Viața Sindicală, august 1948 (Anul 5, nr. 275-300)

1948-08-02 / nr. 275

4 wsuM-wmm mm SJUDOCMIA , 170 milioane chinezi eliberați de armata populară î­n Decembrie 1945, la conferința spon­șbrilor afacerilor străine Moscova, se decide unitatea și de­ma­mocratizarea Chinei. Ea trebuia să războiul civil deslănțuit de Ciang- Kai-Shek, imediat după înfrângerea Japoniei trebuia să înceteze, iar forțele americane și sovietice re­trase din această țară. Ca o com­pactare la această decizie, în ia­­nuarie 1946, are loc o convenție între Ciang-Kai-Shek și China popu­lară, pentru încetarea ostilităților și realizarea practică a democrației Dar pentru Ciang-Kai-Shek cât și pentru sprijinitorii săi americani, aceste două acte diplomatice nu sunt decât simple petece de hârtie. Nimic nu este schimbat în for­marea guvernului feudal chinez. Acum 13 ani, la 1 August 1935, aibă un guvern național unitar, Comitetul Executiv al Chinei j popu­lare, și Partidul Comunist chinez, lansau un apel chemând la luptă contra contraeitismutlui­­ japonez, care anexase Manciuria, ocupase Mongolia interioară și se pregă­tea să pună stăpânire pe întreaga țară aflată sub dictatura lui Ciang- Kai-Shek. Aceste cuceriri începute de japonezi încă de la sfârșitul primului războiu mondial, au fost posibile prin trădarea șefului Kuo­­mintang-ului, care în loc sa lupte contra invadatorului străin, cheta ■ is: miliarde de doii'-', ».'chn’isase sute de mii de vieți «me­ieș­tt, spre a duce campanii sângeroase și distrugătoare contra Chinei populare. IrruperiaiSșt M­­ang­o­-ame­­ricani încurajaseră și ei prin bani și arme expansiunea japoneză. Ei ducea în China aceeași politică, ca și în Europa. Hitler și Mikadoul erau ajutați în planurile lor de cotropire, pentru că se conta pe dânșii ca să distrugă forțele anti­fasciste și să ajungă la un războiu contra URSS. In fața pericolului de a dispare ca națiune, poporul chinez, într’un admirabil elan de patriotism, rea­liză unitatea națională sub condu­cerea Partidului Comunist. Apelul la arme contra cotropitorului ja­­­ponez pentru eliberarea națională și socială, găsi deci un răsunet pu­ternic în imensitatea Chinei Sub presiunea acestei voințe, Ciang-Kr­i-Shiek ,și pe­ Wji șeii ai Kuom­intang-ului, fură nevoiți să declar­e oficial război Japoniei. Dar, pe când trupele populare de sub conducerea fruntașilor comu­niști Mao Tze Tung, Chu-Deh, Che Un Lai, liberau teritorii impor­tante din nord și hârțuiau pe ina­mic pe tot cuprinsul țării, armatele Kuomintang-ului sufereau înfrân­geri după înfrângeri. Generalii miniștrii­­ se îmbogățeau din furni­și­turile militare și din împrumutu­­­rle americane, întrvmind înnainta­­rea im­perii și filor japonezi. Prin această politică de trădare și da cor­ țu­n­a, ei căutau să prelun­gească războiul, trăgând speranța e­i. China populară va eși slăbită din războiul pe care îl ducea sin­gură, războiul contra Chinei populare continuă și Ciang-Kai-Shek sem­­­nează cu americanii o convenție, autorizând trupele americane să rămână în China, cu toate că Uni­unea Sovietică, fidelă angajamen­tului luat, retrăsese trupele sale. Supunerea lui Ciang-Kai-Shek americanilor, devine completă. Con­tra concesiunilor miniere și baze­lor strategice primite, acordă lui Ciang-Kai-Shek americanii credite din ce în ce mai numeroase cât și armament din ce­ mai modern. El a primit de două ori mai multe arme, pentru a lupta împotriva for­țelor democratice, decât primise pentru combaterea japonezilor. To­tuși de când războiul civil a reînce­put în vara anului 1946, armatele reacționare suferă înfrângeri neîn­cetate. Până azi forțele democra­tice au eliberat un teritoriu de întindere cât jumătate din Europa a și locuit de 170 de locuitori. Ciang-Kai-Shek milioane de nu se mai poate sprijini decât pe ajutorul străin american. Din cei 20 mili­on teritoriile asuprite de Ciang- Kai-Shek, familia lui înrudită cu alte trei familii jecmănesc țara. In 20 de ani au acumulat 18 miliarde de dolari americani și mo­nopolizează întreaga viață econo­mică. Capitalismul monopolist chi­­­nez este strâns legat de imperia­­­lismul acelaș străin și asuprește cu el în măsură muncitorii, țăranii micii meseriași și intelectuali pro­gresiști. Sindicatele, care duc de 24 ani o luptă eroică pentru apă­rarea drepturilor muncitorești, sunt crunt persecutate. Din August 1946, sindicatele adevărat demo­cratice au fost aruncate în ilegali­tate. Ciang-Kai-Shek exercită o cruntă teroare. Soldații americani iau parte la represiunile grevelor, unde de fiecare dată sute de mun­citori sunt răniți sau omorâți. Cu toată această opresiune bestială, peste 1.200.000 de muncitori au participat în cursul anului la greve și mișcări politice progresiste. Ciang-Kai-Shek a primit de la a­­mericani a cincea parte din totalul creditelor acordate străinătății. La ce rezultate a ajuns el cu cele 5 miliarde de dolari primiți? 