Viața Sindicală, octombrie 1947 (Anul 4, nr. 26-52)
1947-10-01 / nr. 26
I ill SÉS 9 iiil lari SK a părăsit țara, plecând : r ve patria sa U. R. S. S., geniul colonel de tancuri I. < ' Susaikov, locțiitorul presei '.© ai Comisiei Aliate de troc din România. e carea general-coloneluiu Susaikov lasă o adâncă ei de regret, pentru că f iii oameni au înțeles ți au jit țara noastră, atât cât a țies-o și ajutat-o ei. cest mare prieten, care ar aici, la noi, o misiune de traveghere a îndeplinirii c d'tr’or de armistițiu, în tot r ti »ci activității sale, nu s’a ginit numai la îndeplinirea t unei misiuni, ci, cu adâncalegere de care a dat dor . ne-a sprijinit în toate prejurările critice prin care e trecit. ..u putem uita spre exemplu c», după răiboi, lipsiți de inventar agricol, nu puteam j pei uita pământuu numai cu s oasele pe care le aveam la ademână. General-colonal «l Iu. X. Susaikov n'a ezitat să ajute, punând la dispoziții țâranilor români mașini, irie, sămânță și chiar braj j; eroicilor soldați sovietici, în ceia care ne-a ars holt care spulberase orice speranță pentru ețirea din impf... Dar prietenul generalde onel de tancuri î. Z. Susanov ne-a ajutat să obținem hîina trebutoare de a nobile o popoare ale U. R. S. S.. ie ipsîi dela nici o manifesție care contribuia la turn șterea profundă a poporului nostru, general-colonelul . Stajkov a cercetat, a ascunt îs, și încurajat toate acțiunia pentru apropierea noastră de popoarele Uniunii Sovietce, convins fiind că nume o cunoaștere temeinică a inităției poate desăvârși si pierea între popoare, atât ti necesară in lupta pentru p? ■>, pentru democrație.ren prezent în toate acet țile întreprinse de țara : n . ",tiă in legătură cu realitatea Ardealului de Nord, re* vrea legăturilor diplomate cu U. R. S. S., ușurarea coediționilor de armistițiu, aistsrarea României cu cere», acordurile economice cu U. R. S. S., încheierea tratatului de pace și în încă multe alte chestiuni vitale pentru țara noastră, generalce enehin Susaikov a dat dovadă de atâta înțelegere față de nevoile poporului nostu, cât numai un mare $1 bun prieten putea avea. Pe carea general-poloneIului I. Z. Susaikov lasă un gol j rdarte resimțit ; C ce AftuL III Seria II. — No. 26 Miercuri I Oct. 1947 iRtrine«« r Tel «.*.« IPrwinei* : Tel 8.71.59 f FIL SINDICALA Organ Central al C. G. M. din România Administrația, Tal. 3.79.88 Bv. Elisabeta Nr. 204 pagini | Taxa postați pi Iriți un numerar conform aprobării Dti. Orila P. ~ TAS.120-1945. „Menținerea libertăților cucerite, desvoltarea regimului de democrație populara, calea spre socialism, nu sunt posibile aici unitatea politică, organza urică și ideolgică a clasei muncitoare“ a declarat fov.GH. APOSTOL, președintele C.G.M.la constituirea Consiliului Sindical județean Ilfov Astăzi Sindicatele din București s'au adunat pentru alegerea Consiliului Sindical Jibrean Acest eveniment este foarte important pentru toți oamenii muncii manuale și intelectuale. Această alegere are loc în momentul când clasa muncitoare se găsește în luptă pentru desvoltarea democrației populare și pentru desvoltarea economică și constructivă a țării noastre. Aduc salutul Comitetului Executiv al C G. M. la prima ședință de constituire a Consiliului Sindical Județean. Tovarăși, mișcarea sindicală din România refăcută după cotitura pe care poporul nostru a realizat o la data