Viața Sindicală, mai 1948 (Anul 5, nr. 199-222)
1948-05-07 / nr. 202
m «ti Mali (atoliim »tfii dtimi aii HisliliA Lutr’un articol datorit unui conducător al ITUC-ului (Mișcarea Sindicală Britanică), Iintitulat Sindicatele și Catolicii, autorul, Herbert Tracey, se ocupă cu foarte multă bunăvoință de încercările episcopiilor catolici din Anglia de a constitui asociații ,,sindicale”. Noi știm că ■,vârfurile’’ societății britanice sunt buni negustori. Acest talent nu le lipsește nici conducătorilor de dreapta ai sindicatelor britanice. Pare ciudat că tocmai acești conducători, care în alte împrejurări încearcă să monopolizeze mișcarea sindicală britanică, în cazul de față nu se tem de concurența paptiștilor. Dimpotrivă, inițiativa bisericii catolice din Marea Britanie stârnește parcă o nouă speranță în rândurile lor. Cum se explică această seninătate în fața concurenței în sutană ? Să fi devenit peste noapte oamenii lui Bovin, Attlee Morgan Philips totalmente de appărați de veștieitatea de a stăpâni și mos loliza mișcarea sindicală britanică, încât să vrea să im iartă conducerea cu preoții catolicii ? Și de ce tocmai cu preoții catolici, când catolicismul nu reprezintă decât o mică minoritate confesională în Marea Britanie, abia 6% din totalul populației ei? Purtătorul de cuvânt al conducerii de dreapta a sindicatelor britanice ne lămurește cu candoare motivele acestei seninătăți vorbind de asociațiile ,,sindicale’’ catolice: „Ele mai au ca scop să reziste la alegerea comuniștilor în pozițiile de frunte ale sinlcticatelor. Ele iși întrebuințează influența nu atât pentru a susține alegerea catolicilor, dar mai degrabă pentru a organiza sprijinul sindicalizaților catolici pentru candidații necomuniști”. A, acum începem să înțelegem! Oricât de puțini ar fi fost catolicii în Anglia, chiar dacă nu ar fi existat, ei ar fi trebuit să fie totuși inventați. Multe enciclice papale au fost lansate împotriva mișcării muncitorești și împotriva comuniștilor, luptătorii din avangarda clasei muncitoare. Dar și papii laburismului britanic au lansat numeroase enciclice împotriva niștilor. Acest lucru nu le-a folosit la comuniunic. Muncitorii englezi au continuat totuși să aleagă — și din ce în ce mai mulți— conducători comuniști în fruntea sindicatelor, nelasându-se înduioșați de faptul că aceasta produce mult sânge rău domnilor socialiști numai cu firmă : Attlee, Bovin , Co. Este firesc ca acolo unde papii socialiști de dreapta au dat faliment, ei să apeleze la sprijinul papilor cu sutană. Papii laburismului britanic au lansat enciclice și împotriva grevelor — greve provocate de situația din ce în ce mai grea de pe urma binefacerilor aduse de „planul Marshall”. Nici acestea nu le-au folosit la nimic. Muncitorii britanici rus înțeleg să muncească în condițiile mizerabile dictate de guvernul laburist și de trusturile de peste Ocean. Așa fiind conducătorii laburiști, privesc cu speranță la arhiepiscopul catolic, cardinalul Griffin care spune. ..noi condamnăm grevele... care fac atâta rău...’’ patronilor, desigur. De aceea zicem: chiar dacă n’ar fi existat niciun catolic în Marea Britanie, ei ar fi trebuit să fie inventați de conducătorii social-democrației de dreapta. Pentru că după ce aceștia s’au compromis, să poată apela la sprijinul oamenilor Vaticanului Strașnic ,,socialiști’! Strașnici luptători ai clasei muncitoare! Conducătorii de dreapta ai sindicatelor britanice invidiază și copiază metodele prietenilor lor din Italia lui Gasperi-Saragat și din Franța lui Schuman-Blum! Așa cum sociail-democrații de dreapta din