Viața Sindicală, noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 53-77)
1947-11-11 / nr. 60
CU IMPORTANTE REALIZĂRI - ta multe întreprinderi programul de *■ prosuncție a fost depășit -- Rezultatele pozitive ale unei întreceri 2930 de muncitori au ajutat țărănimea la cutes și însămânța! La Galați, cel mai mare tancuri petrolifere (ambele deport românesc la Dunăre, și câte două mii tone), un maimjrurtant centru industrial, inter și un remorcher vian,"n "•[>vii s' au îndemmnit în ** de termenos. prevăzut, datorit ne prevăzut* dd progrrhul 'Mirii? erului Industriei și Com?:.-’lui. In unele ramuri de activitate au reușit chiar să depășească acest plan. Ei au putut obține aceste rezultate fiindcă sunt conștienți de importanța aportului lor în î marea operă de refacere a țării. Pentru ca acest efort „să dea boabe, s'au constituit din inițiativa Cronsiliului Jud., la întreprinderile S'adh'aZ mai îmi.ante, comitete de producții care, prin orgnizarea fă ricopusă a muncii au contribuit în mare măsură la randamentul obținut, fie? uitatele obținute în cifre Dăm mai jos date, din remit ulețe obținute de uzină, care!« iMrPrinderi : U. F. R. prin repetarea a 10 vagoane, 34 locomotive și fit) trenuri si a îndeplinit proramul sită la sută. Producția a fost depășită față de luna septembie la următoarele toareprinderi din sndicatul Metalo-Chimic : Guerul cu SO"« și Ciclop 100"*». La texte mai toate întreprinderile au depășit programul prevăzut de BL I. .C. cu un șuhceiVaj care variază de'a 50- 9« a Asiei „Filatura Fusul’ 90"«, „Filatura Atlantic” 90*/», "Țesători* Atlantic 80* «, Jean Mur€?d *i*"*. In secția alimentară fabrica „Fonna” a întrecut planul de in reducție fixat de M. I . C. cu 75*/*. Muncitorii fabricei „Tripes’ ite-încălțăm ștre «a depășit avelil producției anului 1938. Ini.’ecerea »ntre mun« citeri __ un tun stimulent Este demni de relevat eftirul depus de muncitorii S. RT.-ului, mulțumită, cărora săncercii au putut livra două La acest rezultat s’a ajuns in primul rând datorită întrecerii între cele cinci echipe de intuitori, conduse de Ion I. Busuioc, Lazar, Petreacu C-tin, Stoianovici Mihai, Ștefan Marin și Roșca M. Au mai cottibuit echipele de montaj, șlemuit și sudură în fruntea cărora se află tov. Creceanu Neculai, Dinofte D tru și Nistor Alex. Lucrările au fost conduse de inginerii români Hepenco N'.stor și Aronovici Samtir tr’o perfectă colabatare cu inginerii sovietici: Slomov Ștefan, Brian Amid și Smirnov Iov. Experiența acestor eminenți tehnicieni obținută în șantierele din URSS a contribuit în mare măsură la reușita acestui tur de forță. S’au evidențiat maeștrii : Cicoare State, Fip Gh., Ștefănescu Chirilă, Gh. Negrea, C-tin Horobăti, D. Simion Gh. Preisler, I. Pascali, P., Lola Anton și Robert M. Pentru îndeplinirea acestor lucrări s’a acordat în total 1.028.037 ore de lucru. Muncitorii în dorința lor de a contribui cu maximum de realizări, la refacerea și reconstrucția țării, au terminat lucrarea numai, in 784.182 ore adică cu 244.855 ore mai puțin decât era prevăzut. 2930 mvixbitori au ajutat țărani la exiles și însămânțat Pe lângă îndeplinirea planului de producție muncitorii stea.A făcut timp și pentru a veni în ajutorul sătenilor. Astfel s’au format 18 echipe din muncitorii galățesti care au reparat 44 pluguri și multe alte unelte agricole. Tot așa au luat parte la culesul recoltei de porumb pe o suprafață de 11.940 ha. și la însămânțări, un număr de 2.930 tovarăși. Munca au prestat-o în orele lor libere. Alte realizări importante obținute de către muncitorii gălățeni și prin, munca voluntară sunt și lucrările de construcție ele digului de la „Brațe?,îl de sus” care au putut avansa mulțumită numai fel« două eșiri veluctate ale celor 548 sindicați..', ii care au săpat de 5> cărat 550 m. c. de pământ. Frumoasele exemple de muncă pe care» K< le muncitorimea gălățeană oferă rezultatele contingeriii lor sunt că numai pe această cale, țara va putea dispuse în scurt tiip de cele necesare unui trai mai bun. Corton și Ceban Ua rtmarcher cvns iuit în șantierul S. R. T. Galați !