Viața Sindicală, noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 53-77)

1947-11-11 / nr. 60

CU IMPORTANTE REALIZĂRI - ta multe întreprinderi programul de *■ prosuncție a fost depășit -- Rezultatele pozitiv­e ale unei întreceri 2930 de muncitori au ajutat țărănimea la cutes și însămânța! La Galați, cel mai mare tancuri petrolifere (ambele de­port românesc la Dunăre, și câte două mii tone), un ma­­imjrurtant centru industrial, inter și un remorcher via­n­,"n "•[>vii s' au îndemm­nit în­ ** de ter­menos. prevăzut, datorit n­e prevăzut* dd p­rogrr­­­hu­l 'Mirii? erului Industriei și Com?:­­.-’lui. In unele ramuri de activita­te au reușit chiar să depășea­scă acest plan. Ei au putut obține aceste rezult­ate fiindcă sunt conști­enți de importanța aportului lor în î m­area operă de refa­cere a țării. Pen­tru ca acest efort „să dea boab­e, s'au constituit din ini­țiativa Cronsiliului Jud., la întreprinderile S'adh'aZ mai îmi­­­.ante, comitete de pro­ducții care, prin org­ni­zarea fă ricopus­ă a muncii au contri­buit în mare măsură la ran­­damentul obținut, fie? uitatele obținute în cifre Dăm­­ mai jos date, din re­mit ulețe obținute de uzină, ca­re!« iMr­Prinderi : U­­. F. R. prin repetarea a­­­ 1­0 vagoane, 34 locomotive și fit) trenuri si a îndeplinit pro­­ram­ul sită la sută. Producția a fost depășită față de luna septem­bi­e la următoarele to­areprin­deri din s­ndicatul Me­­­talo-Chimic : Gu­erul cu SO"« și Ciclop 100"*». La text­­e mai toate între­­prin­derile au depășit progra­­m­ul prevăzut de BL I. .C. cu un șuhceiVaj care variază de'­a 50- 9« a As­iei „Filatura Fusul­’ 90"«, „Filatura Atlantic” 90*/», "Țesă­tori* Atlantic 80* «, Jean Mur­€?d­ *i­*"*. In secția alimentară fabrica „Fonna” a întrecut planul de in reducție fixat de M. I . C. cu 75*/*. Muncitorii fabricei „Tripes’ ite-în­călțăm ștre «a depășit a­­­velil producției anului 1938. Ini.’ecerea »ntre mun« ci­teri __ un tun sti­mulent Este demni de relevat eftir­­­­ul depus de muncitorii S. R­­T.-ului, mulțumită, cărora săn­­cercii au putut livra două La acest rezultat s’a ajuns in primul rând datorită între­cerii între cele cinci echipe de intuitori, conduse de Ion I. Bu­suioc, Lazar, P­e­tre­ac­u C-tin, Stoianovici Mihai, Ștefan Ma­rin și Roșca M. Au mai cott­­i­buit echipele de montaj, șle­­muit și sudură în fruntea că­rora se află tov. Creceanu Neculai, Dinofte D­ tru și Nistor Alex. Lucrările au fost conduse de inginerii români Hepenco N'.stor și Aronovici Samt­i­r tr’o perfectă colabatare cu­ in­­ginerii sovietici: Slomov Ște­fan, Brian Am­id și Smirnov Iov. Experiența acestor eminenți tehnicieni obținută în șantie­rele din UR­SS a contribuit în mare măsură la reușita aces­tui tur de forță. S’au evidențiat maeștrii : Cicoare State, F­ip Gh., Ște­fănescu Ch­irilă, Gh. Ne­grea, C-tin­­ Horobăti, D. Si­­­mion Gh. Preisler, I. Pascali, P., Lola Anton și Robert M. Pentru îndeplinirea acestor lucrări s’a acordat în total 1.028.037 ore de lucru. Mun­citorii în dorința lor de a con­­tribui cu­­ maximum de reali­zări, la refacerea și recon­strucția țării, au term­inat lu­crarea numai, in 784.182 ore adică cu 244.855 ore mai pu­țin decât era prevăzut. 