de 23 August 1944, s’a desvoltat devenind o forță cu care se poate mândri orice sindicalist. La baza mișcării noastre sindicale este principiul luptei de clasă și al internaționalismului proletar. Mișcarea sindicală a cuprins toate categoriile de salariați din România. Ea fiind clădită pe acest fundament solid a devenit una din forțele de bază ale democrației din țara noastră. Unitatea de acțiune a clasei muncitoare, are la bază mișcarea sindicală’ ce s’a refăcut în anul 1944. S’a întărit unitatea de acțiune a clasei muncitcare Toi’ Gh. Apostol vorbind, despre felul cum s’au desfășurat alegerile sindicale fi arătat că aceste alegeri au contribuit la întărirea unității sindicale a unității de luptă a clasei muncitoare, grăbind înfăptuirea unității politice, organizatorice și ■ideologice a mișcării noastre muncitorești. D-sa a fixat ca o sarcină imediată a tuturor celor ce muncesc, lupta pentru desvoltarea economică a țării în folosul masselor muncitoare, împotriva exploatării, pentru întărirea și desvoltarea nou ii noastre democrații populare. Relul F. S. M. împotriva forțelor imperialiste Tov. Gh. Apostol atacă apoi încercările trusturilor imperialiste ațâțătoare la război și expune pe larg rolul de frunte al Federației Sindicale Mondiale în această uriașă încleștație pentru apărarea păcii și a democrației. „Asistăm azi la regruparea forțelor reacționare ale capitalismului internațional, iar in capul coloanei se află cercurile imperialiste americane. Centrul de «Conțin în pa*. 2-a cot. S-6-7-S mm LA 16-17 OCTOM3RIE LA BUCUREȘTI „INTREGUM POPOR SA-I DAM CAT MAI MULTE CARP” E Nici un cuvânt tipărit pentru reacti unne Nu se poate făuri o viață fericită pentru popor, atâta timp cât sabotorii și speculanții, trădătorii de țară, își vor continua opera lor nefastă de subminare a regimului democrat și de înfometare a poporului. ■ ’■EMARE CĂTRE TOȚI MUNCITORII ȘI MUNCITOARELE DIN INDUSTRIA GRAFICA LOJ’IRAȘI Ne aflăm îr ajunul celui de al II-lea Congres, ce se va ține n București în zilele de 16-17 Octombrie a. m. Acest Congres, este un eveniment important in lupta pe care o duce mișcarea noastră sindicală. Mare © act- stabilizarea monetară în folosul poporului, înfăptuită de Guvernul democrat Dr. Petru Grecța, în baza propunerilor Partidului Comunist Român, cere din partea noastră înzecirea efortului pentru a da chât mai multe, mai bune și mai eftine produse ale industriei noastre. Fiecare carte, revistă sau •nar. să contribue la consolidata stabilizării, să contribue la alăturarea întunericului care era ținut poporul de căîntre reacțiuinea din România. TO'r UI. I ȘF Al doilea Congres al Uninn’i noastră ne găsește în plină bă:'Slie a cărții. Să-] întrâmpinăm cu scoaterea la..timp a curților necesare coilor noștri Să dăm școlilor uie toi la ic 'ere cât mai multe abecedare pentru lichidarea analfabetiunuhu. Țărănime mirocitoare să-i întindem prăd«ște oastea pentru amintirea ei. Studenților, ■nțeleptuiclor să le dăm oartea Progresului întregului popor să-i *1 Am cât mai multe cărți cuprinzând știința de căpetenie a omenii*. știința cea mai progresistă ■ rasată <de marii noștri dascăli Marx, Engels, Lenin și Stalin. Tot lai AȘI NICI UN CUVÂNT TIPĂRIT PENTRU REACTIUNEA DIN ROMANIA. NU SE POATE FAURI O VIATA LIBERA ȘI FERICITA PENTRU POPOR ATATA TIMP CAT SABOTORII ȘI SPECULANȚII, TRADATORII DE ȚARA IȘI VOR