80% din întreprinderile chineze sunt în­chise din cauza concurenței ame­ricane. Milioane de muncitori mor de foame din lipsă de lucru. 40% din pământ nu este cultivat, peste 20 milioane de oameni sunt fără adăpost. Nimeni nu cunoaște can­titatea de monedă hârtie în circu­lație căci inflația atinge proporții nemaipomenite. Rokeffeller și Mellon, cei mai mari șefi de trusturi americane, sunt stăpâni pe China lui Ciang-Kai- Shek. Consilierii americani în nu­măr de 500 controlează toată ac­tivitatea țării. Manifestațiile con­tra subjugării țării imperialismului american sunt tot mai numeroase. Ultimele greve care au avut loc la Shangai, la Peking și Nanking, acestei reforme atât de importante sunt sindicatele agricole. Ele dau tot concursul ior­acțiunii Partidu­lui Comunist chinez, pentru des­­valtarea producției agrare, care se realizează prin intermediul coope­­­rativelor. In orașe, sindicatele muncito­­­rești sunt cel mai prețios ajutor al Partidului Comunist, pentru recon­strucția țării și punerea în prac­­­tică a legislației în vigoare care este printre cele mai democratice din lume. Sindicatele depun de ase­­menea sforțări uriașe pentru su­primarea analfabetismului la o­­rașe și la sate. Intelectualii și stu­denții aduc în această operă o foarte prețioasă contribuție. Conferința s­ndicală care a avut loc în China liberă și unde s-a rea­lizat unificarea cu sindicatele clan­destine din China ocupată încă de Ciang-Kai-Shek, este un factor ho­­tărîtor în lupta pentru libertate și pace. Privirile celor 1 miliard de lo­cuitori din diferitele țări ale Extre­mului Orient, sunt îndreptate asu­pra Chinei populare. Ei văd acolo un popor care luptă, muncește și învață, fiind sigur că în viitor întreaga țară va cunoaște regimul de democrație populară și elibhe­­­­rare­a de­ sub jugul trusturilor Mersul omenirii spre pace și pro­gres, înaintează victorios și înlă­tură din calea sa orice obstacol. Apelul lansat acum 13 ani de Par­­tidu­l Comunist­­ chinez, chemând la rezistență față de ațâțătorii la răsboiu, de reacțiune și imperia­lism, este azi ca și atunci un apel care găsește un profund ecou la­­ toți apărătorii păcii și democra­­ fost construite numeroase poduri țîeî­­noui­­oane de soldați pe care îi avea în­tre 1937 și 1944, bilanțul este ur­mătorul: 3 milioane morți și 6 mi­lioane dezertori. Trusturile și mercenarii lor nu vor putea opri eliberarea Chinei. Vedem azi ca și altădată pe Ciang-Kai-Shek în slujba imperialismu­­­lui străin, pe când Partidul Comu­nist chinez este inițiatorul și con­ducătorul luptei pentru eliberarea națională și socială. Haos și foamete în China vândută Ciang-Kai-Shek de trusturilior americane dimpotriva speciali^i­r japae a fi anefka« Poporul muncitor chinez lopto de 13 ani și conducerea Partidului Comunist pentru independență națională și democrație populară au grupat alături de muncitori­­ pe studenții și intelectualii progresiști și au avut un răsunet în toate pă­turile populației. In China eliberată, sindicatele dau un sprijin prețios la întă­rirea reformelor democratice In China eliberată situația e a­­tât de diferită de cea di­n China care suferă de dictatura lui Ciang-Kai- Shek străini încât chiar ziariștii burghezi aflători acolo sunt obligați să recunoască marea operă de re­naștere națională care este în curs. Massere populare chineze sub conducerea Partidului Comunist chinez, luptă cu succes contra fe­udalismului aliat imperialismului a­­merican. Reforma agrară care a avut loc în China eliberată, lichi­­­dează în acelaș timp forma feudală Suni dau demisia din funcția de Ambasador Plenipotențiar Extraor­­­dinar al Republicii Federative Iu­be exploatare și pe sprijinitorii­­goslave în România din următoarele subjugării către trusturi. Ea a avut motive :­­ loc cu sprijinul țărănimii sărace. I Cuprinsul primei scrisori a C. C. care constitue 70% din populație, 11 P­­C. (b) U. S. trimisă Cor­i­­dar nu stăpânea decât IOVO din tetului Central al Partidului Comu­­pământ, pe când moșierii care erau n­et Iugoslavi și răspunsul aces­ 10% din populație erau stăpâni pe toia din­ urmă la această scrisoare, 80% din pământ. I mi-au fost aduse la cunoștință încă TOV. MAO TZE TUNG Secretarul general al Partidului Comunist chinez ­Continuturi din pag.