Viața Sindicală, aprilie-iunie 1947 (Anul 4, nr. 120-132)

1947-04-06 / 120. szám

l^j^UteT^Tei ».M­M . M Mt i Iti 17IM. fi Wr. 1850 Duminică 8 April« Luni 7 Aprilie 1947 •JM.BȘ­lat 8«4 Pagini «in 9wt*ni urmai t» for» g probă rit Di*. O-rml« P. J. £. Ni. MISS.­18*5.­ "Viața Sindicală Oigan Sântamenal al Confederației Generale a­le România Pentru un buget In spiritul Platformei Program P­rezentarea proce­tului de Buget, pe exercițiul 1847— 1848 a fost așteptată cu vm legitim interes, nu numai de cercurile preocupate de proble­mele financiare, ci și de întrea­­ga opinie publică de la noi de către massel­e cele mai largi ale țării, starea Acea presă care reflectă de spirit a poporului nostru a oglindit bine așteptarea generală, consacrând numeroase articole bugetului care se pre­gătea și subliniind necesitatea unu­i buge democratic. Când în sfârșit noul buget al­cătuit de Ministerul de Finanțe , a fost­ prezentat dezamăgirea pe care a iscat-o nu a fost ascun­să de nimeni. Fiindcă mă rog, prin ce se deosebea buge­ul al­cătuit de ..specialiștii’’ de la Mi­nisterul de Finanțe și prezentat Paîlimentului democrat de toa­n Cele’alte bugete pe care le al­­căt­uia odinioară Ministerul de Finanțe? Un deputat observa pe bună dreptate că spiritul lui Vi­ntilă Bratianu care ți­­n:­a bugetului Statului român in vre­murile opuse se regăsește ne­alterat o în cel ce ni se pr­ig­­­nea. Intr’adevăr impozitele indirec­e sunt și de data aceasta marea sursă de venituri a Sta­tul­ ți, cu Acele biruri pe care le plătim toții la fel sărac și bogat, afacerist, cu combinații grase și salariat încovoiat de greutăți. In­t’o perfectă egalitate... așa cum le-a plăcut, totdeauna is­­toriei­­, să cultive practic de­mocrația, formau centrul de greutate al proectului de buge­ta să zică în loc de a se lua sarcinile de pe om producătoare și a fi­ii masselor trecute a­­celora care s’au îmbogățit sa­u învârtesc afaceri grase ce le a­­duc venituri fab­uloase actualul prct?c aruncă gloaba tot pe u­­merii poporului muncitor Poate cineva să spună că aceasta co­respunde angajamentelor pe care și le lua plat­form­a-program și căreia i-a acordat încredere ma­jori­tar­ea covârșitoare a na­țiunii? .Dimpotrivă pla­forma ■ [UNK]­pro­gram­­a B. P. D-ului făgăduia o justă și echitabilă­­ împărțire a sarcinilor prin impunerea sub­stanțială a beneficiarilor actua­lei conjucturi economice și a a­­celor cu venituri abundente, pe când marea masă constitui­e din salariați și oameni nevoiași sa fie înlesnită și ușurată câtt mai mult. Cine socotea că platforma electorală a partidelor democra­tice a fost numai făgăduială — așa cum ne obișnuiseră mult a­­mar de ".Vreme programele elec­torate ale istoricilor — acela s’a uns'Opt*- cumplit. Aleșii poporului au criticat aspru în comisia fi­nanciară a Parlamentului noul b'i«înt; i-au ară­at Unsurile și gon­elile și au cerut energic a­­plicarea princip­ilor enunțate la platforma-program. Poate că singurii care au ui­tat de platforma B. P. D-ului să fie aceia care au alcătuit proec­­t 411 împricinat .,specialiștii“ și unii funcționari de la Ministerul de Finanțe care s'au dovedit a ține minte mai bine concepțiile și practicile Bratienilor decât hotă­­rîrile consfințite de voința po­porului. Le­ urma urmei nu ne mirăm deoarece știm că ,la acest departamen­­tui s’a făcut nici un fel de epurare și colaboratorii­­ u­.