2930 m­vixb­itori au ajutat țăran­i la exiles și însămânțat Pe lângă îndeplinirea pla­nului de producție muncitorii stea.A făcut timp și pentru a veni în ajutor­ul sătenilor. Astfel s’au format 18 echi­pe din muncitorii galățesti care au reparat 44 pluguri și mul­te alte unelte agricole. Tot așa au luat parte la culesul recol­tei de porumb pe o suprafață de 11.940 ha. și la însămânțări, un număr de 2.930 tovarăși. Munca au prestat-o în orele lor libere. Alte realizări importante ob­ținute de către muncitorii gă­­lățen­i și prin, munca voluntară sunt și lucrările de construcție ele digului de la „Brațe?­,îl de sus” care au putut avansa mul­țumită numai fel« două eșiri velu­ctate ale celor 548 sindic­ați..', ii care au săpat d­e 5> cărat 550 m. c. de pământ. Frumoasele exemple de muncă pe care» K­< le muncitorimea gălățeană oferă rezultatele conti­ngeriii lor sunt că numai pe a­ceastă cale, țara va putea dispuse în scurt t­iip de cele necesare u­nui trai mai bun. Corton și Ceban Ua rtmarcher cvns­ iuit în șantierul S. R. T. Galați !$» Golest* Umerii urmăresc ca printr’o bună organizare sa si ctă­ească randamentul Sindicatul minerilor dela Schitul Gol­ești-Br­is­ci“. a or­ganizat de curând o conferință de producție al tehnicem­ii, în care s’a discutat problema or­ganizării muncii, măsuri pen­tru as­s­ur­area producției, re­ferințe asupra unor roșii des­chideri de usină, etc. Sugestiile care au fost fă­cute cu această ocazie și cele care sunt așteptate în urma celorlalte ședințe, vor avea dă­rui să îmbunătățească cu mult metodele­­ de mareu, mă­rind astfel randamentul. Este demn de remarcat ati­tudinea muncitorilor mineri invitați la această și și-au manifestat conferință, hotărîrea de a pu­ne în slujba interesu­lui general, toate cunoștințele și experiența câștigată dealun­­gul­ numeroșilor și greilor ani de muncă. • v ,imn„ capacities de producție va crește dela 55 vagoane ț­iei prelucrat la 200 vagoane .restabțt­ile de prelucrare a țițe- In ultim­u­l timp lucră bt ii, frigi­­;;*j ciola fabrica ..Orion" au fost, nefri și maeștri răspunzând la irig­­i mare parte distruse de bombat - n­ativa comitetului de fabrică au emtftt. Muncitorii au depus efor-t conceput un plan pentru­­ ilesporta* uri uriașe pentru a pune în linie­ 'ea înstaMM r '■ [UNK] [UNK] pe'lUc­ rare. Aces.. . , ■, . . , plan inb m­ai pe o­­ luni prevede 8 fabric a­ ,in Prezent­ ,a 'nsta in" in­ițierea unei producții de 200 vă­ile pentru­­­ prelucrarea benzinei, s­­poane de țiței prelucrat în 24 orc. ót prep­ara până la 45 de va­ge vagoane. :pan* 1 m­­ in 24 orc. im­­.i in­ VOINF­­OHRORGHT 1 Ktartu­s de prelucrare a uleiului coresp. «ridicat VIATA SINDICALA Un mare număr de imm» cîtorî (le la fabrica Astra“, evidențiați In immeă și premUtt In Maik­el «ti«, mari fMtivi- M« ta Mr* au participat «le «nații CimUiului prodicat Ju­­ditmw *1 tinc’en­t­ j. Iul Matrio th'mk, rf»r«­cfH»n*­a fabricta ASTFA’1 a premiat Pis­taci acei muno5*»in efect Beta evideotiat în munci. Premiile s­au intănțit pe to­ți «»♦ ©»orii prim­ivil :­iei 2000 - premiul I­­ 35 ale muncitori ; lor 1­801 — pre­miul 11 — 68 de imuniiUri , iar 3,000 de muncitori au lr­i­mit edit l­d 500. Au mai fost premiați si 200 ucenici cu câte 200 Ici. Intro cuvântare, directorul fabricei a mulțumit imimcbtori­lor pentru efortul depus în scopul d­e a îndeplini și de­păși programele de producție. Vorbind în numele comitetu­lui de fabric*, tov. îlcrecâ ■ arsĭc­ c* efortul și cicristica jurrului din fabrica .»Jtriv au fost mmsoii**, datorit* »ton­­i«­ deosebite de care munci­torii * acord* cometiiler P« evéé le execut*, deci un me­rit al lor, care de altfel, e recunoscut și de direcție iar premiile acordate dovedesc acest grad de apreciere Plida mi Mîcitorilor «zeii mari Oltenia Răspunzând apelului Comi­tetului Național pentru­­ ajuto­ narea Greciei, muncitorii de la moara ,­Olten­i‘‘ au donat suma de cei 5.500 pe care au depus-o la C. E. O., pen­tru ajutorarea poporului grec, care luptă pentru eliberarea lui. Pe șantierele din seleajen­i»îj ■ [UNK]1Mi»M‘«»»i»»ib»M»âM»ab*«*B»rââlB'ilii« ■ W»C*i—*B«*­W*N*»—«*—lW»»IW»WWM»MWMiM0lw»—­«a*»*W*l>K­WiWI Muncitorii urmăresc îmbună­tățirea utilajului. Strunguri și alte unelte con­struite din piese vechi. La direcțiunea generală din București — Un director la 5 salariați. — Avansările celor 45 de di­rectori depășesc lofurile pe aceiași lună primite de cei 200 salariați. Printr-o luptă susținută îm­potriva elementelor din direc­țiunea Soc. Româno-America­nă care stânjeneau buticul mers­ul întreprinderii și organizare efectivă a printre muncii sindicaliștii dela soc. .Rormâ­­no-Americană“ Teleajen au îmbunătățit foarte mult con­dițiile de executare a progra­mului de producție. Rezultatele acestei se reflectă în refacerea opțiuni rafi­năriei, punerea în funcțiune a instalațiilor de prelucrare a țițeiului și reconstrucția ate­lierelor, după care urmează îmbunătățirea utilajului prin construirea sau repararea di­verselor mașini și­ unelte­ Strunguri construite din fiare vechi Sațietatea ducea lipsă în mod deosebit de strunguri. Pentru a acoperi această lipsa, muncitorii de la secția mecani­că,­în frunte cu tov. G­igore Dumitru,, au construit din pie­se deteriorate destinate fieru­lui vechi, două strunguri. A­­ceastă muncă nu a fost deloc ușoară. In prima fază, s’au co­lectat dintre dărâmături gropile de bombe, piese și ma­și teriale vechi, distruse în tim­pul bombardamentului. Apoi o echipă , formată din tov. Lascu Tudor, Vișan Ion, Marinescu Nicu­lae și Lupu Alexandru au curățat, șlefuit și ajustat aceste piese, montându-le fie­care la locul potrivit. După o muncă intensă în o­rele libere și în timpul când activitatea era mai puțin presantă în ate­lier,­­ s-a terminat primul Strung care a fost de urgență expediat la schela Ceptura Aci folosește cu succes la con­fecționarea pieselor necesft’re instalațiilor și motoarelor son­delor. A­ceiaș echipă a mai construit a­ mi, fiind gata cu­rând al doilea strung care va deservi atelierul central de mecanică. Tov. Sc­are M’scovici ,șeful aîe.’c.uU' d ■' macaci că, n ’on­­stru­it și el din proprie iniția­tivă un alt strung, mai mic ca celelalte, care sfervește la re­parația micilor venitilelor. A­­cesta a fost realizat tot din materiale vechi, cu excepția