­ul gradului. Lucrătorii de cale ferată sovie­tici au făcut față cu cinste gre­lelor sarcini impuse în timppul Ma­relui Războiu pentru Apărarea Pa­triei. Ocupanții germani au pricinuit transportului feroviar sovietic daune foarte mari, dar cu toate acestea, el nu și-a întrerupt nici pentru un minut activitatea. In prezent, transportul feroviar sovie­tic nu numai că-și reface randa­­­mentul dinainte de războiu, dar se și desvoltă, crește pe baza nouei tehnici sovietice avansate. Primul plan cincinal post-belic prevede construirea de nouă linii feroviare cu o lungime totală de 7230 kilometri. Cel mai important șantier feroviar al actualului plan cincinal este artera feroviară Sta­­linsk-Magnitogorsk. încă în anul 1939, pe acest traseu, s-a con­struit linia feroviară dintre orașele Acmolinsc și Barnaul. Pe măsura instalării nouei linii feroviare, ți­nuturi întregi, nelocuite până în prezent se trezesc la viață. Construirea nou­ilor artere fero­viare contribue la desvoltarea ra­pidă a forțelor de producție din Kazahstann, Ural, Siberia și alte ți­nuturi. Artera riană, construită feroviară Sud-Sibe­­în prezent, va îngădui exploatarea complectă a nouilor zăcăminte de cărbune și minereuri, a unor importante ma­sive păduroase și a unor bogate regiuni agricole. Noua cale ferata Momn­î-Ctu va scurta mult calea prin care cărbunele din Caraganiba este transportat în regiunile Asiei Centrale, iar linia ferată Ciardjoy- Dongrad va lega de căile ferate principale, una din cele mai mari regiuni de cultivare din Asia Centrală și a bumbacului anume oaza din Horezm­. Statul sovietic nu precupețește mijloacele materiale pentru con­struirea și înzestrarea cât mai per­fectă din punct de vedere tehnic a transportului, fapt care ridică ne­încetat forța economică a Țării Sovietelor. Actualul plan cincinal alocă pentru refacerea și desvol­tarea căilor ferate 40 miliarde și 1 milion ruble, adică aproape o șe­­sime din întreaga sumă a investi­țiilor de capital în economia națio­nală a Țării Sovietelor. Această­ ci­­fră va fi și mai clară, dacă amin­tim că în toate planurile sale dinainte de războiu, luate cinci­la un loc, pentru desvoltarea trans­portului au fost alocate circa 41 miliarde ruble. Lucrătorii feroviari sovietici au desfășurat ample lucrări de restau­rare pe liniile ferate, pe care ocu­panții germani le-au distrus în timpul retragerii. Astfel au fost restaurate arterele feroviare duble Moscova—Leningrad, Moscova— Kurse—Harcov—Donbas—­Prohlad­­­naia. Importante lucrări au fost efectuate pentru refacerea liniilor ferate dintre însemnatele noduri industriale din Bazinul Donețului și Krivoirog. Primul plan cincinal de după război prevede construirea și restaurarea a 1800 poduri mari și mijlocii. Până în momentul de față toate au și fost restaurate aproape podurile feroviare și au îiitrecere­p socialistă, în care s’au Et. Constant angajat toți lucrătorii feroviari, a adus­­ pe primul plan oameni noui, ale căror nume au devenit cunos­cute întregii noastre țări. Așa de pildă, la calea ferată Sud-Siberiană este vestita coloană stahamovistă de locomotive, condusă de mașini­stul Ivan P­etrovici Blinov — erou al muncii socialiste. Mașinistul de la depoul de locomotive din Iaroslavl — Alexandru Petrovi­ci Papavin — de asemenea erou al muncii socia­liste, a parcurs cu locomotiva sa circa 1200 kilometri, fără a fi ne­voit să facă locomotivei o repara­­­­ție mai importantă. Inginerii de­­ transport — Natalevici, Afanasiev,­­ Șestin și Zîcov, distinși cu premiul nrmei muncitoare sprijinită la S­că un­ea­rca^Pf ****** ... , și îndrumată de Partidul Mun­cantabue la securitatea circulației > . v trenurilor. Impiegatul de mișcare , cj 01 '"Sc Romain a reușit să sa­lvan Gostîrco din Voroșilovgrad și s 0 reg0lită buna și in­camanazii săi de lucru — Boris­or­ dhestulătoare, iov din Penza, Klavdia Coroleva din" In acelaș timp prin Comisia Moscova, Grigore Cosmin din Dne­j de Stat pentru colectarea Ne­­propetrovsk au inventat și aplicat _ realelor al­e cărei operațiuni metode originale și extrem de efec­tive de organizare a circulației ra­pide a trenurilor. Mașinistul­ staha­­novist emerit Dimitrii Corobcov de la depoul