CONTINUA OPERA LOR NEFASTA DE SUBMINARE A REGIMULUI DEMOCRAT ȘI DE ÎNFOMETAREA POPORULUI. TOI ARAȘI Să lurpăm din răsputeri pentru aplicarea in practică a propunerilor Partidului Comunist Român. Să întărim disciplina în muncă și să înzecim eforturile în vederea măririi producției și a randamentului Să fim econom, cu materiale, cu energia și forțele de muncă. Să stimulăm întreceri patriotice. Să luăm exemplu de felul cum trebue să muncim dela tovarășul ministru tipograf Teohari Georgescu. TOVARĂȘI AM dat dovadă în decursul anilor că înțelegeți să fiți în primele rânduri ale luptătorilor cas», munc foaie Cu prilejul celui de al doilea In cursul lunei August s’au Cenai-Ds ai Uninii noastre, este prestat în minele de pe Valea mări ministerii tehnicieni:* și Jiului 4.389 posturi voluntare funcționarii din Industria Graficăca strâns unițți sub steagul Confederației Generale a Muncii să lupte în primele rânduri pentru cultura, bună și uiirea și adâncrea democrației populare din țara noastră-Trăască Confederația Generică a Munsi COMITETUL EXECUTIV AL UNIUNII MUNCITORILOR DIN INDUSTRIA GRAFICA 4389 posturi voluntare in minele din Valea Jiului dintre care 2.102 posturi efectiv la cărbune. Procentul cel mai mare este dat de cei de la Lupeni unde s’au prestat 1.372 posturi voluntare. In cursul aceleiași luni un mare număr de muncitori au depășit norma de producție cu 50—100 la sută. In fruntea acestora stau; tov. Poboreni Alex., Mohan F. Circu N., Szöcs A., Hutter Ignat, Ördög I., Stăuți I, Săcăluș St., Tomoioaga St., Tripon D. lovan S, Mikula Andrei, Kocsac M., Maxim Adam, Roman Ambrus, etc. Acesta este răspunsul oamenilor muncii la chemarea pentru depășirea programelor de producție. SA RESPECTAM REGULILE CIRCULAȚIEI! 9 ■ Să se pedepsească conducătorii de autovehicule care circulă noaptea fără faruri ! ■ Bicicliștii să fie învățați să nu mai circule pe trotuare! Desigur că suntem de acord cu măsura luată de Prefectura Poliției Capitalei de a face educația pietonilor ,bucureșteni, ce sunt adepții unei circulații anarhice. Nici tn ruptul capului, cetățeanul urbei lui Bucur nu se va încumeta să respecte semnalele „stopului', sau să traverseze o stradă la intersecții. De câteva zile pe străzile centrale gardieni publici și comisari serviciului de circulație își congestionează plămânii, suflând fără încetare din finere. Agenții forței sau mai bine zis al ordinei publice, înarmați cu un chitanțier detașează cu promptitudine chitanțe în valoare de lei 20, sumă pe care pietonii recalctranți, infractorii regulamentelor de circulație, trabue s-o plătească drept amendă Judecătoria contravențională Din cei căzuți în culpă, câte unii mai cu mor, găsesc măsura luată de autorități com vexatorie. Aceștia ajung grabnic la judecătoria contravențională diin clădirea Prefecturei Politiei. Judecătoria contravenționala nu șomează. Antecamera e plină de contravenienți, martori si agenți ai forței publice. Judecătorul Moldoveanu ascultă cu calm acuzațiile. Condamnarea e pronumțată ■ pe loc, 50 de lei amendei sau 100, după „gravitatea” faptului, adică după cum delicventul v’a pus ,,în gară cu vardistul”. După datele furnizate de primul grefier, dela 15 Septembrie 1947 până • ei ii„ au fost judecați GikîsI Continuare in pa« IH-a col. 8-1 Contravenienții în fața judecății / Motocicleta de tip popular ■ 0 DOTA REALIZARE A STORCITORILOR