­turor führerilor economici ce au trecut pe acolo în Imnurile fos­telor regimuri, se află mai de­parte la birourile lor lucrând de zor. Proectul de buget în oemit de dumnealor arată bine cum lu­crează: ce spirit îi însuflețește și ce urmăresc. Dar proectul lor nu a fost ad­mis de Parlamentul nostru deoa­rece este depar­e de a fi demo­cratic, lovind în interesele manșe­lor largi în milioanele de sala­riați. Caracterul inflationist al bu­getului apare vădit. Pentru echi­librarea bugetului nu s’a ape­lul la impozitele directe cău­­tându-se sursele de venituri ale Stanului din biruri asupra ve­niturilor ridicate­ asupra mari­lor beneficiari ai războiului. În loc să fie impuși cei­ cu imidă dare de mână că pi­anii de in­dustrie și îmbogățiții de războiu s’a recurs la artificiul clasic al fiscaliștilor de modă­­ istorică” , actele de trezorerie. Cu alte cu­vinte se creiază surse de ve­nit pentru cheltuelile Statului din împrumuturi 1a Banca Na­țională, din bonuri de tezaur, etc. Cui Ie convine această politică financiară și fiscală care este în contradicție cu cea pe care o duce Ministerul Economiei Nationale ? Nici în­t’un caz sa­lariatului. Consecința inflației, a unei nate este inflații uriașe, ne sperâ­­întotdeauna scăderea puterii de­ cumpărare a salaria­tului cu venit­uri fixe. Interesul muncitorului și al funcționarului nu se află în urcarea nemărgi­nită a unui salariu — consecin­ță a unui buget întemeiat, pe rotativa Băncii Naționale — ci în transformarea acestuia în sa­­riu real cu o cer­tă putere de cumpărare. Politica justă pe care o duce . Ministerul Economiei Naționale și pe care o sprijină Confede­rația Generală a Muncii, ne îndreaptă spre biruirea greută­ților ce avem de înfruntat în ceasul de față încercările­­ spe­cialiștilor de la Finanțe’’ care vor să ne svârle pe o pantă pri­mejdioasă- au fost insă respinse de Comisia Financiară a Parla­­mentului dem­ocra­tc în spatele căruia­­ se află toți salariații și toți muncitorii cinstiți din acea­stă țară. Gh. M­­arin Dmrerrrr. țăranilor satele CM au dat industriașii textiliști Rizescu Brănești și CaVsasovIci Muncitorii în schimb nu stau la tocmeală când e varea înfometaților eui, *ti ItrMtHÎ lor pentru maltare: « disperat mobilii al­e puterii. n­rcmr ................... .. j. țăruilor moldoveni ti se­ pentru tal­eare,­­ mobili, nu sprijinul lor. Kinie ! ■ 1__________________________________________________________________ deși cu sal­arii și venituri­­ . . . n­u fixe, deși cu greutăți mari. UAI 0181 fii Utilii lifi Errr­ittoncitori și tccin­ici ai S OAKIENI FARA OBRAZ O corespondență întârziată din Filatura „Atlantic” din Galați , în timpul nopții, când li se soli- ; comuna Brănești-Dâmbovița ne reușit să se afirme prin realiză- cită intervenția pentru repararea arată, că o echipă de muncitori, zile obținute datorită efortului unei mașini, înfruntând un ger năpraznic, în muncitorilor și tehnicienilor. Este lesne de înțeles că data­ cursul hunei Februarie, s’a­pre­ Din rândurile tehnicienilor s’a­rată acestui spirit de colaborare zent­a­t la fabrica­­,Stan Rizescu”, remarcat îndeosebi maeștrii șefi între muncitori și tehnicieni, și­ Cu cât credeți că a contribuit de secție , Lefter Gheorghe și Pa­­latura „Atlantic” au câștigat pre- marele fabricant ? Exact cu suma gea Nicolae, ajutați de maeștrii minl I, în cadrul întrecerii pa­ de 200.000 lei. Neculae Sima, Sonea Marin, Pe­­triotice de anul trecut După câte știm, unul