din Tula, al căii ferate Mos­cova—Kursk a luat inițiativa înde­plinirii planului cincinal în trei ani și opt luni. Lucrătorii, feroviari sovietici, în­suflețiți de voința de a-și împlini obligațiile, pe care și le-au asumat în scrisoarea adresată lui Stalin, întâmpină sărbătoarea lor prin im­portante succese de producție. pân, de dictator și nu de cotar bomre democratică“. Uniunea Sovietică protes­tează energic împotriva aces­tei atitudini care este proprie conferințelor ținute cu Bene­lux, dar nu poate fi acceptată la această conferință.Noi trebue să spunem pe față că ura care a fost des­chisă pentru intrare este tot atât de deschisă și pentru ie­șire. Nimeni nu este obligat să colaboreze dacă nu vrea. După aceasta, Vâșinski trece la documentarea largă a fap­tului că tratatul din 1921 nu poate să mai fie considerat valabil și că însăși Statele Unite, Marea Britanie și Franța l-au violat în repetate rânduri. De altfel, convenția celor Unite, Marii Britanii și Franței­din 1921 a fost încheiată fără participarea Uniuui­ii Soviete­lor care în acel moment se rare împotriva fiștilor străini. Delegatul sovietic A. I. Vî­­șinski arată în continuare că reprezentanții Statelor Unite, Marii Britanii și Franței sus­țin că pentru valabilitatea convenției ar fi necesară pre­zența tuturor acelora care au iscălit Convenția din 1921, dar printre semnatarii acelei con­venții, afară de Germania și Austria — a cărei situație o cunoașteți — se găseau și Belgia și Grecia, care n­ici nu au fost invitate la conferința actuală. Aceasta demonstrează suficient lipsa oricărei serio­zități a acestui protest. A. I. Vâșinski a subliniat faptul că pentru încheierea convenției nu este nevoie de unanimitate și că ea va fi pusă în aplicare chiar dacă nu toți participanții vor fi de acord.Trecând la examinarea si­tuației Austriei în cadrul Conferinței Dunărene, minnis­găsea în plină luptă de apă­­trul adjunct al afacerilor ex- Franței, ifntervenția­ terne al Uniunii Sovietice subliniază că delegațiile Sta­telor Unite. Maréi prim pozițiile lor calcă Britanii, hotă­­rîrea Consiliului Miniștrilor de Externe. In afară de faptul­ că tra­tatul cu Austria nu a fost încă încheiat, trebuie sublini­at și rolul Austriei în acest război. Armatele sale au par­ticipat alături de armatele hitleriste până la războiului, în opoziție sfârșitul cu e­­fortul depus de România, care a dat 12 divizii, contribuind efectiv la distrugerea Germa­niei hitleriste. în concluzie, delegatul so­vietic a propus ca hotărîrea Consiliului Miniștrilor de Ex­terne privind participarea Austriei la lucrările Confe­rinței Dunărene să fie respec­tată. Această propunere a fost pusă la vot și adoptată cu șapte voturi pentru și trei abțineri. S-au abținut delegații Sta­telor Unite, Marii Britanii și ' ■•as; ■ [UNK] -­­ ■ - v—« "­«»»»»—" . Demisia lui R. Golubovici In scrisoarea sa de demisie, fostul ambasador înfierează poziția antileninistă, naționalistă, antisovietică a actualilor conducători iugoslavi In ziua de 30 iulie R. Golu­ luptat activ, trebue însă cu amă­­ție este antileninistă, deoarece ea ceilalți au îndreptat Partidul nostru ..H -n -I 1 * _ 1 ft/jo pi AActib m­anactio rlintro 15 F. I no notoo /ticnnrrlioî c!­înimo ikîriî­­ tăciune să declar că înainte, eu nu­­ adâncește prăpastia dintre­ P. C. I. mi-am dat seama că în ultimele Ș, Partidele Comuniste frățești și luni, conducătorii Partidului nostru,­ aduce astfel apa la moara imperia­­în frunte cu tov. Tito, cu fiece pas­­­sismului, dăunând intereselor prole­­pe care-l făceau, se depărtau tot­ tariatului internațional care luptă mai mult de pozițiile Internationa­­l împotriva imperialismului, fismului proletar, se rostogoleau tot! Toți raportorii de la congresul Par­­mai mult de pozițiile naționalismul­ j tidului, începând cu Tito, ca și cea lui târînd după sine Partidul pe­ mai mare parte din cei ce au luat calea antisovietismului. De acest la­ 1 parte la discuții, au calomniat Bi­­ciu mi-am dat seama la Congresul­­roul Informativ și P­ C. (b) al Partidului­ U. S., susținând fără nici un argo -C. C. al Partidului Comunist su­­­ment serios că scrisorile C. C. al­goslav s’a s­triat pe o cale antice- P. C. (b) U. S. și Rezoluția Birou­­ ninistă, refuzând să ia parte la con­­­uns Informativ au­ fi neîntemeiate, cerința Biroului Informativ al celor . Dacă scrisorile C. C. al P. C. (b) 9 partide comuniste, al cărui mem­it C. S. și Rezoluția Biroului Informa­­toru