact cu suma gea Nicolae, ajutați de maeștrii minl I, în cadrul întrecerii pa de 200.000 lei. Neculae Sima, Sonea Marin, Petriotice de anul trecut După câte știm, unul din Frații dre Marin, Lungu Ștefan, Tudor Rizescu, paremise Conu Niculae Saba și Patrașcu Manea, răspund JEAN BARVU e go geamite deputat. Nu a ales la chemarea muncitorilor chiar Corespond, sindical, fără atitudine, ci unul din aceia nevoit a fi jalea moldoveni și vorba de sat care interpelează și par a-înterpeleazâ , ba că tractoarele, ar trebui redate vechilor proprietarimoșieri, ba, că economiele ar trebui desființate sau in cel mai bun caz finanțate numai de stat. Si apoi ce pretenție putem avea dela frații Ion, Nicolae și Gheorghe Rizescu-Brănești ? Au dat oamenii de s’au prăpădit. De, au sărăcit bieții fabricanți. Și apoi, unde sunt ei, și unde-i Moldova ” JUNIORUL CASASOVICI REAPARE In timpul legionarilor .Junele” Casasovici era o vedetă, era marele financiar al „regimului verde”. După eșecul rebeliunii „junele” s’a dat la fund, — prea mare i-a fost decepția, prea mare i-a fost durerea... Ca să uite cele întâmplate, d-sa a părăsit văgăuna lui dela Bucureștii.Noui, plecând de unde a venit, adică la Brănești, la filatura lui tăticu, unde se îngrijește de creșterea câinilor, porcilor și altor patrupede. Dar, vedeți, că nici aci nu are liniște. Muncitorii îl supără, t&ticu îl ceartă și C.A.R.S.-ului îi cere din când în când obolul pentru țara lui Ștefan-Vodă. Ultima oară, o delegație de muncitori i-a cerut obolul pentru cei înfometați. Ce credeți că au răspuns .Junele” și „papa” Casarovici ? Ce, parcă noi avem ce mânca, și totuși nu murim de foame”. Apoi au întors spatele și a plecat, mormăind ceva ce miroase a sfântă anafură. FRIT STETLER CONTRIBUIE ... In timp ce un număr de negustori din Brănești au contribui cu sume între 100.100 și 300.000 lei. Frit Steder, mare negustor și fost, protejat al „Wehrmachtului”, după ce a fost vizitat de trei ori de o delegație a Vars-ului, s-a îndurat să arunce plictisit o hârtie de 10.000 lei, care însă i-a fost trimisă înapoi, prin mandat poștal, deoarece se aflae între timp că avusese un atac dtcord de cauza remușcărilor. In timp ce bogătașii din Brănești au dat cu chiu cu vai 800 n 'i lei la un loc, muncitorii au '■onat 1.700 000 lei. .le aci *ta poate vedea, „patriotismul” boierilor și înaltă solidaritate al spiritulun numneiloți ior. Visul apeculanților, profitorilor ți reacționarilor... MI LE PLAGEA1) ECOMITELE și cantinete Economatele și cantinele nu sunt și nu vor fi desființate așa cum cereau unii patroni. Și trebue spus răspicat că maisele de salariați, conduse de Confederația Generală a Muncii, au reușit să respingă această încercare nesăbuită în cursul tratativelor cu U. G. I. R.-ul, ce se duc pentru modificarea contractului j colectiv. Teza U. G. I. R.-ul«« era «măgîtoare și perfidă. Patronii nu se tocmeau prea mult când era vorba de a se fixa salarii în bani. Dar săreau ca fripți când venea vorba de economate și cantine. — „Să fie desființate economatele și cantinele” era cererea insistentă a delegaților patronali. — „Să nu fie desființate, ci dimpotrivă să fie îmbunătățită funcționarea și aprovizionarea lor, spre folosul real al salariaților”, era răspunsul hotărît și categoric al delegaților C. G. M.-ului și ale Uniunilor sindicale. Orice muncitor, manual sau intelectual, își dă perfect de bine seama că fără economat și cantină — chiar dacă multe din ele n’au corespuns menirii lor — ar fi fost nespus de greu să răzbatem aceste timpuri, cari sunt cumplit de grele pentru massele largi ale poporului muncitor. Fabricantul sau comerciantul, îmbogățitul de război și al conjuncturii de după război, speculantul și jefuitorul poporului. Aceștia, firește, că n’au nevoie de economate și nici de cantine. Ei găsesc de toate la bursa neagră și plătesc cât U se cere pentru că au bani mulți și nemunciți. Dar salariatul nu putea și nu poate în nici un chip renunța la aceste cuceriri cari îi ușurează viața în aceste vremuri aspre. Momeala salariilor de milioane nu poate înșela pe salariat. Salarii chiar „mari” nu-l pot satisface atât timp cât puterea lor reală de cumpărare este redusă. Salariatul nu cere salarii cu cifre multe, el