din Frații dre Marin, Lungu Ștefan, Tudor­­ Rizescu, paremi­se Conu Niculae Saba și Patrașcu Manea, răspund JEAN BARVU e go geamite deputat. Nu a­ ales la chemarea muncitorilor chiar Corespond, sindical, fără atitudine, ci unul din aceia nevoit a fi jalea moldoveni și vorba de sat­ care interpelează și par a-înterpe­­leazâ , ba că tractoarele­, ar tre­bui redate vechilor proprietari­­moșieri, ba, că econom­iele ar trebui desființate sau in cel mai bun caz finanțate numai de stat. Si apoi ce pretenție putem avea dela frații Ion, Nicolae și Gheor­ghe Rizescu-Brănești ? Au dat oamenii de s’au prăpădit. De, au sărăcit bieții fabricanți. Și apoi, unde sunt ei, și unde-i Moldova ” JUNIORUL CASASOVICI REAPARE In timpul legionarilor .Junele” Casasovici era o vedetă, era ma­rele financiar al „regimului verde”. După eșecul rebeliunii „junele” s’a­­ dat la fund, — prea mare i-a fost decepția, prea mare i-a fost durerea... Ca să uite cele întâm­plate, d-sa a părăsit văgăuna lui dela Bucureștii.Noui, plecând de unde a venit, adică la Brănești, la filatura lui tăticu, unde se în­grijește de creșterea câinilor, por­cilor și altor patrupede. Dar, vedeți, că nici aci nu are liniște. Muncitorii îl supără, t&­­ticu îl ceartă și C.A.R.S.-ului îi cere din când în când obolul pen­tru țara lui Ștefan-Vodă. Ultima oară, o delegație de muncitori i-a cerut obolul pentru cei înfometați. Ce credeți că au răspuns .Junele” și „papa” Ca­­sarovici ? Ce, parcă noi avem ce mânca, și totuși nu murim de foame”. Apoi au întors spatele și a plecat, mormăind ceva ce mi­roase a sfântă anafură. FRIT STETLER CONTRIBUIE ... In ti­mp­ ce un număr de negus­tori din Brănești au­ contribui cu sume între 100.­100 și 300.000 lei­­. Frit Sted­er, mare negustor și fost, protejat al „Wehrmachtului”, după ce a fost vizitat de trei ori­­ de o delegație a Vars-ului, s-a în­durat să arunce plictisit o hârtie de 10.000 lei, care însă i-a fost trimisă înapoi, prin mandat poș­tal, deoarece se afla­e între timp că avusese un atac dt­­cord de cauza remușcărilor. In timp ce bogătașii din Bră­­nești au dat cu chiu cu vai 800 n 'i lei la un loc, muncitorii au '■­onat 1.700 000 lei. .le aci *ta poate vedea, „patrio­tismul” boierilor și înaltă solidaritate al spiritul­un numneiloți­ ior. Visul apeculanților, profitorilor ți reacționarilor... MI LE PLAGEA1) ECO­MITELE și cantinete Economatele și cantinele nu sunt și nu vor fi desființate așa cum cereau unii patroni. Și trebue spus răspicat că mais­ele de salariați, conduse de Confederația Generală a Muncii, au reușit să respingă această încercare nesăbuită în cursul tratativelor cu U. G. I. R.-ul, ce se duc pentru modifi­carea contractului j colectiv. Teza U. G. I. R.-ul«« era «­­măgîtoare și perfidă. Patronii nu se tocmeau prea mult când era vorba de a se fixa salarii în bani. Dar săreau­ ca fripți când venea vorba de economa­­te și cantine. — „Să fie desființate eco­nomatele și cantinele” era ce­rerea insistentă a delegaților patronali. — „Să nu fie desființate, ci dimpotrivă să fie îmbunătăți­tă funcționarea și aprovizio­narea lor, spre folosul real al salariaților”, era răspunsul hotărît și categoric al delega­ților C. G. M.