era P. C. I., în vederea discul­­­u­v sunt, după cum susține Tito și tării greșelilor P. C. I., evidențiate ! ceilalți, neîntemeiate, este cu atât în scrisorile C. C. al P. C. (b) a­! mai de neînțeles dece acesta in U. S. in acest refuz eu am văzut­ s’au dus la ședința­ Biroului Infor - începutul unei rupturi cu frontul co­r­mativ. Dar conducătorii P. C. S. nu zrinist, încercarea de a sparge fron­t s­au a dus la ședința Biroului infor­­­tul internațional al forțelor revolu­­­­mativ, tocmai pentru că scrisorile ționare, forțe ce luptă împotriva­ C. C. a­ P. C. (b) U. S. și noian -imperialismului. Explicația pe care­­rea Partidelor Comuniste cari fac­­ [ea prieteniei cinstite cu Uniunea o dă C. C. al Partidului Comunist o parte din Biroul Informativ erau­­ Sovietică, cu țările democrației po­­ Iugoslav respingând invitația, juste, ^­purare și să-și ocupe locul în lupta cum că nu dorește să participe la Conducătorii C. C. al P. C. J. se ședință, spre „a nu adânci prăpastia / străduesc să convingă pe membrii între Partidele Comuniste frățești“,­­ Partidului și poporul că Comitetele nu m’a putut convinge. Nu poate­­ Centrale ale Partidelor frățești, îm­­exista o prăpastie mai adâncă, de­­­­­preună cu P. C. (b) U. S., s ar fi pe calea discordiei și învrăjbirii cu celelalte Partide Comuniste fră­­­țești, cu țările democrației populare și cu Uniunea Sovietică, pe calea spargerii frontului proletariatului re­voluționar. In Partid domnește o teroare fă­țișă. Tovarășii cari își exprimă chiar și în forma cea mai modestă și mai nevinovată dezacordul față de poziția antimarxistă și antisovie­tică a C. C. al P. C. I. sunt ex­cluși din Partid, sunt siliți prin dife­rite metode să se dezică de părerile lor, iar dacă aceasta nu reușește, sunt aruncați în închisori. La Congres ascuțișul liniei de luptă împotriva burgheziei și a im­perialismului a fost tocit, în timp ce întreg focul a fost îndreptat împotriva comuniștilor cinstiți, cari doresc în mod sincer să lichideze cât mai repede această situație grea în care s’au pus Partidul nostru și poporul nostru, să pornească pe ca­internațională a proletariatului. Toate aceste metode antimarxiste, antileniniste ale lui Tito, Kardelj și ale celorlalți arată că noi ne-am a­­bătut de pe calea internaționalismu­lui, care constă în susținerea și în­tărirea alianței forțelor democratice și revoluționare și în primul rând a forțelor în fruntea cărora se află Partidele Comuniste din diferitele țări. După părerea mea, linia ac­­­tuală a C. C. al Partidului Comu­­­nist Iugoslav adâncește din ce în ce mai mult prăpastia dintre Par­­­tidul nostru și celelalte Partide Co­muniste frățești, și în primul rând, dintre el și Partidul Comunist (bol­șevic) al Uniunii Sovietice. Politica naționalistă, antisovietică a actualei conduceri a P. C. J. este funestă pentru Partidul nostru și pentru popor. Această politică nu poate duce Iugoslavia decât pe ca­lea degenerării burgheze, pe calea transformării Iugoslaviei într-o co­lonie a imperialismului. In calitate de comunist, eu nu pot aproba această linie. Dar a fi convins că linia C. C. nu este justă și a nu vorbi despre acest lucru, — o asemenea atitudine o consider ca nedemnă pentru un comunist. Fiind convins de caracterul nejust al liniei C. C. al P. C. J. în ches­tiunea atitudinii față de celelalte Partide Comuniste frățești, în ches­tiunea politicii interne a C. C. al P. C. J., eu nu pot în mod practic să aplic această linie, și demisionez din postul de Ambasador Plenipo­tențiar Extraordinar în România. Moarte fascismului — libertate poporului I­lovici, ambasador plenipoten­țiar extraordinar al Republicii Populare Federative Iugoslave in România, a trimis ziarului „Scânteia“ spre publicare scri­soarea sa de demisie din acest post, înaintată în ziua de 28 iulie 1948 Scupșcinei Populare a Republicii Populare Federa­tive Iugoslave, cu următoru­l text: Prezidiului Scupșcinei Populare a Republicii Populare Federative Iugoslave Belgrad Trebue de subliniat că animatorii­ înainte de publicarea Rezoluției Bi-­cât aceea creată în urma respinge­ situat pe o poziție vrăjmașă față ......................... ■ ■­roului Informativ cu privire la fi­­rii oricărui contact cu celelalte par-­de Iugoslavia, dar chiar prin faptul luat­a în Partidul Com­un st iugo­­­ti de spre a discuta conflictul, nu acesta, Tito și ceilalți s’au situat slav. Publicarea Rezoluției mi-a dat. poate exista o prăpastie mai