însă cere cu îndârjită hotărîre să i se asigure un minimum de existență pentru ca să poată munci în folosul țării și să-și poată întreține familia. . Nimeni nu preconizează să se permanentizeze economatele în vecii vecilor. Va veni, desigur, timpul când ele își vor pierde rostul și în locul lor vom avea cooperative bine organizate. Aceasta însă va fi atunci când vom fi biruit greutățile de azi și timpurile ’se vor normaliza. Cu efortul nostru al tuturora trebue să facem ca să ajungem cât mai repede spre această țintă. Până atunci însă trebuesc măsuri de apărare a salariaților împotriva speculei și a bursei negre. Aceste măsuri de apărare se concretizează în revendicarea Confederației ca : ..Asigurarea aprovizionării salariaților să se facă de către patroni prin economate la preturi ofciale“. Nici în privința cantinelor nu încape tocmeală în aceste timpuri, când pentru mulți sa -----------------------------------------------------------—^ Organixofili« tindied« trebise să continue Lupta pentru apromsionarea efectivă a economazelor și pentru o bună funcționare a cantineiosr AU FOST FIXATE NOILE SALARI Textul deciziilor ministeriale In acest număr al „Vieții Sindicale", publicăm în întregime cele trei Deciziuni ale Ministerului Economiei Naționale — Subsecretariatul de Stat al Comerțului și Prețurilor, prin care se stabilește noul regim al salariilor cu începere dela 1 Aprilie 1947. In ceene» privește salariații a căror salariz ira este reglementată prin statute (Funcționarii Publici C F. R . P.T.T . C. A M. Comunale, P. C A ) deciziile vor apare în curând Cele trei Deciziuni pe care le găsiți în gazeta noastră, marchează un mare succes repurtat de C. G M. pe drumul care „asigură o viață demnă tuturor categoriilor de muncitori și intelectuali", precum glăsuește platforma Diogram al R. P. D. N'ar fost deloc ușoară obținerea acestui succes și lupta pe care a adus-o . G. M. în fruntea tuturor organizațiilor sindicale a fos, destul de anevoioasă și de îndelungată. Pentru a putea remedia grava situație în care se afla massa salariaților din cauza permanentei scăderi a puterei de cumpărare a salariilor, C. G. M. a întreprins, încă din vara anului trecut, o serie de cercetări și studii statistice care au avut ca scop cunoașerea temeinică a situației economice în general și a situației salariaților în special. Bazata pe experiența primului an de aplicare a contractelor colective și a diferitelor Statute, posedând tot materialul documentar, C. G. M. a făcut, în cursul lunei ianuarie a c., cunoscutele propuneri pentru modificarea contractelor colective. După ce s'au prelucrat cu massa salariaților aceste propuneri, au început tratativele cu prezentanții diverselor organizații patronale. Propunerile C. G. M.-ului au avut ca scop să imbunătățească condițiunile de viață a celor ce muncesc, ținând însă seama, în primul rând, de interesele generale ale țării. Și de astă dată clasa muncitoare din România și-a dovedit sentimentele sale de luminat patriotism și înalta sa conștiință, revendicând numai ceea ce este absolut necesar pentru a obține un minimum de existență pentru a putea munci folosul țării. Dar, reprezentanții patronatului în frunte cu 17. Gl. R. ul. au căutat prin tot felul de mijloace să saboteze realizarea propunerilor Confederației, vrând să obțină nouă posibilități de îmbogățire ușoară pe spatele celor ce muncesc. Se cunoaște lupta care a trebuit să fie dusă aproape pentru fiecare punct în parte. Lupta rea mai prea s’a dus tnșă pentru ca economatele și can finele să rămână în vigoare. Toate încercările V.G.I .R.-ului s’au lovit Pe floritt opoziție sfatuiiii’fte reprezentanților Uniunilor sindicale și ai Confederației, tati înțelegând că este în joc însăși puterea de muncă a celor ce mancese n’au cedat nici un moment presiunilor patronatului. In cele din urmă, după tratative anevoioase care s’au dus zile dearăndul. cu sprijinul Guvernului democratic și al Parlamentului care și azi făcut un onoare din aplicarea prevederilor punct dle Platformei Proffram, popunerile U.G.M.