cutiei de viteză. Cum se scumpeau pro­dus­ele Spre deosebire de efortul muncitorilor de a eftim­ rtro­­­dusele, prin mărirea randa­mentului, direcția din Bucu­rești a adoptat o tactică cu unt efect contrariu: Aci salariile celor 45 (citiți bine, patruzeci și cinci) directori depășesc ori­ce limită, mărind considerabil regia. O simplă comparație e edificatoare. IN TIMP CE LEFURILE PLĂTITE LA CEI 202 SA­­I,­ARI­ATI DIN BUCUREȘTI SE RIDICAU PE LUNA SEP­TEMBRIE LA 1.190-715 LEI, NUMAI AVANSURILE PE ACEIAȘ LUNA ALE CELOR 45 DIRECTORI LA 1.529.825 LEI. SE RIDICA AȘa stând lucrurile ne întrebăm pe bună dreptate : Ce salariu primește un­ director? Și dacă societa­tea are nevoie la București de 45 de directori, cela ce ar re­veni cam un director la 5 sa­lariați? Să nu uităm că a­­ceasta mărește considerabil regia- și deci și cositul produ­selor. Pentru a ae outana cu aceas­tă risipă care îmbogățește pe undi și sărăcește marea m­assa a salariaților, prin scumpirea produselor, muncitorii Teleajen­ și salariații din dela­curești cer organelor de Bu­re­fort să intendii de urgență. Tcacenco Coresp. sindical Tov. Stelian Manta—Mir­ fcc. Româno-Americană Arați în atelierele C. F. R. se confecționează nt felul de articole necesare celorlalte unități feroviare In atelierele C.F.R.­A­rați se lucrează de tot tot felul de articole de care unitățile fero­viare au nevoe pentru inzes­­­ta­area stațiilor, a vagoanelor, a instaleriilor de semnalizare, etc. Nouă piese și mașini se confecționează permanent și se îndreaptă spre celelalte a­­teliere sau direct spre locurile unde urmează să fie folosite­ Nu de mult am­ amintit in zia­rul nostru despre miile de fe­linare, discuri de semnalizare, lămpi saboți, vagonete, drezi­ne, pompe de incendiu, etc., produse de ceferiștii da la a­­cc­e­te ateliere. Acum ne vine vestea că și muncitorii secția Telecomunicații se deja si­­­lesc să aibe part­ea km de con­tribuție în victoria pe care așteaptă cu toții asupra atelie­­­relor din Cluj. Aci la Teleco­municații, pe ruinele vechiu­lui atelier de Telecomunicație a CF­ R. din Arad care a fost distrus până la temelie de pe urma bombardam­entelor ae­riene, se ridică r­oții ateliere impunătoare, care vor fi ter­minate în sc­urt timp. Aceasta nu împiedică însă pe cei 80 de muncitori încadrați î­n­ efor­tul general să continue lucră­rile pentru mărirea producției. In felul acesta ei au depășit în intervalul data 23 August 1946 până la 23 August 1947, planul de producție, prin: re­pararea a 103 telefoane, 8 cen­trale, 55 aparate „Moașe“, 84 aparate de canton și semnaliza­re, construirea a 5 serii de a­­parat­e complete de asigurare și centralizare pentru stații,­ lucrări de poduri, bascule și iluminat electric și o mulțime de diverse lucrări de înzestra­re a instalațiilor, care asigură circulația. Ceferiștii de la Telecomu­nicații văd în rezultatele obți­nute până acum oglindirea e­­fortului de producție. VLADULESCU ANTON Coresp. sindical Sec­­ ia piese de schimb De vorbă cu corespondenții di­nș. — D-ta ne-ai trimis lu­cruri interesante, pe care­ le am publicat. Cu toate că am fi vrut să publicăm și informații cu privire la