$» Golest* Umerii urmăresc ca printr’o bună organizare sa si ctăească randamentul Sindicatul minerilor dela Schitul Golești-Brisci“. a organizat de curând o conferință de producție al tehnicemii, în care s’a discutat problema organizării muncii, măsuri pentru assurarea producției, referințe asupra unor roșii deschideri de usină, etc. Sugestiile care au fost făcute cu această ocazie și cele care sunt așteptate în urma celorlalte ședințe, vor avea dărui să îmbunătățească cu mult metodele de mareu, mărind astfel randamentul. Este demn de remarcat atitudinea muncitorilor mineri invitați la această și și-au manifestat conferință, hotărîrea de a pune în slujba interesului general, toate cunoștințele și experiența câștigată dealungul numeroșilor și greilor ani de muncă. • v ,imn„ capacities de producție va crește dela 55 vagoane ției prelucrat la 200 vagoane .restabțtile de prelucrare a țițe- In ultimul timp lucră bt ii, frigi;;*j ciola fabrica ..Orion" au fost, nefri și maeștri răspunzând la irigi mare parte distruse de bombat - nativa comitetului de fabrică au emtftt. Muncitorii au depus efor-t conceput un plan pentru ilesporta* uri uriașe pentru a pune în linie 'ea înstaMM r '■ [UNK] [UNK] pe'lUc rare. Aces.. . , ■, . . , plan inb mai pe o luni prevede 8 fabric a ,in Prezent ,a 'nsta in" inițierea unei producții de 200 văile pentru prelucrarea benzinei, spoane de țiței prelucrat în 24 orc. ót prepara până la 45 de vage vagoane. :pan* 1 m in 24 orc. im.i in VOINFOHRORGHT 1 Ktartus de prelucrare a uleiului coresp. «ridicat VIATA SINDICALA Un mare număr de imm» cîtorî (le la fabrica Astra“, evidențiați In immeă și premUtt In Maikel «ti«, mari fMtivi- M« ta Mr* au participat «le «nații CimUiului prodicat Juditmw *1 tinc’ent j. Iul Matrio th'mk, rf»r«cfH»n*a fabricta ASTFA’1 a premiat Pistaci acei muno5*»in efect Beta evideotiat în munci. Premiile sau intănțit pe toți «»♦ ©»orii primivil :iei 2000 - premiul I 35 ale muncitori ; lor 1801 — premiul 11 — 68 de imuniiUri , iar 3,000 de muncitori au lrimit edit ld 500. Au mai fost premiați si 200 ucenici cu câte 200 Ici. Intro cuvântare, directorul fabricei a mulțumit imimcbtorilor pentru efortul depus în scopul de a îndeplini și depăși programele de producție. Vorbind în numele comitetului de fabric*, tov. îlcrecâ ■ arsĭc c* efortul și cicristica jurrului din fabrica .»Jtriv au fost mmsoii**, datorit* »toni« deosebite de care muncitorii * acord* cometiiler P« evéé le execut*, deci un merit al lor, care de altfel, e recunoscut și de direcție iar premiile acordate dovedesc acest grad de apreciere Plida mi Mîcitorilor «zeii mari Oltenia Răspunzând apelului Comitetului Național pentru ajuto narea Greciei, muncitorii de la moara ,Olteni‘‘ au donat suma de cei 5.500 pe care au depus-o la C. E. O., pentru ajutorarea poporului grec, care luptă pentru eliberarea lui. Pe șantierele din seleajeni»îj ■ [UNK]1Mi»M‘«»»i»»ib»M»âM»ab*«*B»rââlB'ilii« ■ W»C*i—*B«*W*N*»—«*—lW»»IW»WWM»MWMiM0lw»—«a*»*W*l>KWiWI Muncitorii urmăresc îmbunătățirea utilajului. Strunguri și alte unelte construite din piese vechi. La direcțiunea generală din București — Un director la 5 salariați. — Avansările celor 45 de directori depășesc lofurile pe aceiași lună primite de cei 200 salariați. Printr-o luptă