aceste țări au trădat interesele mișcării sindicale, înjghebând cea de prin compromițătorul concubinaj treia forță” cu oamenii Vaticanului reacționar, trimițând tancurile și mitralierele împotriva muncitorilor greviști care își revendică drepturile, așa conducătorii de dreapta ai sindicatelor britanice se oploșesc sub pulpana Vaticanului spre a diviza și a slăbi forța de luptă a clasei muncitoare britanice. Rolul celei de a „treia forță” ,apare evident ! Ea este menită să prelungească existența regimului imperialist care înăbușe voința poporului muncitor, aspirațiile lui spre libertate și bunăstare. Nu este de mirare atunci că acești conducători de dreapta ai sindicatelor britanice au atitudinea pe care o au la sesiunea Federației Sindicale Mondiale ce are loc acum la Roma. Ei fac astăzi cor comun cu conducătorii de dreapta ai sindicatellor americane. Pe acești oameni nu-i interesează lupta clasei muncitoare! Pe acești oameni nu-i interesează unitatea ei! Conducătorii de dreapta ai sindicatelor britanice, de pildă, acceptă cu slugărnicie porunca lui Lewis Brown, directorul unui trust american de construcții metalurgice, trebui să fie o datorie sfântă pentru „...arrea Britanie să coopereze ,la salvarea MaEuropei RENUNȚÂND IMEDIAT LA PLANURILE SALE DE NAȚIONALIZARE”. Nu scopurile luptei de eliberare pe care o duc muncitorii îi interesează pe ei, nu Niculae Tiță (Continuare în pag. 4) Planul însămânțărilor de primăvară a fost realizat până în prezent cu 01 la sută Situația însămânțărilor de primăvară s’a prezentat până la data de 1 Mai în condițiuni cât se poate de bune, din totalul de 0.661.086 ha. Cât prevede planul, S’a realzat 6.068.300 ha,ceea ce înseamnă 910/d. Trebue subliniat că între anii 19*1—*V, până la Mal, media însămânțărilor de primăvară a fost de SV,850 la ceea ce înseamnă că însămâmțările curente trată <k depărte S, 100,000 hectare față de media însămânțărilor m* mwth ^ i. Maita Au luat parte la sărbătoarea zilei de 1 Mai la Moscova peste un milion de oameni. Manifestația a demonstrat disciplina și coeziunea oamenilor sovietici în jurul partidului Lenin-Stalin și a guvernului sovietic Metalurgiștii reșițeni au depășit producția la oțel cu 11 la sută față de program Depășirea programelor și la secțiile turnătorie și furnale 29 vagoane cu fier vechi au fost recuperate Construirea unor silozuri și a unui stadion 18.176 ore de muncă voluntară întâiul Mai din acest an a fost întâmpinat de muncitorii reșițeni cu realizări însemnate. Muncitorii și tehnicienii, animați de dorința de a contribui la prosperitatea economică a Republicii, prin muncă planificată și îîntreceri, au reușit să ridice producția de la 12.000 tone de oțel, cât s’a produs în Ianuarie 1947, la 17.301 tone în luna Martie 1948. In cinstea lui 1 Mai, a fost depusă mai multă râvnă, astfel ca programul a fost depășit la oțel cu 11% fiind astfel respectate angajamentele luate de către muncitori. Depășirea programului a fost dealtfel înregistrată și la alte secții, turnătorii, furnale, etc. La fabrica de motoare electrice programul prevedea 4 echipamente de macarale pe luna Aprilie. Până la 1 Mai au lucrat 6 echipamente. Turbodinamuri fiind prevăzute 8 pentru fabrica internă de locomotive și 4 pentru fabrica de locomotive 23 August (Malaxa-București), aceasta din urmă a primit 2 turbo-dinamuri în plus. Muncitorii de la secția de montaj, au demontat macaraua de șarjare de la oțelărie, trimițând-o oțelarilor de la Hunedoara cărora le era extrem de necesară. Angajamentele pentru 1 Mai au fost îndeplinite în toate atelierele, avântul