Viața Sindicală, octombrie 1947 (Anul 4, nr. 26-52)

1947-10-01 / nr. 26

I ill SÉS 9 iiil lari SK­ a părăsit țara, plecând : r ve patria sa U. R. S. S., ge­­niul colonel de tancuri I. < '­ Susaikov, locțiitorul pres­ei '.©­ ai Comisiei Aliate de­­ tro­­c din România. e carea general-colonelu­iu Susaikov lasă o adâncă e­i de regret, pentru că f iii oameni au înțeles ți au j­­it țara noastră, atât cât a ț­­­ies-o și ajutat-o ei. cest mare prieten, care a­­r aici, la noi, o misiune de t­raveghere a îndeplinirii c d'tr’or de armistițiu, în tot r ti »ci activității sale, nu s’a ginit numai la îndeplinirea t unei misiuni, ci, cu adânca­l­egere de care a dat do­r . ne-a sprijinit în toate pr­eju­rările critice prin care e treci­t. ..u putem uita spre exem­­­­plu c», după răi­boi, lipsiți de inventar agricol, nu puteam j p­ei uita pământuu numai cu s­­ oasele pe care le aveam la ademână. General-colona­­l «l Iu­­. X. Susaikov n'a ezitat să ajute, punând la dispozi­­ț­ii țâranilor români mașini,­­ ir­ie, sămânță și chiar bra­­j j; eroicilor soldați sovietici, î­n ceia care ne-a ars hol­t ca­r­e spulberase orice spe­­ranță pentru ețirea din im­pf... Dar prietenul general­­de onel de tancuri î. Z. Su­sa­n­­o­v ne-a ajutat să obținem hîi­na trebutoare de­ a nobi­­le o popoare ale U. R. S. S.. ie ipsîi dela nici o mani­fe­sție care contribuia la tu­rn șterea profundă a poporu­­l­ui nostru, general-colonelul­­ . St­­ajkov a cercetat, a as­cun­t îs, și încurajat toate acțiu­­n­i­a pentru apropierea noa­stră de popoarele Uniunii So­viet­ce, convins fiind că nu­me o cunoaștere temeinică a in­ităției poate desăvârși si pierea între popoare, atât t­i necesară in lupta pentru p? ■>, pentru democrație.­­ren prezent în toate ac­­et ți­­l­e întreprinse de țara : n . ",tiă in legătură cu reali­t­at­e­­a Ardealului de Nord, re* vrea legăturilor diploma­te­ cu U. R. S. S., ușurarea coediționilor de armistițiu, a­­istsrarea României cu ce­re»­, acordurile economice cu U. R. S. S., încheierea tra­tatului de pace și în încă multe alte chestiuni vitale pentru țara noastră, general­­ce­ enehin Susaikov a dat do­­va­dă de atâta înțelegere față de nevoile poporului no­­st­u­, cât numai un mare $1 bun prieten putea avea. Pe carea general-poloneIu­­lui I. Z. Susaikov lasă un gol j rdarte resimțit ; C ce Aftu­L III Seria II. — No. 2­6 Miercuri I Oct. 1947 iRtrine«« r Tel «.*.« IPrwinei* : Tel 8.71.59 f FIL SINDICALA Organ Central al C. G. M. din România Administrația, Tal. 3.79.88 Bv. Elisabeta Nr. 20­4 pagini | Taxa postați pi Iriți un numerar conform aprobării Dti. O­rila P. ~ T­­AS.120-1945. „Menținerea libertăților cucerite, desvoltarea regimului de democrație populara, calea spre socialism, nu sunt posibile aici unitatea politică, orga­­n­za urică și ideo­lgică a clasei muncitoare“ a declarat fov.GH. APOSTOL, președintele C.G.M.la constituirea Consiliului Sindical județean Ilfov Astăzi Sindicatele din București s'au adunat pentru alegerea Consiliului Sindical Ji­brean­ Acest eveniment este foarte important pentr­u toți oamenii muncii manuale și intelectuale. Această alegere are loc în momentul când clasa muncitoare se găsește în luptă pentru desvoltarea democra­ției populare și pentru desvoltarea economică și cons­tructivă a țării noastre. Aduc salutul Comitetului Executiv al C­ G. M. la prima ședință de constituire a Consiliului Sindical Județean. Tovarăși, mișcarea sindicală din România refăcută după cotitura pe