susținută împotriva elementelor din direcțiunea Soc. Româno-Americană care stânjeneau buticul mersul întreprinderii și organizare efectivă a printre muncii sindicaliștii dela soc. .Rormâno-Americană“ Teleajen au îmbunătățit foarte mult condițiile de executare a programului de producție. Rezultatele acestei se reflectă în refacerea opțiuni rafinăriei, punerea în funcțiune a instalațiilor de prelucrare a țițeiului și reconstrucția atelierelor, după care urmează îmbunătățirea utilajului prin construirea sau repararea diverselor mașini și unelte Strunguri construite din fiare vechi Sațietatea ducea lipsă în mod deosebit de strunguri. Pentru a acoperi această lipsa, muncitorii de la secția mecanică,în frunte cu tov. Gigore Dumitru,, au construit din piese deteriorate destinate fierului vechi, două strunguri. Această muncă nu a fost deloc ușoară. In prima fază, s’au colectat dintre dărâmături gropile de bombe, piese și mași teriale vechi, distruse în timpul bombardamentului. Apoi o echipă , formată din tov. Lascu Tudor, Vișan Ion, Marinescu Niculae și Lupu Alexandru au curățat, șlefuit și ajustat aceste piese, montându-le fiecare la locul potrivit. După o muncă intensă în orele libere și în timpul când activitatea era mai puțin presantă în atelier, s-a terminat primul Strung care a fost de urgență expediat la schela Ceptura Aci folosește cu succes la confecționarea pieselor necesft’re instalațiilor și motoarelor sondelor. Aceiaș echipă a mai construit a mi, fiind gata curând al doilea strung care va deservi atelierul central de mecanică. Tov. Scare M’scovici ,șeful aîe.’c.uU' d ■' macaci că, n ’onstruit și el din proprie inițiativă un alt strung, mai mic ca celelalte, care sfervește la reparația micilor venitilelor. Acesta a fost realizat tot din materiale vechi, cu excepția cutiei de viteză. Cum se scumpeau produsele Spre deosebire de efortul muncitorilor de a eftim rtrodusele, prin mărirea randamentului, direcția din București a adoptat o tactică cu unt efect contrariu: Aci salariile celor 45 (citiți bine, patruzeci și cinci) directori depășesc orice limită, mărind considerabil regia. O simplă comparație e edificatoare. IN TIMP CE LEFURILE PLĂTITE LA CEI 202 SAI,ARIATI DIN BUCUREȘTI SE RIDICAU PE LUNA SEPTEMBRIE LA 1.190-715 LEI, NUMAI AVANSURILE PE ACEIAȘ LUNA ALE CELOR 45 DIRECTORI LA 1.529.825 LEI. SE RIDICA AȘa stând lucrurile ne întrebăm pe bună dreptate : Ce salariu primește un director? Și dacă societatea are nevoie la București de 45 de directori, cela ce ar reveni cam un director la 5 salariați? Să nu uităm că aceasta mărește considerabil regia- și deci și cositul produselor. Pentru a ae outana cu această risipă care îmbogățește pe undi și sărăcește marea massa a salariaților, prin scumpirea produselor, muncitorii Teleajen și salariații din delacurești cer organelor de Burefort să intendii de urgență. Tcacenco Coresp. sindical Tov. Stelian Manta—Mir fcc. Româno-Americană Arați în atelierele C. F. R. se confecționează nt felul de articole necesare celorlalte unități feroviare In atelierele C.F.R.Arați se lucrează de tot tot felul de articole de care unitățile feroviare au nevoe pentru inzestaarea stațiilor, a vagoanelor, a instaleriilor de semnalizare, etc. Nouă piese și mașini se confecționează permanent și se îndreaptă spre celelalte ateliere sau direct spre locurile unde urmează să fie folosite Nu de mult am amintit in ziarul nostru despre miile de felinare, discuri de semnalizare, lămpi saboți, vagonete, drezine, pompe de incendiu, etc., produse de ceferiștii da la accete ateliere. Acum ne vine vestea că și muncitorii secția Telecomunicații se deja silesc să aibe partea km de contribuție în