-ului și ale U­­niunilor sindicale. Orice muncitor, manual sau intelectual, își dă perfect de bine seama că­­ fără economat și cantină — chiar dacă multe din ele n’au corespuns menirii lor — ar fi fost nespus de greu să răzbatem aceste tim­puri, cari sunt cumplit de gre­le pentru massele largi ale poporului muncitor. Fabrican­tul sau comerciantul, îmbogă­țitul de război și al conjunc­turii de după război, speculan­tul și jefuitorul poporului. A­­ceștia, firește, că n’au nevoie de economate și nici de canti­ne. Ei găsesc de toate la bursa neagră și plătesc cât U se cere pentru că au bani mulți și ne­munciți. Dar salariatul nu putea și nu poate în nici un chip re­nunța la aceste cuceriri cari îi ușurează viața în aceste vre­muri aspre. Momeala salarii­lor de milioane nu poate în­șela pe salariat. Salarii chiar „mari” nu-l pot satisface atât timp cât puterea lor reală de cumpărare este redusă. Sala­riatul nu cere salarii cu cifre multe, el însă cere cu îndârji­tă hotărîre să i se asigure un minimum de existență pentru ca să poată munci în folosul țării și să-și poată întreține familia. . Nimeni nu preconizează să se permanentizeze economatele în vecii vecilor. Va veni, de­sigur, timpul când ele își vor pierde rostul și în locul lor vom avea cooperative bine or­ganizate. Aceasta însă va fi atunci când vom fi­ biruit greutățile de azi și timpurile ’se vor nor­maliza. Cu efortul nostru al tuturora trebue să facem ca să ajungem cât mai repede­ spre această țintă. Până atunci însă trebuesc măsuri de apărare a salariați­lor împotriva speculei și a bur­sei negre. Aceste măsuri de a­­părare se concretizează în re­vendicarea Confederației ca : ..Asigurarea aprovizionării salariaților să se facă de că­tre patroni prin economate la preturi ofciale“. Nici în privința cantinelor nu­­ încape tocmeală în aceste timpuri, când pentru mulți sa­ -----------------------------------------------------------—^ Organixofili« tindied« trebise să continue Lupta pentru ap­romsi­­onarea efectivă a eco­­nomazelor și pentru o bună funcționare a cantineiosr AU FOST FIXATE NOILE SALARI Textul deciziilor ministeriale In acest număr al „Vieții Sindicale", publicăm în întregime cele trei Deciziuni ale Ministerului Economiei Naționale — Subsecretariatul de Stat al Comerțului și Prețurilor, prin care se stabilește noul regim al sala­riilor cu începere dela 1 Aprilie 1947. In ceene» privește salariații a căror salariz­ ira este re­glementată prin statute (Funcționarii Publici C F. R . P.T.T . C. A M. Comunale, P. C A ) deciziile vor apare în curând Cele trei Deciziuni pe care le găsiți în gazeta noas­tră, marchează un mare succes repurtat de C. G M. pe drumul care „asigură o viață demnă tuturor categorii­lor de muncitori­ și intelectuali", precum glăsuește plat­forma Diogram al R. P. D. N'ar fost deloc ușoară obținerea acestui­ succes și lupta pe care a adus-o . G. M. în fruntea tuturor orga­nizațiilor sindicale a fos­­, destul de anevoioasă și de în­delungată. Pentru a putea remedia grava situație în care se afla massa salariaților din cauza permanentei scăderi a puterei de cumpărare a salariilor, C. G. M. a între­prins, încă din vara anului trecut, o serie de cercetări și studii statistice care au avut ca scop cunoașerea te­meinică a situației economice în general și a situației salariaților în special.­­ Bazata pe experiența primului an de aplicare a contractelor colective și a diferitelor Statute, posedând tot materialul documentar, C. G. M. a făcut, în cursul lunei ianuarie a c., cunoscutele propuneri pentru mo­dificarea contractelor colective. După ce s'au prelucrat cu massa salariaților aceste propuneri, au început tra­tativele cu prezentanții diverselor organizații patronale. Propunerile C. G. M.