angajamentele luate de muncitorii de la ,.Kar­­res” pentru mărirea producției ea nu poate să apară din cau­ză că nu este suficient de lă­murită. Te mărginești să redai declarația fără a arăta pe re­ge bizuie. Deoarece noi nu pu­blicăm decât materialul atent verificat, te rugăm să contro­lezi știrile și să revii cu amă­nuntele necesare. Coresp. de la Uzina Femei­zin. — Tovarășul care a tri­niti, această corespondență este rugat să ne trimită un exem­plar asemănător semnat și ni* Zat de comitetul de întreprin­dere și să indice localitatea de unde vine. Altfel, cu toată bu­nă,voin­ța ce avem, nu-l putem publicizi. Tov. Efesian G­h.—Constan­ța. — Convingerile expri­mate de d-ta sunt juste. Este adevărat că „trebue să respec­tăm cu strictețe prețurile ofi­ciale și să demasc­ăm pe acei cari încearcă să­­ le depășească’ însă articole de felul acesta au apărut în ziarul nostru. Ceea­­ce ne-ar interesă, szirul,­m­ for­­tatoate privitoare la noțiunea muncitorilor în acest sens. Vă rugăm să ne trimiteți astfel de informațiuni precum și alte coresipdhden­țe-Tov. Andreiaș Gh.—Cons­tanța. — Felul în care este­ scris articolul trimis de d-ta dovedește că ai posibilități de a scrie. Suntem cu totul de a­­cord cu cele relatate. Dacă ați urmărit însă, regulat Ziarul nostru, ați putut, să constătăți că, pe lângă faptul că am fă­cut cunoscuță voința muncito­rimii ca să fie pedepsită clica mârșavă de trădători maniști, noi am prezentat și dovezi zdrobitoare împotriva ei. D-ta cunoști de asemenea acțiunea hu Mamii de aservire a țării noastre puterilor imperialiste. Insă nu insiști suficient asupra­ exemplelor concrete. Te rugăm să ne mai scrii și să nu neglijezi problemele lo­cale- în special acelea care au legătură cu viața muncito­rească. Tov. Sta­mate Slivna—Ga­lați. — Cu privire la cores­pondența despre continuarea întrecerilor patriotice .1. C. F- fl., te rugăm să revii cu date noui. Ar fi interesant să ne trimiți o dare de seamă, care să cuprindă activitatea tuturor secțiilor, desprinzând realiză­rile importante și evidenție­rile în activitatea de orga­ni­sare rațională a muncii, Atelierele C. F. R.-Târgovi­ște, care înainte fabricau pro­duse de război, lucrează azi o­­biecte și strle pentru nevoile atelierelor, depourilor sau con­­strucțiilor în curs de execuție. Astfel, atelierele au produs, în luna Septembrie, 750 dălți diferite, 100 felinare de colț, 70.000 scoabe și 110 cupe de vagonete pentru nisip și pie­triș necesare pentru șantierele C. F. R.-ului, au reparat atotccnm­presoare, o motopom- 2­pă, 1 motor, au confecționat 30 căru­ioare pentru bagaje. a U fabricat 1850 saboți pentru va­­­pori- 5 000 cozi de lemn, 30 capre, 228 saltele, 147 perne. TARGOVIȘTE Muncitorii atelierelor C. F. R­ îmbunătățesc inventarul 50 genți de piele pentru co- re* in­ventarului Căilor Ferate respondență, etc. Efortul făcut de intreg pear merită a fi evidențiat­ sonarul Atelierelor C. F. R. Tărgoviște pentru îmbunătăți' Ing. REPANOVICI coresp. sindical Realizările sindicatului sanitar din Craiova 566 consultații, 77 extracții dentari­e și 111 analize de la­­borator a efectuat caravana san­tară organi­zată de Sindi­catul