-ulai au fost acceptate în finalul lor. Prezentele Deciziuni ministeriale care reglementează noul regim al salariilor cu începere de la 1 Aprilie, se bazează pe rezultatele la care s'a ajuns în tratativele pentru încheerea noului contract colectiv. Prin nouile salarii se obține o »«eștere a puterii de cumpărare a salariilor, acestea fiind, de astă dată, in sfcrârssă relație cu «osiile prețuri care vor apare în curând. Distanță între prețuri și salarii a fost de astădată micșorată. Plartforma Program prevede: „stabilirea salariilor în raport cu munca depusă, cu asigurarea unui minimum de existență" și pe linia acestui prncipiu se situează realizarea deciziei de salarizare. Felul în care s'au stabilit salariile reprezintă, un impuls pentru mărirea producției și o răsplată pentru cei care muncesc mai mult. De astă dată munca suplimentară și cea în acord va aduce efectiv mărirea simțitoare a salariului. Iată un ajutor remarcabil dat producției : De asemenea, vechimea in câmpul muncii, care reprezintă o sursa de experiență și de perfecționare salariatului, este valorificată și în noua reglementare : Noua reglementare s'a făcut în raport cu greutatea și cu importanța muncii fiecărei ramuri de producție. Fiecare salariat, din orice întreprindere, își găsește cu ușurință clasa sa de salarizare. Toate indemnizațiile ocazionale prevăzute de contractele colective rămân în vigoare (naștere căsătorie și deces). Iată pe scurt avantagiile noului regim al salariilor ce intră în vigoare de la 1 Aprilie 1947. Dacă avem în vedere și faptul că prin legea votată Luni 31 Martie a. c., Ministerul Economiei Naționale are dreptul de a reglementa salariile — pe cale de Decizii — oricând socotește necesar pentru a menține sau a restabili echilibrul intre salarii și prețuri, ne dăm lesne seama de profunda schimbare intervenită. Prezența tov. Ministru Gheorghe Gheorghki Dej cu fruntea Ministerului Economiei Naționale este o chezășie că politica justă a salariilor dusă de C. ü. K.oti găsi sprijinul acestui Minister, sprijin pe care începea daâidicală nu l-a avut în trecutul apropiat când n’a fost tovt Gheorghiu-Dej la conducerea Economiei Noțfenîe. Orice încercare a patronilor reacționari âe a mări prețurile din pofta, mereu crescândă de îmbogățirea «toată pe spinarea celor ce muncesc se va isfel de aliluent ța organelor sindicale si de refuzul categoriii al 3f. S. N. Echilibrul' Intre «ilarii și preturi la orare s'a ajuns după greutăți nu tremite să fie compromis! Organizațiile sindicale trebuie să hxchcipa imediat o acțiune hotărîta pentru aplicarea urgentă <s nounor dispozițiuni, având grijă ca salariații să proțidă toate avantagiile care decurg din noua reglementare a salariilor 1 încadrarea salariaților trebuite efecitußte rapid și în mod just, pentr ca plata nouălor salarii să se poată face cât mai curând. Până atunci trebuie ofrite avansuri asupra salariilor care sa poteastä salariaților sa facă față cheltuelilor imediate. De asemenea organizațiile sindicale trebuie sa continue lupta lor pentru aprovizionarea efectivă a economatelor și pentru o bună funcționare a cimitrelor. Este locul să amintim aoi acțiunea dârză dusă de cadrele noastre sindicale din diferitele Uniuni care au secundat în tot timpul tratativelor pe reprezentanții Comitetului Executiv al C. G. M. tovarășii Emilian Angheliu și Gheorghe Stroia. Aceștia sunt următorii : din partea resortului economic ar Confederației, Th. loan și Dragoescu Constantin; din partea Uniunii Petrol »1 Gaz Metan — Sevcenco C., Flontmu Constantin, Chica Aurel, Vernescu Alexandru; Uniunea Miniera — Roncia Gheorghe și Comtndrara; Uniunea Metalurgică —• B. Abraham, Ing. Renne kl și T. Boiangia; Anania Alttmenteria — I. Coroescu și F&rdu Gh.; Uniunea Pielari — Simion Ștefan, Cristea Constantin, Breban Vasle și Totexan Teofil; Uniunea Lemn Forestier — fng. Rozonfeld; Uniunea Transporturi — Sidorin Alexandra; Oritinal Funcționari Pe attcultzri — FransoiM Lu> Uniunea Tipografi — Minîcecu și Uniunea Higienă — Jupane* Traian. Avem încredere că de s»si și păreți fost tațate orgaestxațiile noswire sindicale, toți soamilv noștri sindicali, întreaga massă salariașă, aș&jș ști să dea viață diepezi țiuiților cuprins« »«• Decirimile pe care le publicăm. Prin unitatea sindicale am dobândit acest succes. Să întărim această unitate pentru conacordarea și desvoltarea acestor cuceriri in sfMbru