-ului au avut ca scop să im­­bunătățeas­­că condițiunile de viață a celor ce muncesc, ținând însă seama, în primul rând, de interesele gene­rale ale țării. Și de astă dată clasa muncitoare din România și-a dovedit sentimentele sale de luminat patriotism și înalta sa conștiință, revendicând numai ceea ce este absolut ne­cesar pentru a obține un minimum de existență pentru a putea munci folosul țării. Dar, reprezentanții pa­tronatului în frunte cu 17. G­l. R. ul. au căutat prin tot felul de mijloace să saboteze realizarea propunerilor Confederației, vrând să obțină nouă posibilități de îmbo­gățire­ ușoară pe spatele celor ce muncesc. Se cunoaște lupta care a trebuit să fie dusă aproape pentru fiecare punct în parte. Lupta rea mai prea s’a dus tn­șă pentru ca economatele și can finele să rămână în vi­goare. Toate încercările V.G.I­ .R.-ulu­i s’au lovit Pe floritt opoziție sf­atuiiii’fte reprezentanților Uniunilor sindicale și ai­­ Confederației, tat­i înțelegând că este în­ joc însăși puterea­ de muncă a celor ce man­c­ese n’au cedat nici un moment presiunilor patronatului. In cele din urmă, după tratative ane­voioase care s’au dus zile dearăndul. cu sprijinul Guvernului democratic și al Par­lamentului care și­ azi făcut un onoare din aplicarea prevederilor punct dle Platfor­mei Proffram, popune­rile U.G.M.-ulai au fost­ acceptate în finalul lor. Prezentele Deciziuni ministeriale care reglementează noul regim al salariilor cu începere de la 1 Apr­il­ie, se bazează pe rezulta­tele la care s'a ajuns în tratativele pentru încheerea noului contract colectiv. Prin nouile salarii se obține o »«eștere a puterii d­e cumpărare a salariilor, acestea fiind, de astă dată, in sfcrârssă relație cu «osiile prețuri care vor apare în curând­. Dis­tanță între prețuri și salarii a fost de astă­­dată micșorată. Plartforma­ Program prevede: „stabilirea salariilor în raport cu munca depusă, cu asigurarea unui minimum de existență" și pe linia acestui prncipiu se situează realizarea deciziei de salarizare. Felul în care s'au stabilit salariile reprezintă, un impuls pentru mărirea producției și o răsplată pentru cei care muncesc mai mult. De astă dată munca su­plimentară și­ cea în acord va aduce efectiv mărirea simțitoare a salariului. Iată un ajutor remarcabil dat producției : De asemenea, vechimea in câmpul muncii, care re­prezintă o sursa de experiență și de perfecționare salariatului, este valorificată și în noua reglementare : Noua reglementare s'a făcut în raport cu greutatea și cu importanța muncii fiecărei ramuri de producție. Fiecare­ salariat, din orice întreprindere, își găsește cu ușurință clasa sa de salarizare. Toate indemnizațiile ocazionale prevăzute de contractele­­ colective rămân în vigoare (naștere căsătorie și deces). Iată pe scurt avantagiile noului regim al salariilor ce intră în vigoare de la 1 Aprilie 1947. Dacă avem în vedere și faptul că prin legea votată Luni 31 Martie a. c., Ministerul Economiei Naționale are dreptul de a reglementa salariile — pe cale de Decizii — oricând socotește necesar pentru a menține sau a res­tabili echilibrul intre salarii și prețuri, ne dăm lesne sea­ma de profunda schimbare intervenită. Prezența tov. Ministru Gheorghe Gheorghki Dej cu fruntea Ministerului Economiei Naționale este o chezășie că politica justă a salariilor dusă de C. ü. K­.