adâncă. Pe calea dușmăniei și a ațâțării îm­­putința să iau cunoștință de cu- decât prăpastia care de fapt există potriva Partidelor frățești, prinsul întregei critici făcută de acum între Partidul nostru și cele­ Până la Congresul Partidului am falte Partide Comuniste. Dîmpotri­ a avut unele speranțe că la Congres, vă, am fost pe deplin convins, că­­ conducătorii noștri vor lua o­pozi­­prin participarea la ședință, multe­­ autocritica și ca se vor adresa probleme ar fi fost lămurite și că­ Congresului cu un apel pentru­ a fi astăzi lucrurile ar fi stat cu totul ajutați sa se clarifice asupra mui­­ altfel. Această părere am avut-o unirilor atat de serioase, ridicate până la Congresul Partidului cele opt Partide Comuniste și Mun­citorești din Biroul Informativ, Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Iugoslav, întrebarea fundamentală pe care mi-am pus-o în calitate de comu­nist, a fost următoarea : a luat sau nu conducerea Partidului Comunist Iugoslav o poziție antisovietică, este sau nu linia urmată de Partidul Comunist Iugoslav în munca sa, atât în problemele de politică ex­x-*,.. ...........x.. și împotriva noastră de C. C. a­ P. C. n’am ascuns-o față de tovarășii ^­ U­. S., de celelalte Partide fră­­membri de partid cu care discutam i torti Ș> de biroul informativ, cu privire la aceste probleme. Eu ! . la loc de a lua aceasta poziție se­­ socoteam, că la Congresul Partidu­­l a­r lista singura justa . Toto, ... |_______________ |__________ lui, C. C. se va situa pe o poziție, I Kardeîi, Djias, Rankovxi și alții tem­ă, cât și în cele de politică in­­­ care-i va ajuta să găsească calea , au depus toate eforturile pentru a­ternă, o linie antisovietică? Toate , pentru înlăturarea rupturii cu ce le­ îndrepta Congresul pe calea dus­­celelalte probleme scoase în evidență i alte Partide Comuniste. Dar Con­­­r,­iniei față de toate Partidele Co­de Rezoluția Biroului Informativ și anume : caracterul semilegal al Par­tidului, dizolvarea Partidului în Frontul Popular, părerile greșite ale conducerii Partidului în chestiunea desvoltării elementelor capitaliste la sate, etc­, eu le socoteam și le so­cotesc drept chestiuni legate de problema generală a atitudinii față de țara socialismului — U.R.S.S. Toate aceste chestiuni, având în greșul a arătat că C. C. al P. C. I. *1?“nist,e1 frate?fi> în ,fru­nte C“ P­­C. s’a situat pe linia adânc­ii prăpas­t (11) . prLm­ul conducător al trei între Partidul Comunist Iugo- Partidului a dat tonul la Congres, slav pe de o parte și P. C. (b) al U. S. și celelalte Partide Comuniste și Muncitorești, pe de altă parte. Asistând la congresul al V-lea al P. C. 1. ca oaspete, m‘am , . t­­ , a­m , convins că linia fund­amentală S­o cea­t > ca ș­i Congres și în timpul Congresului au împroșcat cu noroiu pe cei ce au aprobat Rezoluția Biroului Infor­­­mativ, cât și organele de conducere ale Partidelor care au aprobat a­­­ceasta Rezoluție, căutând să arate că primejdia principală care ame­nință Iugoslavia sunt Partidele Co­muniste frățești și Biroul Informa­tiv — devine limpede ce atmosferă nesănătoasă a domnit la Congres. Din aceasta rezultă vădit că Tito și ia Congres iera de a se răfui cu Biroul Informativ și Parti­vedere că se confirmă fa­ptul că C­­i­­je­c Comuniste ce-l formează. Des- C. al P. C. r. urmează și în aceste ■­baterile la Congres în legătură cu probleme o­line nefastă, pot fi înțe­­le.,se problemele, aveau un caracter *e.se. c„a greșeli săvârșite de comu­­­n care n­u putea duce la rezolvarea niști în munca practică. a cauto­­ conflictului, ci la adâncirea lui, de­­greșeli pot fi înlăturate prin critica i­oarece totul se reducea la încerca­și autocritică. După cum am aratat­­ rea de a discred îita Birou! Informa­­mai sus, pentru mine a rămas câtă­ j tiv, P. C. (b) a! U. S. și celelalte­va vreme fără răspuns întrebarea ! Partide Comuniste. Această linie a fundamentală: s’a situat oare în­­ a fost trasată în mod categoric de­tr’adevăr conducerea P. C. I. pe ol către C. C. în rapoartele linie antisovietică ? A rupt ea cu vi­ j Lupta eroică dusă în prezent sale­ de­ternaționalismul, a trecut ea^ pe o! către proletariatul internațional îm­­poziție naționalistă sau n’a făcut lu­­i potriva imperialismului și jocul Par­­cru­ acesta a j­ridului Comunist Iugoslav în acea­ Oricât de greu mi-ar fi pentru a­stă luptă, în alianță cu partidele Partidul meu, al cărui membru sunt­ frățești, au fost cu totul ocolite, de