victoria pe care așteaptă cu toții asupra atelierelor din Cluj. Aci la Telecomunicații, pe ruinele vechiului atelier de Telecomunicație a CF R. din Arad care a fost distrus până la temelie de pe urma bombardamentelor aeriene, se ridică roții ateliere impunătoare, care vor fi terminate în scurt timp. Aceasta nu împiedică însă pe cei 80 de muncitori încadrați în efortul general să continue lucrările pentru mărirea producției. In felul acesta ei au depășit în intervalul data 23 August 1946 până la 23 August 1947, planul de producție, prin: repararea a 103 telefoane, 8 centrale, 55 aparate „Moașe“, 84 aparate de canton și semnalizare, construirea a 5 serii de aparate complete de asigurare și centralizare pentru stații, lucrări de poduri, bascule și iluminat electric și o mulțime de diverse lucrări de înzestrare a instalațiilor, care asigură circulația. Ceferiștii de la Telecomunicații văd în rezultatele obținute până acum oglindirea efortului de producție. VLADULESCU ANTON Coresp. sindical Sec ia piese de schimb De vorbă cu corespondenții dinș. — D-ta ne-ai trimis lucruri interesante, pe care le am publicat. Cu toate că am fi vrut să publicăm și informații cu privire la angajamentele luate de muncitorii de la ,.Karres” pentru mărirea producției ea nu poate să apară din cauză că nu este suficient de lămurită. Te mărginești să redai declarația fără a arăta pe rege bizuie. Deoarece noi nu publicăm decât materialul atent verificat, te rugăm să controlezi știrile și să revii cu amănuntele necesare. Coresp. de la Uzina Femeizin. — Tovarășul care a triniti, această corespondență este rugat să ne trimită un exemplar asemănător semnat și ni* Zat de comitetul de întreprindere și să indice localitatea de unde vine. Altfel, cu toată bună,voința ce avem, nu-l putem publicizi. Tov. Efesian Gh.—Constanța. — Convingerile exprimate de d-ta sunt juste. Este adevărat că „trebue să respectăm cu strictețe prețurile oficiale și să demascăm pe acei cari încearcă să le depășească’ însă articole de felul acesta au apărut în ziarul nostru. Ceeace ne-ar interesă, szirul,m fortatoate privitoare la noțiunea muncitorilor în acest sens. Vă rugăm să ne trimiteți astfel de informațiuni precum și alte coresipdhdențe-Tov. Andreiaș Gh.—Constanța. — Felul în care este scris articolul trimis de d-ta dovedește că ai posibilități de a scrie. Suntem cu totul de acord cu cele relatate. Dacă ați urmărit însă, regulat Ziarul nostru, ați putut, să constătăți că, pe lângă faptul că am făcut cunoscuță voința muncitorimii ca să fie pedepsită clica mârșavă de trădători maniști, noi am prezentat și dovezi zdrobitoare împotriva ei. D-ta cunoști de asemenea acțiunea hu Mamii de aservire a țării noastre puterilor imperialiste. Insă nu insiști suficient asupra exemplelor concrete. Te rugăm să ne mai scrii și să nu neglijezi problemele locale- în special acelea care au legătură cu viața muncitorească. Tov. Stamate Slivna—Galați. — Cu privire la corespondența despre continuarea întrecerilor patriotice .1. C. F- fl., te rugăm să revii cu date noui. Ar fi interesant să ne trimiți o dare de seamă, care să cuprindă activitatea tuturor secțiilor, desprinzând realizările importante și evidențierile în activitatea de organisare rațională a muncii, Atelierele C. F. R.-Târgoviște, care înainte fabricau produse de război, lucrează azi obiecte și strle pentru nevoile atelierelor, depourilor sau construcțiilor în curs de execuție. Astfel, atelierele au produs, în luna Septembrie, 750 dălți diferite, 100 felinare de colț, 70.000 scoabe și 110 cupe de vagonete pentru nisip și pietriș necesare pentru șantierele C. F. R.