care poporul nos­tru a realizat o la data d­e 23 August 1944, s’a des­volt­at deve­nind o forță cu care se poate mândri orice sindicalist. La baza mișcării noastre sin­dicale este principiul luptei de clasă și al internaționalis­­mu­l­ui proletar. Mișcarea sin­dicală a cuprins toate catego­riile de salariați din România. Ea fiind clădită pe acest fun­dam­ent solid a devenit una din forțele de bază ale demo­crației din țara noastră. Uni­tatea de acțiune a clasei mun­citoare, are la bază mișcarea sindicală’ ce s’a refăcut în anul 1944. S’a întărit unitatea de acțiune a clasei muncitcare Toi’ Gh. Apostol vorbind, des­pre felul cum s’au desfășurat alegerile sindicale fi arătat că aceste alegeri au­ contribuit la întărirea unității sindicale a u­­nității de luptă a clasei munci­toare, grăbind înfăptuirea uni­tății politice, organizatorice și ■ideologice a mișcării noastre muncitorești. D-sa a fixat ca o sarcină imediată a tuturor celor ce muncesc, lupta pentru des­voltarea economică a țării în folosul masselor muncitoare, împotriva exploatării, pentru întărirea și desvoltarea nou ii noastre democrații populare. Relul F. S. M. împotriva forțelor imperialiste Tov. Gh. Apostol atacă apoi încercările trusturilor imperia­­liste­ ațâțătoare la război și ex­pune pe larg rolu­l de frunte al Federației Sindicale Mondia­le în aceast­ă uriașă încleștație pentru apărarea păcii și a de­mocrației. „Asistăm azi la regrupa­rea forțelor reacționare ale capitalismului internațional, iar in capul coloanei se află cercurile imperialiste americane. Centrul de «­Conțin în pa*. 2-a cot. S-6-7-S m­m LA 16-17 OCTOM3R­IE LA BUCUREȘTI „INTREGUM­ POPOR SA-I DAM CAT MAI MULTE CARP” E Nici un cuvânt tipărit pentru reacti unne Nu se poate făuri o viață fericită pentru popor, atâta timp cât sabotorii și speculanții, trădătorii de țară, își vor con­tinua opera lor nefastă de subminare a reg­imului de­mocrat și de înfometare a poporul­ui. ■ ’■EMARE CĂTRE TOȚI MUNCITORII ȘI MUNCITOARELE DIN INDUSTRIA GRAFICA­ LOJ’IRAȘI Ne aflăm îr­ ajunul celui de al II-lea Congres, ce se va ține n Bucure­șt­i în zilele de 16-17 Octombrie a. m. Acest Congres, este un eve­­niment important in lupta pe care o duce mișcarea noastră sindicală. Mare­ © act- stabilizarea mo­netară în folosul poporului, înfăptuită de Guvernul demo­crat Dr. Petru Grecța, în baza propunerilor Partidului Comu­­­nist Român, cere din partea noastră înzeci­rea efortului pentru a da ch­­ât mai mul­­te, mai bune și mai eftine pro­­­d­use­ ale industriei noastre. Fiecare carte, revistă sau •nar. să contribue la consolida­ta stabilizării, să contri­bue la alăturarea întunericului care era ținut poporul de că­în­tre reacțiuinea din România. TO'r UI. I ȘF Al doilea Congres al Uninn’i noastră ne găsește în plină bă­­:'Slie a cărții. Să-] întrâm­pinăm cu scoaterea la­­..timp a curților necesare co­il­­or noștri Să dăm școlilor uie toi la i­­c 'ere cât mai multe abe­cedare pentru lichidarea analfa­­betiunuhu. Țărănime mirocitoare să-i înti­nd­em prăd­«șt­e oas­tea pentru­­ amintirea ei. S­tudenților, ■­nțeleptui­clor să le dăm oa­rtea Progresulu­i întregului popor să-i *1 Am cât mai multe cărți cuprin­zând­ știința de căpetenie a ome­nii*. știința cea mai progresistă ■ rasată <de marii noștri dascăli Ma­rx, Engels, Lenin și Stalin. Tot lai AȘI NICI UN CUVÂNT TIPĂ­RIT PENTRU REACTIUNEA DIN ROMANIA. NU SE POATE FAURI O VIATA LIBERA ȘI FERICITA PENTRU POPOR ATATA TIMP CAT SABOTORII