mulți ani și în cadrul căruia am ! După părerea mea, această pozi­ni admisibile ofense și calomnii față de Partidele Comuniste frățești ale celorlalte țări și în primul rând față de P. C. (b) U. S. Dacă am mai 28 iulie 1948 R. Gduhovicî Ein seară a avut loc în Parcul­­­mata sovietică, d-sa a arătat Jo­de Cutară și Odihnă al . Csset­­ul pe care-l au Căile Ferate So­ Prieteniei Sovieto-Române, sărbă­torirea „Zilei Căilor Ferate So­vietice“. Au fost de față : colonel Rah­­lin, colonel Rabahin, locotenent colonel Diamant, locotenent colo­nel 8amis din armata sovietică, iair din partea Căilor Ferate ro­mâne : tov. Alexia Augustin, di­rector general C.F.R., Vlădescu, locțiitorul directorului general, subdirectorii generali și directorii centrali. Serbarea la care a asistat un public foa­rte numeros, a fost des­chisă de căpitanul Florea, din ar­vietice în regizarea planului cin­cinal. Tov. Alexa Augustin, director general C.F.R., a vorbit apoi despre însemnătatea Zilei Căilor Ferate Sovietice, arătând realiză­rile U.R.S.S. în damasm­ul fero­viar, precum și realizările Căilor Ferate Române, pe baza experien­țelor bravilor muncitori feroviari sovietici. A urmat apoi un bogat program artistic, la care și-au d­at con­cursul fanfara și ccrul Grivița­ Roșiei. Mărirea rațiilor de pâine pentru muncitori și funcționari îmbunătățirea calit­ății și menținerea prețu­­lui. - lari cote suplimentare de zahăr. — Rețicerea prețului la gaz metan Munca sârguitoare a fără- MEMBRII DE FAMILIE a1. PENTRU CONSUMUL CAS­'salariaților prevăzuți mai sus.­ N.c (INCLUSIV ILUMINA- vor primi câte 250 grame j TUL) pâine zilnic. Până acuma a­­i La București, Ploești Câm­­ceștia primeau numai 3 zile pe pina 2 lei metrul cub­ In ce­se desfășoară în aste mai­­ bune condițiuni se creiază rezerve îndestulătoare pentru asigura­rea hranei populației. Aceasta a dat putință sporirei rațiilor de pâine populației munci­toare. MARIREA RAȚIILOR DE PAINE PENTRU TOATE CATEGORIILE DE SALARIAȚI Consiliul de Miniștri în baza raportului Ministerului Co­merțului a dat o decizie potri­vit căreia se hotărăște mărirea rațiilor de pâine pentru popu­lația salariată. Totodată s-a hotărît ca populația salariată și membrii de familie să pri­mească pâine în fiecare zi, în tot cursul săptămânii. Noile rații care se distribue începând chiar dela 1 August a­­c­ sunt următoarele: MUNCITORII MINERI care efectuează munci subterane și muncitorii asimilați acestora, vor primi 1000 grame pâine zilnic. Până acum toți aceștia primeau 700 grame zilnic. MILITARII SUB ARME, MUNCITORII LUMINATORI ȘI TURNĂTORI vor primi 700 grame pâine zilnic. Până acum aceștia primeau câte 500 gra­me numai cinci zile pe săptă­mână iar două zile mălai. MUNCITORII CU MUNCI GRELE vor primi 500 grame pâine zil­nic. Până acum aceș­tia primeau câte 500 grame pâine însă numai cinci zile pe săptămână iar două zile mă­lai. MUNCITORII ȘI FUNCȚIO­NARII de toate categoriile, vor primi câte 350 grame pâli­­ne zilnic. Până acum ei pri­meau pâine numai de­, patru ori pe săptămână, rest­ul de trei zile mălai, pâine iar 4 zile săptămână mălai-MUNCITORII FORESTIERI vor putea primi mălai în loc de pâine-Aprovizionarea populației urbane nesalariate, a popu­lației rurale din regiunile lip­site, a spitalelor, a oreșelor, internatelor, căminelor, azilu­rilor, penitenciarelor și a altor instituții se va face potrivit in­strucțiunilor Ministerului Co­merțului. Populația­­ sala­riată se va aproviziona cu pâine fără cartelă. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PÂINII Calitatea pâinei va fi de ase­menea îmbunătățită nepermi­­țându-se nici un fel de ames­tec de orz. PREȚUL PÂINII NESCHIMBAT Prețul pâinii distribuite pe cartelă rămâne acelaș de până acum adică 14 lei pâinea inte­grală de 1 kigtr. și 10 lei pâinea integrală de 700 grame. REDUCEREA PREȚULUI LA GAZUL METAN In urma naționalizării și datorită eforturilor muncitori­lor din Industria de Gaz Me­tan pentru reducerea prețului de cost, s’a realizat o reducere a prețului de cost al gazului metan. Astfel, Consiliul de Miniș­tri a dat o decizie prin care cu începere dela 1 August 1948 costul gazului metan pentru consumull industrial cât și pentru cel casnic se fixează după cum urmează: PENTRU CONSUMUL INDUSTRIAL La București, Ploești și Câm­­pinia. 