-ului, au reparat atotccnmpresoare, o motopom- 2pă, 1 motor, au confecționat 30 căruioare pentru bagaje. a U fabricat 1850 saboți pentru vapori- 5 000 cozi de lemn, 30 capre, 228 saltele, 147 perne. TARGOVIȘTE Muncitorii atelierelor C. F. R îmbunătățesc inventarul 50 genți de piele pentru co- re* inventarului Căilor Ferate respondență, etc. Efortul făcut de intreg pear merită a fi evidențiat sonarul Atelierelor C. F. R. Tărgoviște pentru îmbunătăți' Ing. REPANOVICI coresp. sindical Realizările sindicatului sanitar din Craiova 566 consultații, 77 extracții dentarie și 111 analize de laborator a efectuat caravana santară organizată de Sindicatul S’Vtar Craivă, în perima Mârșanilor plasa Hodiiște. Este un succes, obținut prin munca încordată a piedicilor și personalului sanitar dîn localitate. C. CONSTANTINESCU Corbs p. s năkal Inaugurarea unui nou tunel Tunelul „Stana“ 294 m. lungime, opera co«borării tehnicienilor români și sovietici, a fost dat în circulație în prezența reprezentanților Direcțiunii Generale C. F. R. în frunte cu d. subdiretor Revied» precum și a autorităților civile și militare și a reprezenttanților sindicali, a avut loc zilele acestea în auguristrea festivă a noului tunel „Stana’". Acest tunel reprezintă o importanță deosebită prin faptul că face legătura feroviară directă între Oradea și Cluj. Lucrarea a fost executată de muncitorii ceferiști ajutați de Ostași și tehnicieni sovietici,, de sub conducerea colonelului Grigoriev. Lucrările acestui tunel, lung de 294 m, au necesitat 239.600 zile de lucru și au fost îferem buiațate 4.009 vagoane de materiale. Iată cum am reușit, prin efortul comun și ajutați de marea noastră prietenă Unitecă Sovietică, să facem să despară încă una din uzinele dureroase produse de barbaria hoardelor naziste în retragerea lor. STEFAN GHEORGHIU coresp. sindical. SLATIVA Sindicaliștii înzestrează maternitățile sătești In ziua de 26 Octombrie a. c., o echipă de medici din Sindicatul sanitar județul Olt, s-a deplasat în comuna Aliimăneștii, județul Olt. Fichipa de medici a examinat pe cei bolnavii, farmacia le-a eichiberat medicamente, iar serviciul dentar a operat extracții dentare. Cu ocazii a vizitei făcute la Casa de Nașteri din Aomănești, echipa, în frunte cu medicul primar al materinității județene, a adus lucruri ce se vor distribui gratuit nouilor născuți în această maternitate sătească. Salariații din sindicatul sanitar sunt hotărîți sa mi keze toate centrele, pășind la îndrumarea și acordarea asistenței sanitare. Cireși«» Vai afești , Corespondent sinte al BRAȘOV Creete de lăstâMa a municitorilor denourți de automatoare Din inițiativa comitetului de fabrică, muncitorii de a depoua automotoare C. F. R. au construit într’un timp record, uni drum detartat în lungime de 300 m. Acest drum asigură legătura în :«ndiții normale între turnătorie , atelierul mecanic și atelierul de montaj. Această lucrare reduce in mod simțitor numărul muncitorilor care transportă piesă și materiale Este o inițiativă pe care o evidențiem. In seara zilei de 29 Octombrie 1947, la orele 20, dintr’o neglijență care se află în cercetare s’a ivit o locomotivă izolată înaintea trenului de persoarte, în apropierea stației Marco.il. Mecanicii locomotivei de persoarte. tov. Gh. Turna, trenului prin prezența de spirit a reușit sa oprească trenul la numai 5 metri de această locomotivă. Datorită acestui fapt, s-a evitat o ciocnire de trenuri, ce ar fi costat viața a mai multor persoante și stricăciuni grave trenului și locomotivelor. Comitetul Sindical a propus Direcțiunii C. F. R. ca tov. Toată Gheorghe, mecanic, să fie premiat pentru fapta sa. PENTEA DUMITRU coresp. sindicri PRM.Și-* Propus spre premiere pentru că a evitat un accident