ȘI SPECULANȚII, TR­A­DATO­RII DE ȚARA IȘI VOR CON­TINUA OPERA LOR NE­FASTA DE SUBMINARE A REGIMULUI DEMOCRAT ȘI DE ÎNFOMETAREA POPORU­­LUI. TOI ARAȘI Să lurpăm din răsputeri pen­tru aplicarea in practică a propunerilor Partidului Co­munist Român. Să întărim disciplina în muncă și să înzecim eforturile în vederea măririi producției și a randamentului Să fim econom, cu materia­le, cu energia și forțele de muncă. Să stimulăm întreceri pa­triotice. Să luăm­ exemplu de felul cum trebue să muncim dela tovarășul ministru tipograf Teohari Georgescu. TOVARĂȘI AM dat dovadă în decursul ani­lor că înțelegeți să fiți în primel­e rânduri ale luptătorilor c­as», m­u­nc foaie Cu prilejul celui de al doilea In cursul lunei August s’au Cenai-Ds ai Un­­inii noastre, este­ prestat în minele de pe Valea mări minis­terii tehnicieni:* și Jiului 4.389 posturi voluntare funcționarii din Industria Grafică­­ca strâns unițți sub steagul Con­federației Generale a Muncii să lupte în primele rânduri pentru cultura, bună și uiirea și adânc­rea democrației populare din țara noastră-Tră­ască Confederația Generică a Mu­nsi COMITETUL EXECUTIV AL UNIUNII MUNCITORILOR DIN INDUSTRIA GRAFICA 4389 posturi voluntare in minele din Valea Jiului dintre care 2.102 posturi efectiv la­ cărbune. Procentul cel mai mare este dat de cei de la Lupeni­ unde s’au prestat 1.372 posturi volun­tare. I­n cursul aceleiași luni un mare număr de muncitori au depășit norma de producție cu 50—­100 la sută. In fruntea­­ acestora stau; tov. Poboreni Alex., Mohan F. Cir­­cu N., Szöcs A., Hutter Ignat, Ördög I., Stăuți I, Săcăluș St.­, Tomoioaga St., Tripon D. lo­van S, Mikula Andrei, Kocsac M., Maxim Adam, Roman Am­brus, etc. Acesta este răspunsul oameni­lor muncii la chemarea pentru depășirea programelor de pro­ducție. SA RESPECTAM­ REGULILE CIRCULAȚIEI! 9 ■ Să se pedepsească conducătorii de autovehicule care circulă noap­tea fără faruri ! ■ Bicicliștii să fie învățați să nu mai circule pe trotuare! Desigur că suntem de acord cu măsura l­uată de Prefec­tura Poliției Capitalei de a face educația pietonilor ,bu­­cureșteni, ce sunt adepții unei circulații anarhice. Nici tn ruptul capului, cetățeanu­l urbei lui Bucu­r nu se va încu­meta să respecte semnalele „stopului­', sau să traverseze o stradă la intersecții. De câteva zile pe străzile centrale gardieni­ publici și comisari­ serviciului de cir­culație își congestionează plă­mânii, su­flând fără încetare din finere. Agenții forței sau mai bine zis al ordinei pu­blice, înarmați cu un chitan­țier detașează cu promptitu­dine chitanțe în valoare de lei 20, sumă pe care pietonii recalctranți, infractorii regu­lamentelor de circulație, tra­­bue s-o plătească drept a­­mendă Judecătoria contra­vențională Din cei căzuți în culpă, câte unii mai cu mor, găsesc măsura luată de autorități com­­ vexato­rie. Aceștia ajung grabnic la ju­decătoria contravențională diin clădirea Prefecturei Politiei. Judecătoria contravenționala nu șomează. Antecamera e plină de contravenienți, martori si a­­genți ai forței publice. Judecă­torul Moldoveanu ascultă cu calm­­ acuzațiile. Condamnarea e pronumțat­ă ■ pe loc, 50 d­e lei a­­mendei sau 100, după „gravita­tea” faptului, adică după cum delicventul v’a pus ,,în gară cu vardistul”. După datele furnizate de pri­mul grefier, dela 15 Septembrie 1947 până • ei­ ii„ au fost judecați GikîsI­ Continuare in pa« IH-a col. 8-1 Contravenienții în fața judecății / Motocicleta de tip popular ■ 0 DOTA REALIZARE A STORCITORILOR ȘI TEC­HNICIENILOR DE LA UZI­NELE „I. A. R.” - Brașov ■ CUM SUNT ÎNDEPLINITE ȘI DEPĂȘITE PROGRAMELE DE PRODUCȚIE Muncitorii și teh­nicienii uzinelor „I.A.R.”, prin­­­­forturi comune, au reușit să depășească programul fabricării de tractoare, at­tât în luna August cât și în Septembrie. In luna August, au fost programate 40 de tractoa­re și s’au fabricat 55. In luna Septembrie au fost programate 50 de tractoare și­­ până la 26 Septembrie au fost fabricate 55. Aceasta depășire a pro­­g­rrilului se datorește în primul rând întrecerilor patriotice dintre diferitele secții, cari au contribuit la mobilizarea și stimularea tuturor muncitorilor și te­­­hn­icienilfor conștienț­i. Motocicleta-tip popu­lar o nouă realizare a „tariștilor‘‘ La uzinele I.A.R., s’au fabricat primele proto­­tipuri de motociclete tip popular. Aceste motociclete sunt fabricate în întregi­me din material indigen, având o capacitate de 125 cm.*, viteza de­­ 11 km pe oră, consumând 2,5 li­tri benzină la suta de km. Primele încercări cu a­­lte motociclete au dat re­zultate neașteptate. Fiind puse la probă, au parcurs 4000 de km, fără să fi avut vre­ un defect. La fel au fost încercate pe muntele Cristianul Mare, urcând la 1800 m. Odată cu fabricarea ce­lor trei prototipuri de mo­tociclete, se pers­pecti­ve de deschid noi des­volta­re Uzinelor „I.A.R.“. Este demn de remarcat faptul că acestea sunt pri­mele motociclete fabricate în țara noastră. In curând se va pune la punct și­ utilajul necesar fa­­bricării în serie a aceștia foarte obostitor mijloc din locomoție, ceea ce­­ va co«4­tribui în câștigarea inde­­pendenței noastre economic ce și în acest sector, cari era tributar străinătății. T. Șt. Nouil­e motoc­icl­ete de tip popular Apelul E. A. Pl.niar către poporul erce „Englezii nu au reușit să înăbușe lupta poporu­lui grec, ei au cedat locul lor americanilor” ATENA 30­­ (Agerpres).­­ Cu ocazia aniversării a șase ani de la înființare, organiza­ția politică E.A.M. a adresat un a­pel poporului grec, în care se spune printre altele: „Organizația E. A. M. a luat ființă în timpul ocupației ger­mane și a păstrat întotdeauna vie, încrederea poporului grafi în victorie. " După război, spune comite» tul central al EAM-ului, fon­­țele­­ britanice au restaurat teroarea fascistă. Poporul grec a fost nevoit sa se retragă Sn munți și să pună din nou miș­­na pe arme. Deoarece engleză nu au reușit să înăbușe lupta poporului grec, ei au cedat lo­cul lor americanilor. EAM-ul a căutat să evite războuil civil, însă ,vina pen­tru­ situația de astăzi o poartă aceia cari au sacrificat inde­pendența țării intereselor iar­ Organizația E­AM va depune toate eforturile ca să pună capăt războiului civil, însă numai cu prețul recâștigării independenței țării. IN CE MOD SUNT REPARTIZATE FONDURI­LE ASIGURĂRILOR SOCIALE După ce am scris într'un număr trecut despre restul Asigurărilor Sociale ți „Asistența medicală ți­ prevenirea bolilor sociale”, continuăm azi cu al doilea articol al tov. dr. Paul Prut­ea­nu tratând despre : Modul de funci vosiufft sîl asigur»ri­er B­ SS.D. (boală, maternitație, deces) Să analizăm acum modul de funcțio­nitare al asigurării B. M. D. Pe când fon­du­l de pensii este administrat de Coca Cant­oda, fondul B. M. D. este adminis­trat direct de case în proporție de 75V €. Casele de asigurare rețin 42.5 lei pentru fiecare sută de lei încasată. Ne-an face o imagine I­ clari asupra modului de func­ționare al aceatei asigurări B. M. O., dacă am examina cum se chel­tu­esc acești bani, admi­nistrați de case. Nu vom înșira «ci multe coli»; vom reține doar ca un ansamblu, pe țara, și Hiând un număr de ar­i mai mere, spre a nu greși­­ vom lua 9 ani) fon­duri!