ȘI TECHNICIENILOR DE LA UZINELE „I. A. R.” - Brașov ■ CUM SUNT ÎNDEPLINITE ȘI DEPĂȘITE PROGRAMELE DE PRODUCȚIE Muncitorii și tehnicienii uzinelor „I.A.R.”, prinforturi comune, au reușit să depășească programul fabricării de tractoare, attât în luna August cât și în Septembrie. In luna August, au fost programate 40 de tractoare și s’au fabricat 55. In luna Septembrie au fost programate 50 de tractoare și până la 26 Septembrie au fost fabricate 55. Aceasta depășire a progrrilului se datorește în primul rând întrecerilor patriotice dintre diferitele secții, cari au contribuit la mobilizarea și stimularea tuturor muncitorilor și tehnicienilfor conștienți. Motocicleta-tip popular o nouă realizare a „tariștilor‘‘ La uzinele I.A.R., s’au fabricat primele prototipuri de motociclete tip popular. Aceste motociclete sunt fabricate în întregime din material indigen, având o capacitate de 125 cm.*, viteza de 11 km pe oră, consumând 2,5 litri benzină la suta de km. Primele încercări cu alte motociclete au dat rezultate neașteptate. Fiind puse la probă, au parcurs 4000 de km, fără să fi avut vre un defect. La fel au fost încercate pe muntele Cristianul Mare, urcând la 1800 m. Odată cu fabricarea celor trei prototipuri de motociclete, se perspective de deschid noi desvoltare Uzinelor „I.A.R.“. Este demn de remarcat faptul că acestea sunt primele motociclete fabricate în țara noastră. In curând se va pune la punct și utilajul necesar fabricării în serie a aceștia foarte obostitor mijloc din locomoție, ceea ce va co«4tribui în câștigarea independenței noastre economic ce și în acest sector, cari era tributar străinătății. T. Șt. Nouile motociclete de tip popular Apelul E. A. Pl.niar către poporul erce „Englezii nu au reușit să înăbușe lupta poporului grec, ei au cedat locul lor americanilor” ATENA 30 (Agerpres). Cu ocazia aniversării a șase ani de la înființare, organizația politică E.A.M. a adresat un apel poporului grec, în care se spune printre altele: „Organizația E. A. M. a luat ființă în timpul ocupației germane și a păstrat întotdeauna vie, încrederea poporului grafi în victorie. " După război, spune comite» tul central al EAM-ului, fonțele britanice au restaurat teroarea fascistă. Poporul grec a fost nevoit sa se retragă Sn munți și să pună din nou mișna pe arme. Deoarece engleză nu au reușit să înăbușe lupta poporului grec, ei au cedat locul lor americanilor. EAM-ul a căutat să evite războuil civil, însă ,vina pentru situația de astăzi o poartă aceia cari au sacrificat independența țării intereselor iar Organizația EAM va depune toate eforturile ca să pună capăt războiului civil, însă numai cu prețul recâștigării independenței țării. IN CE MOD SUNT REPARTIZATE FONDURILE ASIGURĂRILOR SOCIALE După ce am scris într'un număr trecut despre restul Asigurărilor Sociale ți „Asistența medicală ți prevenirea bolilor sociale”, continuăm azi cu al doilea articol al tov. dr. Paul Pruteanu tratând despre : Modul de funci vosiufft sîl asigur»rier B SS.D. (boală, maternitație, deces) Să analizăm acum modul de funcționitare al asigurării B. M. D. Pe când fondul de pensii este administrat de Coca Cantoda, fondul B. M. D. este administrat direct de case în proporție de 75V €. Casele de asigurare rețin 42.5 lei pentru fiecare sută de lei încasată. Ne-an face o imagine I clari asupra modului de funcționare al aceatei asigurări B. M. O., dacă am examina cum se cheltuesc acești bani, administrați de case. Nu vom înșira «ci multe coli»; vom reține doar ca un ansamblu, pe țara, și Hiând un număr de ari mai mere, spre a nu greși vom lua 9 ani) fonduri!