al Platformei Program . Experiența și lupta conducătorilor noștri, activitatea în folosul poporului a unui Parlament liber ales și sprijinul unui guvern eșit dintr’un asfel de Parlament sunt o cbwrășie că năzuințele îndreptățite ale celor cemancese vor fi împlinite. VIATA ffilMttICALA VIATA il NOt.ALA .M Decisia Hr. all* privitosre a sa urmarea functionarilor, kieri»tomor și samenitor de serviciu imunistrft Noi, Bucur Schiopu, Ministru Subsecretar de Stat al Subsecretariatului de Stat al Comerțului ți Prețurilor din Ministerul Economiei Naționale. In temeiul Legii Nr. 946 publicată in Monitorul Oficial Nr. 278 din 30 Noembrie 1946, pentru moâil,arma unor dispozițiuni din legile pentru organizarea ministerelor . In timául reviziei ministeriale Nr. 72908, publicată in Monitorul Oficial Nr. (Contîuruigie in pag*) Cum trăesc și mor muncitorii. Hrană și marea ea la putoiife. Alte ateliere, aceeași jale Repswriejde Pawel Zolssti Familia Constandache. are „acumulator”, e foarte cunoscută în lumea barurilor, în lumea căminturilor oi,cal„ sau clandestine și, mai ales, în lumea bursei negre, unde oferă și acaparată medalii și acțiuni. „Acumulator’’ sunt niște afaceriști de stil mare, parveniți dintr’o Șandrama de pe Tacul Teiului, muncitorilor la Exploatarea făcut pe frații Constandache să încropească o avere „frumușică”. Cum s’ar spune, și-au asigurat bătrânețele și odată cu ele, fiii și nepoții. Ei au acum nici mai mult, nici mai puțin decât trei fabrici. Una de acumulatori, care le poartă numele, precum și șantierele A.C.O. și fabrica A.R.A. Fabrica ele acumulatori focar de murdărie și submwloză Acolo, pe malul lacului, Intre vilele cubiste, se află o clădire mâncată de igraxe. Aci au început frații Constandache să-și înjghebeze o ..situație“. Fără relații, fără clientelă, la început a mers destul de greu. Apoi, a venit războiul și frații și-au oferit serviciile, având grijă să fie recunoscători comisiilor de recepție, cf crin fiule „mici atenții“. Deii s’au umplut de bani, fabrica sau aterenu‘l — nici ei nu știu cum s’o denumească — nu și-au schimbat deloc înfățișarea. Oamenii lucrează la încăr.a’ul acumulatoarelor, atât iarna, cât și vara, într'o magazie de scânduri șubrezită. Iarna, tremură éra frig și cad la pat cu râmiul. Vara se sufocă de căldură și de acizi. In cursul anului trecut, trei lucrătorii au murit de tuberculoză. Ceilalți, lucrează pe pământul gol și umed cu picioarele umflate și măcinate de reumatism. Aspectul lor e jalnic. Sunt niște biete’ epave ca hainele zdrențuite și arse de acizi. Mâinile le sunt crăpate. Patron refuză cu incăpățînare să le cumpere halate, ciz(Continuare în pag. Si Să i se revizute importela ■ pe safar î ! Nou de salarii cu feed fbcore. Fie au fost calculate încât dezechilibrul actual dintre prețuri și Âar». In așa ?•« remediat, Incit puteras de cumpărare a nounor salarii sa fie ridicată-Pentrua acest pepsi «fi fie înteadevăr ai'ns. mai trebue ceva. Mai trebue ca aceasti putere de cumpăra s a salariatului să nu fie micșorată ygigtiria fiscalitate eiccesiva. Sa luăm o patfi. Sg «feșt «4 rite» astăzi itn. lăcătuș ajutor a câștigat 4M.0M «tstul pe I«mă. La acest siftarru el a plătit un impozit de S.Sajel. Conform noului tabel m msâtelisme un lăcătuș ajustor cu 10 anii vechime și «vrod doi 10țM, va ptimi Lei I tita.150 lunar — In afară de prisma de și ore suporűcutare, dacă am aplica Kil infign în scară de impunerie, <30 ar trebui să plătească np InfeMpllate 2S,789/1, adică lei P37.500, ceea ce >-ar rstifii pe IMaranS fanar & ka InTO.OOO — în afară de alte rețineri. Ar fi nedrept. StendalÉlefan ar fil«!#^ .Î Ofine M Be st Mimcil de a îmbunătăți «md !% agr fi, îh parte zar dărnicite dacă s-ar menține artiiaia scară de cfențpunere. Deaceea impunerile pe salarii Îndtoasc imedit revizuite și anume trebue întocmită o nouănifinil de frupÉ Briere ccc«spunzătoare noailor salariii și în care dăie «barna și de câștigurile muncii în acord șî al orc Soar s^pirateistesc, care trebuesc impuse regresiv. Mișcarea sindicală acționează în aer am directie. Și așa cum a avut sprijinul guvernului tempera% la fixerea nobl ailor salarii este neîndoios că îl va avea și întrebMlirea SA ailor cote de impunere, ..... .w fel