S’Vtar Cra­ivă, în­­ pe­­rim­a Mârșanilor plasa Ho­­diiște. Este un succes, obținut prin munca încordată a piedicilor și personalului sanitar dîn lo­calitate. C. CONSTANTINESCU Corbs p. s năkal Inaugurarea unui nou tunel Tunelul „Stana“ 294 m. lungime, opera co­«borării tehnicienilor rom­âni și sovietici, a fost dat în circulație în prezența reprezentanților Direcțiunii Generale C. F. R­. în frunte cu d. subdire­tor Rev­ied» precum și a autorită­­ților civile și militare și a re­­prezenttanților sindicali, a avut loc zilele acestea în auguristrea festivă a noului tunel „Stana’". Acest tunel reprezintă o im­portanță deosebită prin faptul că face legătura feroviară di­rectă între Oradea și Cluj. Lucrare­a a fost executată de muncitorii ceferiști ajutați de Ostași și teh­nicieni sovietici,, de sub conducerea colonelului Grigoriev. Lucrările acestui tunel, lung de 294 m, au necesit­at 239.600 zile de lucru și au fost î­­ferem buiațate 4.009 vagoane de ma­teriale. Iată cum am reușit, prin e­­fortul comun și ajutați de ma­rea noastră prietenă Unitecă Sovietică, să facem să despară încă una din uzinele dureroa­se produse de barbaria hoar­delor naziste în retragerea lor. STEFAN GHEORGHIU coresp. sindical. SLATIVA Sindicaliștii înzestrează maternitățile sătești In ziua de 26 Octombrie a. c., o echipă de medici din Sin­dicatul sanitar județul Olt, s-a deplasat în comuna Alii­măneștii, județul Olt. Fichipa de medici a examinat pe cei bolnavii, farmacia le-a eichibe­­rat medicamente, iar serviciul dentar a operat extracții den­tare. Cu ocazii a vizitei făcute la Casa de Nașteri din Aomă­­nești, echipa, în frunte cu medicul primar al materini­tății județene, a adus lucruri ce se vor distribui gratuit nouilor născuți în această ma­ternitate sătească. Salariații din sindicatul sa­­nitar sunt hotărîți sa mi­ keze toate centrele, pășind la în­­drumarea și acordarea asis­tenței sanitare. Cireși«» Vai afești , Corespondent s­in­te al BRAȘOV C­reete de lăstâMa a municitorilor denourți de automato­are Din inițiativa comitetului de fa­brică, muncitorii de­­ a depoua auto­motoare C. F. R. au­ construit în­­tr’un timp record, uni drum detartat în lungime de 300 m. Acest drum asigură legătura în :«n­di­­ții normale între turnătorie , ate­lierul mecanic și atelierul de mon­taj. Această lucrare reduce in m­od simțitor numărul muncitorilor care transportă piesă și materiale Este o inițiativă pe care o evi­dențiem. In seara zilei de 29 Octombrie 1947, la orele 20, dintr’o neglijență c­are se află în cercetare s’a ivit o locomotivă izolată înaintea tre­nului de persoarte, în apropierea stației Mar­co.il­. Mecanicii­ locomotivei de persoarte. tov. Gh. Turna, trenului prin prezența de spirit a reușit sa oprească trenul la numai 5 metri de această locomotivă. Datorită acestui fapt, s-a evitat o ciocnire de trenuri, ce ar fi costat viața a mai multor persoante și stricăciuni grave trenului și lo­comotivelor. Comitetul Sindical a propus Di­recțiunii C. F. R. ca tov. Toată Gheorghe, mecanic, să fie premiat pentru fapta sa. PENTEA DUMITRU coresp. sindicri PR­M.Și-* Propus spre premiere pentru că a evitat un accident

Next