muncitorilor dovedindu-se și printr’o vastă acțiune de curățire a uzinelor, recuperându-se 29 vagoane fier vechi, 15 vag. strungături precum și 47 vagoane diferite rămășițe. Construirea unor silozuri și a unui stadion uriaș prin munca voluntară Trebue să consemnăm și unele însemnate realizări datorite muncii voluntare. Punându-se problema construirii unor silozuri pentru depozitarea materialelor prime necesare uzinei, s-a găsit că terenul cel mai potrivit ar fi cel pe care se află stadionul de sport Reșița. Muncitori și-au luat angajamentul de a construi un alt stadion mult mai impunător pe „Valea Domnului” și totodată să construiască silozurile pe terenul sus amintit. Până la 27 Aprilie s’au prestat 17.408 ore de muncă voluntară, reușind să se deplaseze Lilvm. c. pământ, necesar nivelării terenului și construirii silozurilor. Cu toate înfăptuirile de mai sus, nu a fost neglijată nici munca de ajutorare a muncitorilor de pe ogoare. In cursul lunii Aprilie 13 echipe de muncitori, în frunte cu comitetul și activul sindicatului, au reparat unelte și pluguri în 768 ore de muncă voluntară. — gdl. — Șantierul national „Gh. Ghnorgim-Dtj” cm despre «mm rumour. SAG CENSI GMSTIMI MIE FERATA PE VREM lela trimisul nostru special . O parte din populația noastră trăiește sus la muntte, unde și-a înjghebat gospodării și a îndrăgit traiul aspru de acolo. Aceasta este valabil pentru aproape toate regiunile de munte ale țării. Alta e însă situația în munții Jiului. In altă parte, mai găsești din loc în foc către un cătun, mai Poți schimba o vorbă cu câte un suflet de om. Munții Jiului însă sunt lipsiți de oameni, cea mai mare parte anului. Deși lanțul acesta stânacos este propriettatea obstei din Kumbofiti, locuitorii nu urcă în muinți decât prin Mai-Iunie, și e&boară apoi înapoi, atunci când vremea posomolită vestește aprimierea iernii. In timpul verii, localnicii trăesc într’un fel de ..’caria ce“. oafe pe după un colț tree stenep. Așa îi zice acolo bordeiului de bârne: conac. Curiozități ale grâiei... De jur împrejur, pe o suprafață de 10—20 m, peste semănat porumb, sau se îngrijesc niște pruni uscățivi. Din când în când, urșii dau năvală peste semănături și omul își vede zădărnicită strădania. Așa e viața în munții Jiului, aspro, mult prea aspră. Calea ferată ce se construește va înviora această regiune. In afară că se va reduce simțitor costul cărbunelui, prin oftinirea prețului de transport, se vor putea exploata cu ușurința, pădurile bune pentru lemne de foc. Cu banii risipiți de „istorici“ iar Btumbești s’ar fi putut constui o cale ferată București—Paris Scriam nu de mult: „Calea ferată Buubești-Livezeni are „cântecul” ei. Un cântec „istoric”, bogzat în potlogării de tot felul. Începută în urmă cu 20 de ani, a înghițit sume fabuloase. Cu banii risipiți, s’ar fi putut construi o cale ferată București-Paris” ! Ceea ce am văzut însă cu ochii noștri, întrece orice închipuire. Felul cum s’a încercat — zîcem , s’a încercat — să se construiască linia ferată, constitue pur și simplu o bătie de joc și un jaf în avutul țării. S’a pornit construirea Meii ferate de la ambele capete, dinspre Bumbești, ajungându-se până la Meria și dinspre Livezeni, până la Fabian. In rest? Au lucrat acolo circa 12 „antreprize particulare”, printre care două cu răsunet: Prager și Mareș. Cum conduceau lucrările, oamenii „antreprizelor particulare” ? Fiecare antrepriză construia câte unul sau două viaducte, străpungea vreun tunel stingher. Apoi, când vedea că lucrarea necesită eforturi prea mari, cerea lichidarea, după ce în prealabil casele lor