­­oti găsi sprijinul acestui Minister, sprijin pe care în­cepea daâi­­dicală nu­ l-a avut în trecutul apropiat când n’a fost tovt Gheorghiu-Dej la conducerea Economiei Noțfenîe. Orice încercare a patronilor reacționari âe a mări prețurile din pofta, mereu crescândă de îmbogățirea «­­toată pe spinarea celor ce muncesc se va isfel de aliluent ța organelor sindicale si de refuzul categoriii al 3f. S. N. Echilibrul' Intre «ilarii și preturi la orare s'a ajuns după greutăți nu tremite să fie compromis! Organizațiile sindicale trebuie să hxchcipa imediat o acțiune hotărî­ta pentru­ aplicarea urgentă <s noun­or dispozițiuni, având grijă ca salariații să proțid­ă toate avantagiile care decurg din noua reglementare a sa­lariilor 1 încadrarea salariaților trebuite efecitußte rapid și în mod just, pentr ca plata nouă­lor salarii să se poată face cât mai curând. Până atunci trebuie of­­­­­rite avansuri asupra salariilor care sa poteastä sala­­riaților sa facă față cheltuelilor imediate. De asemenea organizațiile sindicale trebuie sa con­tinue lupta lor pentru aprovizionarea efectivă a econo­­matelor și pentru o bună funcționare a cimitr­elor. Este locul să amintim aoi acțiunea dârză dusă de cadrele noastre sindicale din diferitele Uniuni care au secundat în tot timpul tratativelor pe reprezentanții Comitetului Executiv al C. G. M. tovarășii Emilian An­­gheliu și Gheorghe Stroia. Aceștia sunt următorii : din partea resortului economic ar­ Confederației, Th. loan și Dragoescu Constantin; din partea Uniunii Petrol »1 Gaz Metan — Sevcenco C., Fl­ontmu Constantin, Chi­ca Aurel, Vernescu Alexandru; Uniunea Miniera — Ron­cia Gheorghe și Comt­ndrara; Uniunea Metalurgică —• B. Abraham, Ing. Renne kl și T. Boiangia; Ana­nia Altt­­menteria — I. Coro­escu și F&rdu Gh.; Uniunea Pielari — Simion Ștefan, Cristea Constantin, Breban Vas­le și To­­texan Teofil; Uniunea Lemn Forestier — fn­g. Rozonfeld; Uniunea Transporturi —­ Sidorin Alexandra; Oritinal Funcționari Pe attcultzri — FransoiM Lu&gt; Uniunea Ti­pografi — M­inî­cecu și Uniunea Higienă — Jupane* Traian. Avem încredere că de s»si și păreți­­ fost tațate orgaestxațiile noswire sindicale, toți soamilv noștri sindicali, întreaga massă salariașă, aș&jș ști­ să dea viață diepezi țiuiților cuprins« »«• Decirimile pe care le publicăm. Prin unitatea sindicale am dobândit acest succes. Să întărim această unitate pentru conacor­darea și des­vol­ta­rea acestor cuceriri in sfMbru­ al Platformei Program . Experiența și lupta conducătorilor noștri, activitatea în folosul poporului a unui Parla­­ment liber ales și sprijinul unui guvern eșit dintr’un asfel de Parlament sunt o cbwrășie că năzuințele îndreptățite ale celor ce­mancese vor fi împlinite. VIATA ffilMttICALA VIATA il NOt.ALA .M Decisia Hr. all* privitosre a sa urmarea functionarilor, kieri»­tom­or și samenitor de serviciu im­un­istrft Noi, Bucur Schiopu, Mi­nistru Subsecretar de Stat a­l Subsecretariatului de Stat al Comerțului ți Pre­țurilor din M­inisterul­ Eco­nomiei Naționale. In temeiul Legii Nr. 946 publicată in Monitorul Ofi­cial Nr. 278 din 30 Noem­brie 1946, pentru moâil,ar­ma unor dispozițiuni din legile pentru organizarea ministerelor . In timául reviziei m­inis­­teriale Nr. 72908, publicată in Monitorul Of­icial Nr. (Contîu­ruigi­e in pag­*) Cum trăesc și mor m­uncitorii. Hrană și ma­­­rea ea la putoiife. Alte