* administrate de case au fost asfel di­țiîi­­*te . 40V». pentru islam­i (cu variații intre 5?“ »~471‘ >). 25.8»/» pentru ajutoare bănești; 2­MV* pentru îngrijirea pro­­fusiu risâ a asigurațelor. Aceste­­ J­vo însemnează : 1. Că i.e «.­.«.tluește prea mult p«a*u . parson«!1. Că deci apa­ratul apasă considerabil asupra bugetului instituției. Cu un ast­fel de procent mediu pentru șelarii,­ am­ putea spune că e aproape o auto-asigurare, adică că »părere! bus să efectueze o­­pera de asigurare se auto-asi­­gură și e rău firește! Pe de altă parte la un număr așa de ridicat de salariați,­­eroriile nu pot fi prea m­ari. Cifrele pe aceiași perioadă de 9 ani, arată că persera­ul (sanitar) consumă doar crca 58 ®/s, iar restul este absorbit de personalul administrativ. , Ce mai înseamnă cifrele de­ mai sus ? 2) Că sumele cheltuite cu a­­­jutoare bănești sunt prea mari­­ în raport cu celelalte cheltueli. « Dacă luăm casele izolat, vedem­­ că la unele, ajutoarele bănești­­ consumă cea mai mare parte a veniturilor, la altele ajung și nu-! trec chiar 75*/». Aceasta traduce un mod ar­ t­haic de funcționare a Asigură­rilor Sociale, adică un mod în care asigurările sociale „asi­gură” sprijinul bănesc celui fo- i­vit de incapacitate dar nu-i­e,a­­sigura’ contra incapacității în­săți , cum putem într’adevăr­­ desfășura o bună id reală pre­venire și asistență ia natură, când ajutoarele bănești consti­­tue 25,8*/« din venituri și când ajutoarele 4- salariile persona­lului reprezintă 44*/» (exact 45,8) din veniturile caselor ? Ce mai rămâne pentru medicamente, pansamente, întreținere ia spi­tale aparate, instrumente pentru­­ medicina preventivă etc., adică pentru buna funcționare a tu­turor instituțiilor de asistență sanitară ? Cum­­ sunt întrebu­in­țate fondurile intr'adevar, aoi ajungem la cea de a 5-a semnificație a ci­frelor de mai sus și anume : 5) Că fondurile cheltuite pen­tru îngrijirea medicală propriu zisă a asiguraților simt prea mici, a ține în medie 25.4%/9 (cu variații între 19%/» și 28,7%). Că sdlcfi îngrijirea medicală este insuficienta, ir­complectă și lasă de dorit. Desigur că aceste cifre și pro­cente arată o anumită concep­ție care se cere a fi revizuită­; la acestea tradee să adăugăm s­­carer.țe'e îr. gospodărire*' ace«* . tei inetituții, gospodărire în care 1 gospod­arul însuși, asiguratul, ou j a avut cuvântul hotărîîor. Astfel, au putut prinde principalele re­cife ale acestei instituții: RUTÎ-1­NA BIROCRAȚIA, CORUPȚIA.­­ Să luăm­ un exemplu : asigură­ 1 r’ie sociale plătesc anual un­­ procent însemnat di­n veniturile ’ Dr. Paul Pinteamij fost director al Medicinei ; C. A­S Continua în pag. liI­ a col. 2‘3 | înscrierile salariaților pentru cartele cu rații suplimentare Brutăriile și Cen­*­trele de distribuire, vor continua înscrie­­rile pentru cartelele salariaților, care și-au schim­bart cartele indi­­viduate cu cartelele Cu rații suplimentare pen­tru luna Octombrie a. c. și cari n’au avut pe luna Septembrie ast­fel de cartele. Când și unde vor avea loc congresele uniunilor 19. Prof. învățători Buc. 22 Oct. M. Justiției UNIUNEA LOCALITATEA DATA SALA 1. Metalo-Chimică Buc. 10 Oct. Sala C. G. M. 2. C. F. U. Buc. 10 Oct. Giulești 3. Mineri Petroșani 10 Oct. 4. Alimentară Buc. 11 Oct. Corp. Contab. 