de bani fuseseră umplute cu bani destinați liniei ferate. Direcția generală C.F.R. se declara deîndată de acord. Ciudat, nu ? Ciudat, și nu prea. Fiindcă este știut că „antreprizele particulare” lucrau mână în mână cu oamenii sus puși, ai regimurilor „istorice”. O altă „antrepriză particulară” își lua sarcina de a termina lucrările, dar și ea abandona după o vreme. Iată de ce am avut prilejul unic să privim tuneluri și viaducte prin care linia ferată nu poate comunica, din pricină că între ele trebuiesc construite alte tuneluri și viaducte. S’a lucrat fără nici un plan, așa, ca să fie. Lucrările de mare artă, cari cereau eforturi speciale au fost pur și simplu abandonate. Ca și cum linia ferată ar fi putut trece prin aer, sau trenurile ar fi avut mijloace să sboare, deasupra stâncilor. Bumbești-Livezeni șantier național La 1 Aprilie 1948 calea ferată Bumbești-Livezeni a fost declarată șantier național. Actualmente, 3690 tineri voluntari, încadrați de o armată de circa 2000 tehnicieni ceferiști, lucrează la terminarea liniei In cursul acestei luni numărul brigadierilor se va urca la 5000,astfel ca linia ferata lor poată fi terminată până la data de 7 ijjiie pubsie a. c., conform angajamentului luat. Sunt numeroase tuneluri ca:un cer multă băgare de seamă, ca de pildă Lespezi, lung de 294 metri, tunel în care oamenii lucrează biciuiți de șuvoaiee puternice de apă ce izvorăsc din sânul muntelui... Ori tunelul Murga Mare, de 500 metri lungime. Dar cel mai dificil tunel de constituit, este Dragalinia. Deși nu are mai mult de 90 metri, el prezintă o situație specială. Trebuind să străbată un teren mișcător, „antreprizele particulare” l-au abandonat— împreună cu atâtea altele — prin N. Holtean (Continuare în pag. 3) REPREZENTATIVELE SPORTIVE MUNCITOREȘTI ALE R.P.R. AU PLECAT IERI SPRE PARIS Pe peron, înainte de plecare antrenorul federal de atletism Mathias Farcaș dă ultimele sfaturi lui Ion Moina (Citiți reportajul în pag. 3-a) KEOAGTSA și ADMINISTRA 5*1 A București. Ro 6 Martie 21 TELEFOANE -CENTRALA 6,34,60 PROVINCIA 37159 ADMINISTRAȚIA MAREA PUBLICITATE 3 79 85 ȘI ABONAMENTELE INDIVIDUALE 357 14 STRADA BREZOIANU Nr 13 Taxa plătită în numerar conform aprobării Dirirale P. T T. Nr. 58/129 1945 Prin mărirea producției și a productivității muncii Puterea de cumpărare a salariilor este în permanent creștere - Conștiința și sforțările clasei muncitoare au dat o lecție de economie practică, tutuor acelora care se îndoiau sau încercau să discrediteze principiile sănătoase, care stau la baza organizării economice a regimului de democrație populară Gavrilă Ioan, e muncitor la fabrica de explozivi din Făgăraș. A venit la București să aducă celor doi copii pe care i-a dat la școală, niște merinde... Cu desaga în spate, aștepta tramvaiul în fața Gării de Nord. Își numărase bine bănișorii și-i ținea strâns un pumn, șase ei. Așteptând, se mira de forfoteala pe care o vedea în jurul său. Lângă el um măturător de stradă citea cu mare atențiune un ziar sprijnit de cărucior. Gavrill Ioan s’a apropiat de el și l-a întrebat: — Tovarășe, ce noutăți mai scrie la gazetă ? — Nu știi? Au scăzut prețurile!... Gavrilă loancu a mai avut timp ala citească și el. Dar în tramvai a rămas mirat, când taxatoarea i-a pus odată cu biletul și un leu în palmă... „numai cine. DeSa 1 Mai s-a eftinit și tramvaiul...