ateliere, aceeași jale Repswriej­de Pawel Zolssti Familia Constandache. are „acumulator”, e foarte cu­noscută în lumea barurilor, în lumea că­min­turilor oi,c­al„ sau clandestine și, mai ales, în lumea bursei negre, unde oferă și acaparată medalii și acțiuni. „Acumulator’’ sunt niște afaceriști de stil mare, par­veniți dintr’o Șandrama de pe Tacul Teiului, muncitorilor l­a Exploatarea făcut pe frații Constandache să în­cropească o avere „frumuși­că”. Cum s’ar spune, și-au asigurat bătrânețele și oda­tă cu ele, fiii și nepoții. Ei au acum nici mai mult, nici mai puțin decât trei fabrici. Una de acumulatori, care le poartă numele, precum și șantierele A.C.O. și fabrica A.R.A. Fabrica ele acumula­tori focar de murdă­rie și submwloză Acolo, pe malul lacului, Intre vilele cubiste, se află o clă­­di­re mâncată de igrax­e. Aci au început frații Constandache să-și înjghebeze o ..situație“. Fără relații, fără clientelă, la început a mers destul de greu. Apoi, a venit războiul și frații și-au oferit­ serviciile, având grijă să fie recunoscători co­misiilor de recepție, cf crin fiu­le „mici atenții“. Deii s’au um­plut de bani, fabrica sau ate­­r­enu‘l — nici ei n­u știu cum s’o denumească­ — nu și-a­u schimbat deloc înfățișarea. Oa­menii lucrează la încăr.a’ul acumulatoarelor, atât iarna, cât și vara, într'o magazie de scânduri șubrezită. Iarna, tre­mură éra frig și cad la pat cu râmiul. Vara se sufocă de căl­dură și de acizi. In cursu­l anului trecut, trei lucrătorii au murit de tubercu­loză. Ceilalți, lucrează pe pă­mântul gol și umed cu picioa­­rele umflate și măcinate de reumatism. Aspectul lor e jal­nic. Sunt niște biete’ epave ca hainele zdrențuite și arse de acizi. Mâinile le sunt crăpate. Patro­­n­ refuză cu incăpățî­­nare să le cumpere halate, ciz­(Continuare în pag. Si Să i se revizu­­te importela ■ pe safar î ! Nou de salarii cu feed fbcore. Fie au fost calculate încât dezechilibrul actual dintre prețuri și Âar». In așa ?•« remediat, Incit puteras de cumpărare a noun­or salarii sa fie ridicată-Pentrua acest pepsi «fi fie întea­devăr ai'ns. mai trebue ceva. Mai trebue ca aceasti pute­re de cumpăra­ s a salaria­­tului să nu fie micșorată ygigtiria fiscalitate eiccesi­va. Sa luăm o patfi. Sg «feș­t «4 rite» astăzi itn. lăcătuș a­­jutor a câștigat 4M.0M «tstul pe I«mă. La acest siftarru el a plătit un impozit de S.Sajel. Conform noului tabel m msâtelisme un lăcătuș ajustor cu 10 anii vechime și «vrod doi 10țM, va p­ti­mi Lei I tita.150 lunar — In afară de prisma de și ore suporűcutare, dacă am aplica Kil infign în scară de impunerie, <30 ar trebui să plătească np InfeMpll­ate 2S,789/1, adică lei P37.500, ceea ce >-ar rstifii pe IMaranS fanar & ka InTO.OOO — în afară de alte rețineri. Ar fi nedrept. StendalÉlefan ar fil«!#^ .Î Ofine M Be st Mim­­cil de a îmbunătăți «md !% agr fi, îh parte zar dărnicite dacă s-ar menține artiiaia scară de cfențpunere. Deaceea impunerile pe salarii Îndtoasc imedit revizuite și anume trebue întocmită o nouă­­nifinil de frupÉ Briere ccc«s­­punzătoare noailor salariii și în care dă­ie «barna și de câștigurile muncii în acord șî al orc Soar s^pirateistesc, care trebuesc impuse regresiv. M­ișcarea sindicală acțion­ează în aer am d­irectie. Și așa­ cum a avut sprijinul guvernului­­ tempera% la fixerea nobl ailor salarii e­ste neîndoios că îl va avea și în­trebMlirea SA ailor cote de impunere, ..... .w fel

Next