* administrate de case au fost asfel dițiîi*te . 40V». pentru islami (cu variații intre 5?“ »~471‘ >). 25.8»/» pentru ajutoare bănești; 2MV* pentru îngrijirea profusiu risâ a asigurațelor. Aceste Jvo însemnează : 1. Că i.e «..«.tluește prea mult p«a*u . parson«!1. Că deci aparatul apasă considerabil asupra bugetului instituției. Cu un astfel de procent mediu pentru șelarii, am putea spune că e aproape o auto-asigurare, adică că »părere! bus să efectueze opera de asigurare se auto-asigură și e rău firește! Pe de altă parte la un număr așa de ridicat de salariați,eroriile nu pot fi prea mari. Cifrele pe aceiași perioadă de 9 ani, arată că perseraul (sanitar) consumă doar crca 58 ®/s, iar restul este absorbit de personalul administrativ. , Ce mai înseamnă cifrele de mai sus ? 2) Că sumele cheltuite cu ajutoare bănești sunt prea mari în raport cu celelalte cheltueli. « Dacă luăm casele izolat, vedem că la unele, ajutoarele bănești consumă cea mai mare parte a veniturilor, la altele ajung și nu-! trec chiar 75*/». Aceasta traduce un mod ar thaic de funcționare a Asigurărilor Sociale, adică un mod în care asigurările sociale „asigură” sprijinul bănesc celui fo- ivit de incapacitate dar nu-ie,asigura’ contra incapacității însăți , cum putem într’adevăr desfășura o bună id reală prevenire și asistență ia natură, când ajutoarele bănești constitue 25,8*/« din venituri și când ajutoarele 4- salariile personalului reprezintă 44*/» (exact 45,8) din veniturile caselor ? Ce mai rămâne pentru medicamente, pansamente, întreținere ia spitale aparate, instrumente pentru medicina preventivă etc., adică pentru buna funcționare a tuturor instituțiilor de asistență sanitară ? Cum sunt întrebuințate fondurile intr'adevar, aoi ajungem la cea de a 5-a semnificație a cifrelor de mai sus și anume : 5) Că fondurile cheltuite pentru îngrijirea medicală propriu zisă a asiguraților simt prea mici, a ține în medie 25.4%/9 (cu variații între 19%/» și 28,7%). Că sdlcfi îngrijirea medicală este insuficienta, ircomplectă și lasă de dorit. Desigur că aceste cifre și procente arată o anumită concepție care se cere a fi revizuită; la acestea tradee să adăugăm scarer.țe'e îr. gospodărire*' ace«* . tei inetituții, gospodărire în care 1 gospodarul însuși, asiguratul, ou j a avut cuvântul hotărîîor. Astfel, au putut prinde principalele recife ale acestei instituții: RUTÎ-1NA BIROCRAȚIA, CORUPȚIA. Să luăm un exemplu : asigură 1 r’ie sociale plătesc anual un procent însemnat din veniturile ’ Dr. Paul Pinteamij fost director al Medicinei ; C. AS Continua în pag. liI a col. 2‘3 | înscrierile salariaților pentru cartele cu rații suplimentare Brutăriile și Cen*trele de distribuire, vor continua înscrierile pentru cartelele salariaților, care și-au schimbart cartele individuate cu cartelele Cu rații suplimentare pentru luna Octombrie a. c. și cari n’au avut pe luna Septembrie astfel de cartele. Când și unde vor avea loc congresele uniunilor 19. Prof. învățători Buc. 22 Oct. M. Justiției UNIUNEA LOCALITATEA DATA SALA 1. Metalo-Chimică Buc. 10 Oct. Sala C. G. M. 2. C. F. U. Buc. 10 Oct. Giulești 3. Mineri Petroșani 10 Oct. 4. Alimentară Buc. 11 Oct. Corp. Contab. 