“. Gavrilă loan a dat o mirare din cap. Când ajuns la gazda copiilor, a citit în „Viața Sindicală“, că firele de bumbac costă 236 lei in loc de 260, cuiele 80 în loc de 90, si punul 96 în loc de 105, stamba 95 în loc de 112, docul 146 în loc de 192, că toate taxele comunale și abonamentele de tramvai s’au redus și că la înapoiere trenul îl va costa mai puțin. „Mai mult Fer însemnează mai multă pâine, iar mai multă pâine și fier însemnează ieftinirea traiului“, iată ceva foarte adevărat, a gândit tov. Gavrilă Ion. Milioane de oameni au aflat vestea cea bună în aceiași zi, în care guvernul s’a îngrijit să le dea și sprijinul material — (avansurile) — pentru a putea beneficia de bulte prețuri și în foarte numeroase gospodării bugetul familiar a putut acoperi mai multe cheltuiri din aceleași venituri. Leul bsslrit e mai puterncic ca oricând! ...fiindcă peste acoperirea lui în aur, puterea lui de cumpărare este ridicată , de zi, de sforțările fără preget ale muncitorilor din uzine și de pe ogoare, care îi dau cea mai sigură garanție: eforturile clasei muncitoare... ★ In fața fabricei SET, tovarășul Gheorghe Piatrică chibzuește, în mijlocul unui grup de muncitori, cu cât a crescut puterea de cumpărare a salariului său. , iar tovarășul Amariei Constantin și-a făcut toate socotelile gospodăriei și le spune, că în liga reducerilor de taxe comunale îi rămân aproape 800 lei pentru alte nevoi. To r Tovarășa Niculina Mașca, taxatoare la STB se pregătește să intre în magazinul de stat „București“. — Cumpăr cioc. Șase metri mă costă cât patru și jumate, înainte de 1 Mai. Nu intrați, ne întreabă pierzându-se în mulțimea cumpărătorilor. * „Străduințele întregului popor, în frunte cu clasa muncitoare a început să dea roade” a spus iov. ministru Teohari Georgescu in seara zilei de 1 Mai, adresânduse prin radio țării, îndeplinirea și depășirea programelor de producție, întrecerile și inovațiile în muncă, conștiinciozitatea muncitorilor de pretutindeni și aleșilor săi de la conducerea țării, au dus la această realizare pe care nu a pu. M. Boeriu (Consstiuttre în pag. 3) Succesul împrumutului național de refacere și consolidare a economiei în U. R. S .S. Împrumutul național de refacere și consolidare a economiei U. R. S. S., lansat acum, în cursul celui de al treilea an al premisiuni cincinai de după război, are ca scop să mobilizeze mijloacele financiare ale popoarelor sovietice pentru realizarea integrală înainte de termen a planului cincinal, în toate domeniile, atât în domeniul economic, cât și în cel cultural. Acest împrumut este cel de al treilea împrumut național dela terminarea războiului, primele două împrumuturi depășind, cu mult și într'un timp foarte scurt plafonul inițial al emisiunii, bucurrându-se de , un succes dintre cele astfel mai mari. Numai în Uniunea Sovietică, unde condițiunile economiei sociialiste asigură pe zi ce trece creșterea salariului real al maselor muncitoare, a fost posibilă subscrierea totală a celor două împrumuturi anterioare într'o durată de , timp record, neîntânnită încă în niciuna din țările lumii. Știrile sosite din Moscova, arată că imediat ce s'a aflat vestea lansării împrumutului național, au avut loc manifestații în mai toate fabricile și uzinele, după care s'a pășit la subscrierea împrumutului. Pretutindeni entuziasmul era de nedescris, ceea ce arată conștiința înaltă a oamenilor sovietici, care știu, așa cum a declarat scriitorul sovietic Boris Gorbatov că : „Noul împrumut înseamnă nouă fabrici și uzine sovietice, noui centrale electrice, școli noui; el înseamnă bună stare și viață ușoară pentru milioane de țărani, muncitori, intelectuali sovietici“. Entuziasmul cu care fiecare cetățean sovietic a ținut să participe la subscrierea împrumuturilor naționale de până acum, ca și avântul cu care oamenii