2 lei metrul cub. In celelalte localități: 1 teu metrul cub. pentru rafinăriile de petrol, li teu metrul­­ cuib, -----—­lelalte localități 0,84 lei me­trul cub-PENTRU ÎNCĂLZIT MAGA­ZINE COMERCIALE In Ploești 3 lei metrul cub. Pentru categoriile de consu­matori care beneficiau de re­duceri de prețuri la Ploești și Câmpina se mențin prețurile c­u care se livrau gazul de că­tre Soc. „Unirea“, Astra Ro­mână și Steaua Română“. In urma acestor reduceri, prin revizuirea calculațiilor la întreprinderile care utilizează gazul metan drept combustibil se va ajunge la reduceri im­portante în ceea ce privește prețul de cost al produselor fabricate. DISTRIBUIREA DE MARI SUPLIMENTE DE ZAHAR RAMANE Consilii­ ufl de Miniștri a a­­probat de asemenea distribui­rea unei cote suplimentare de zahăr pentru populația mun­citoare. Zahărul va fi distri­buit la prețul care se plătește pentru rația obișnuită ce se distribue pe cartelă, și se va distribui pe baza unui bon de cartelă ce va fi anunțat la vreme. Rațiile ce se vor distribui vor fi următoarele 5 kgr. zahăr de persoană pentru muncitorii ce efectuează munci subterane și pentru a­­similații lor. 3. kgr- zahăr pentru mun­citorii ce efectuează munci grele-2 kgr. zahăr pentru ceilalți muncitori și pentru funcțio­narii de toate categoriile. 3 kgr. zahăr pentru copiii sub 14 ani ai salariaților a ră­­mas sus. 1 kgr. zahăr pentru fiecare din ceilalți membrii de fa­milie ai salariaților mai sus. Deasemenea se va distribui i “,le­jera'­e- Este o. ° °tă suplimentara de zahar, au fost alocate pentru re­ și populației rurale cate 260 ; facerea și desvoltarea căilor fe­gi. de persoană pe baze de ta­­rate în cadrul planului cincinal dele nominelle. de după război. i, . i­i , Nouile angajamente ale muncitorilor feroviari sovietici în cadrul planului cincinal MOSCOVA, transmite: 1 (Ba­dor).—TASS Cu prileju­l zilei de 1 August — ziua muncitorilor feroviari din Uniunea Sovietică — toate ziarele publică articole speciale și editoriale. Ziarele publică la loc de frunte scrisoarea adresată lui I. V. Stralin, de muncitorii fero­viari sovietici care trec în re­vistă activitatea lor din trecut și-și iau noui angajamente. ,„Ne dăm­ seama de marea răs­pundere a angajamentelor pe care ni le luăm”, spun munci­torii căilor ferate. Principalul element al acestor angajamente este îmbunătățirea mai departe a muncii și eficacității în toate etapele transporturilor. Muncitorii feroviari își iau angajamentul de a face tot ceea­­ce le stă în putință pen­tru ca transporturile să fie prin­tre ramurile fruntașe ale eco­nomiei naționale ale Uniunii So­vietice. Intr’un editorial consacrat zi­lei muncitorilor feroviari, PRAV­DA scrie : „A­săzi este ziua muncitori­lor feroviari din întreag­a țară. Această sărbătoare a fost cne­­zată în amintirea primirii la Kremlin, la 30 iulie 1935, a muncitorilor de la căile ferate. In discursul său istoric rostit cu acel prilej, I. V. Stalin a de­finit cu perfectă claritate impor­tanța covârșitoare a sistemului feroviar pentru țara noastră. Călăuzit de îndrumările lui I. V. Stalin, partidul, guvernul arătați Și întreg poporul sovietic mani­­­­festă o grijă constantă pentru, de ajuns să Ziua muncitorilor feroviari este sărbătorită în întreaga țară, în toiul minunatelor victorii muncitorești ale poporului so­vietic. Planul economiei naționale pentru semestru a fost îndepli­nit cu succes. Progresul rapid al căilor ferate este un indiciu iz­bitor al forței crescânde a Sta­tului sovietic. Tot PRAVDA publică un ar­ticol al ministrului căilor fe­rate Beșcev, care spune : Muncitorii feroviari și-au do­vedit în numeroase rânduri ca­pacitatea lor de a îndeplini cu­ cinste sarcinile ce le stăteau în față. Ei vor depune toate efor­turile pentru a ridica la un ni­vel nou, și mai­­ înalt, munca de la căile frate, pentru a reali­za angajamentele Iute prin scri­soarea trimisă marelui Stalin. O mare societate de Stat pentru desfacerea produselor petrolifere In „Monitorul Oficial“ din 31 iulie a. c­, a apărut decizia Mi­nisterului Minelor și Petrolului, prin care întreprinderile naționali­zate „Distribuția“, „Aragaz“ și „Competrol“ fuzionează prin ab­sorbirea de către Societatea Co­mercială de Stat „Competrol“, a celorlalte două întreprinderi. Depozitele de desfacere a pro­duselor petrolifere cu ridicata și amănuntul ale întreprinderilor na­ționalizate „Prahova“ și „Unirea“ trec în administrația Ministerului Comerțului, împreună cu toate instala­ți­unile, utilajul, ambalajele și mijloacele de transport și vor fi exploatate de Societatea Co­mercială de Stat „Competrol“, ,,j

Next