5. Textil Timișoara 13 Oct. 6. Petrol Ploești 13 Oct. 7. Pictări Cluj 13 Oct. 8. Sanitari Hig. Buc. 15 Oct. M. Justiției 9. Funcț. Part. Buc. 15 Oct. Sala C. G. M. 10. C A. M. Buc. 16 Oct. Gaz și Electricitate 11. Tipografi Buc. 17 Oct. Comisia locală 12. P. T. T Buc. 17 Oct. Sala P T. T. 13. Lemn For. Cons. Buc. 17 Oct. Sala Giulești 14. Comunali Buc. 18 Oct. Gaz și Electricitate 15. Casnici Buc. 18 Oct. Corp. contab.­­ 16. A-ști, S­toic­e­ști Buc. 18 Oct. Sala C. G. M. 17. Port Transport Constanța 20 Oct. „Desrobirea” 18. Salariați Publ. Btic. 22 Oct. Sala P. T. Ț. Venirea la putere a partidului național-țărănesc m'a găsit în închisoare. In 1928 sub stăpânirea libera­lilor încă, am redactat un ziar ilegal pentru muncitori și ță­rani, când am fost surprind de poliție. Am reușit să scap, dar în urma unei trădări, am fost arestat și, împreună cu mai mulți conducători sindicali, am fost amestecat în procesul sindica­telor. Acesta a fost procesul nostru de la Cluj di­n 1928. La acest proces, au vrut să distrugă „isto­ricii" mișcarea noastră sindicală. Tribunalul m'a condamnat la șapte ani închisoare. Re­gimuri de închisoare ai liberalilor a devenit din zi »j» zi mai bar­bar. Au înghesuit 50—40 de oa­meni într’o cămăruță. Am zăcut unul peste altul și am primit o hrană de nemâncat De aceia am început o luptă împotriva regimului închisorii, declarând de mai multe ori greva foa­mei. Această grevă a durat odată 11 zile, apoi 21 și în sfâr­șit 51 de zile. In 1929, când au venit maniștii la putere au făcut o lege de amnistiere pentru toți cei care nu au fost condamnați defini­tiv. Grupul nostru a foat singu­rul din țară care s'a încadrat în această categorie pentru­ că n'am fost condamnați decât de prima instanță. Partidul națio­nal țărănesc însă nu a aplicat le­­gea decât pentru excroci, tâl­harii și criminalii cu care a fost înrudit. Acei cari au luptat pen­tru o soartă mai bună, pentru­­ libertatea și democrația popoa­relor «din România», nu aveau drept la libertate din partea domnilor național-țărăniști. De­­aceea partidul nostru, Partidul Comunist, ne-a îndrumat ea să luptăm pentru amnistierea gru­pului nostru. Am început lupta înainte de toate am înaintat ce­reri, la care n'am primit nici un răspuns. Atunci, în memoriul nos­tru ultim, am declarat că în­­cepem greva foamei în caz, când nu vom fi puși în liber­­tate. N'am primit nici un răspuns, in urma acestui fapt an în­ceput greva toam­ei cu îr­cS 9 tovarăși. Am hotărît: vom lupta pentru­­ libertatea noisîra elilor cu prețul vieții și nu vom în­ceta greva foamei pân­ă ce nu vom recâștiga lifecrnstea. N'a fost lucru ușor. A trebuit să încordăm până la maximum voința a­oăstră, a tre­bui să luptăm nu numai împo­triva foamei, dar în primul r­nd împotriva călăilor partidului na­­țional-țărănesc. Acest partid, atunci ea tot, des «nu, a fost dușmanul popor» Al. Șestesnîei Secretar General C. G M. Continuare in pag. IV-a col 1-2 ! Pleciind de aici* ! purtam în inima noa­­s­tra încrederea că po= * porni român* popor I frate poporului rus, j va păstra în veci prie­­­­tenie și recunoștință a marelui popor sovie­­­­tic. Ț>­n cuvântarea generalulu colonel î. Z. Susaikov, la ple­­carea Comunei Aliate de Con­trol. (Reportaj ist pag III-a) Cum ne-au torturat mau­ștîj FIECARE SINDICALIST CONTRIBUIE LA CRELTUR­­ILE DE ORGANIZARE A CONGRESELOR Cl­fIMRANE TIît­pțJI; EXCEPTIONAL C. G. E

Next