sovietici au primit știrea emisiunii celui de ali treilea împrumut naționl de refacere și consolidare economică, arată înaltul patriotism al oamenilor sovietici. feta tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica la Hunedoara In ziua de 2 Mai uzinele I. IM. S.Hunedoara au fost vizitate de tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și I. Gh. Maurer care s-au interesat îndeaproape de mersul lucrărilor la cel de al patrulea furnal, ce urmează să fie pus în curând in funcțiune. Totodată oaspeții au vizitat șantierele orașului mun citoresc aflat In curs de construire. C. BUTANCHE Goresp. sindical j DELEGAȚIA HQTM R BEGAU VIZITA LA MNEA TEXTILA Marți 4 Mai o delegație de muncitori bulgari compusă din: Anton Diceff, Cioleff Măcole și Atanase Mavroff Ivanov, a vizitat Uniunea Sindicatelor Textile și îmbrăcăminte. Delegația bulgară a fost primită de activul Ursiunii, în frunte cu tovarășii: Sencovici Elisabeta, Vichi Ionescu, Radu Ionescu, Istrate Nicolae, Mihai Andreescu. S’a procedat la un schimb de experiențe folositoare, delegații bulgari dând relații ample despre felul cum se duce munca în țara prietenilor noștri de peste Dunăre. Colaborarea strânsă dintre muncitori și tehnicieni este azi un fapt îndeplinit, aceasta datorită muncii intense de lămurire, dusă în special de sindicatele respective. Deasemenea, pe șantierele naționale tineretul bulgar duce muncă dintre cele mai eroice, acoperindu-se de glorie. La plecare, delegații bulgari s’au oprit în fața portretelor iubiților conducători ai muncitorimii noastre, spunând: „Așa precum îl cunoaștem pe Dimitrov, tot așa cunoaștem și pe tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și Gh. Apostol. Delegația muncitorilor bulgari la sediul Uniunii Sindicatelor Textile și îmbrăcăminte Nouă angajamente în muncă luate de muncitorimea din întreaga țară Telegramele primite de Confederația Generală a Muncii Ziua de 1 Mai sărbătorită cu atâta entuziasm, a constituit și un nimerit prilej de nouă angajamente în vederea măririi eforturilor pentru consolidarea economică și reconstrucția țării. Telegramele primite cu această ocazie de către Confederația Generală a Muncii, confirmă noua atitudine a muncitorimii, exprimată prin alte noui angajamente care privesc întărirea disciplinei în muncă și mărirea producției — prin ridicarea productivității. Iată una din aceste sute de telegrame: ,,Noi, muncitorii și muncitoarele, tehnicienii și funcționarii fabricii de ciment S. A. Turda, cu ocazia înm.- T.A.; Consiliul sindical Bunării premiului 2 pe prin: steagul roșu,. predat tară,zău; muncitorimea I.M.S. Măr. de gineamca, cetățenii orașului către Uniunea Sindicatelor Construcții-Lemn - Forestier, pentru efortul dispus în munca de scădere a prețului cimentului, ne luăm angajamentul de a schimba atitudinea noastră față de muncă prin reducerea orelor la zona Clinker, economisirea combustibilului, întărirea disciplinei în muncă și ridicarea continuă a producției. Comitetul de fabrică al Fabricii de ciment Turda Telegrame asemănătoare au trimis: Comitetul sindical I. Câmpulung; sindicatul sanitar Olt; locuitorii comunei Tudor Vladimirescu din jud. Tecuci; salariații Uzinelor Reșița; salariații societății Astra-Română-Constanța, Concordia și Steaua Română-Țintea; Consiliul sindical Târnăveni; salariații uzinelor Vlahița; salariații din Abrud; salariații fabricilor de hârtie Bușteni și Letea; Consiliul sindical Mureș; ceferiștiii din Arad; muncitorii fabricii de postav Buhuși; muncitorii fabricii Dermata din Cluj; sindicatele P.T.T. și SART. din Deva; etc. ! u