5. Textil Timișoara 13 Oct. 6. Petrol Ploești 13 Oct. 7. Pictări Cluj 13 Oct. 8. Sanitari Hig. Buc. 15 Oct. M. Justiției 9. Funcț. Part. Buc. 15 Oct. Sala C. G. M. 10. C A. M. Buc. 16 Oct. Gaz și Electricitate 11. Tipografi Buc. 17 Oct. Comisia locală 12. P. T. T Buc. 17 Oct. Sala P T. T. 13. Lemn For. Cons. Buc. 17 Oct. Sala Giulești 14. Comunali Buc. 18 Oct. Gaz și Electricitate 15. Casnici Buc. 18 Oct. Corp. contab. 16. A-ști, Stoicești Buc. 18 Oct. Sala C. G. M. 17. Port Transport Constanța 20 Oct. „Desrobirea” 18. Salariați Publ. Btic. 22 Oct. Sala P. T. Ț. Venirea la putere a partidului național-țărănesc m'a găsit în închisoare. In 1928 sub stăpânirea liberalilor încă, am redactat un ziar ilegal pentru muncitori și țărani, când am fost surprind de poliție. Am reușit să scap, dar în urma unei trădări, am fost arestat și, împreună cu mai mulți conducători sindicali, am fost amestecat în procesul sindicatelor. Acesta a fost procesul nostru de la Cluj din 1928. La acest proces, au vrut să distrugă „istoricii" mișcarea noastră sindicală. Tribunalul m'a condamnat la șapte ani închisoare. Regimuri de închisoare ai liberalilor a devenit din zi »j» zi mai barbar. Au înghesuit 50—40 de oameni într’o cămăruță. Am zăcut unul peste altul și am primit o hrană de nemâncat De aceia am început o luptă împotriva regimului închisorii, declarând de mai multe ori greva foamei. Această grevă a durat odată 11 zile, apoi 21 și în sfârșit 51 de zile. In 1929, când au venit maniștii la putere au făcut o lege de amnistiere pentru toți cei care nu au fost condamnați definitiv. Grupul nostru a foat singurul din țară care s'a încadrat în această categorie pentru că n'am fost condamnați decât de prima instanță. Partidul național țărănesc însă nu a aplicat legea decât pentru excroci, tâlharii și criminalii cu care a fost înrudit. Acei cari au luptat pentru o soartă mai bună, pentru libertatea și democrația popoarelor «din România», nu aveau drept la libertate din partea domnilor național-țărăniști. Deaceea partidul nostru, Partidul Comunist, ne-a îndrumat ea să luptăm pentru amnistierea grupului nostru. Am început lupta înainte de toate am înaintat cereri, la care n'am primit nici un răspuns. Atunci, în memoriul nostru ultim, am declarat că începem greva foamei în caz, când nu vom fi puși în libertate. N'am primit nici un răspuns, in urma acestui fapt an început greva toamei cu îrcS 9 tovarăși. Am hotărît: vom lupta pentru libertatea noisîra elilor cu prețul vieții și nu vom înceta greva foamei până ce nu vom recâștiga lifecrnstea. N'a fost lucru ușor. A trebuit să încordăm până la maximum voința aoăstră, a trebui să luptăm nu numai împotriva foamei, dar în primul rnd împotriva călăilor partidului național-țărănesc. Acest partid, atunci ea tot, des «nu, a fost dușmanul popor» Al. Șestesnîei Secretar General C. G M. Continuare in pag. IV-a col 1-2 ! Pleciind de aici* ! purtam în inima noastra încrederea că po= * porni român* popor I frate poporului rus, j va păstra în veci prietenie și recunoștință a marelui popor sovietic. Ț>n cuvântarea generalulu colonel î. Z. Susaikov, la plecarea Comunei Aliate de Control. (Reportaj ist pag III-a) Cum ne-au torturat mauștîj FIECARE SINDICALIST CONTRIBUIE LA CRELTURILE DE ORGANIZARE A CONGRESELOR ClfIMRANE TIîtpțJI; EXCEPTIONAL C. G. E