Viața Sindicală, august 1948 (Anul 5, nr. 275-300)
1948-08-02 / nr. 275
4 wsuM-wmm mm SJUDOCMIA , 170 milioane chinezi eliberați de armata populară în Decembrie 1945, la conferința sponșbrilor afacerilor străine Moscova, se decide unitatea și demamocratizarea Chinei. Ea trebuia să războiul civil deslănțuit de Ciang- Kai-Shek, imediat după înfrângerea Japoniei trebuia să înceteze, iar forțele americane și sovietice retrase din această țară. Ca o compactare la această decizie, în ianuarie 1946, are loc o convenție între Ciang-Kai-Shek și China populară, pentru încetarea ostilităților și realizarea practică a democrației Dar pentru Ciang-Kai-Shek cât și pentru sprijinitorii săi americani, aceste două acte diplomatice nu sunt decât simple petece de hârtie. Nimic nu este schimbat în formarea guvernului feudal chinez. Acum 13 ani, la 1 August 1935, aibă un guvern național unitar, Comitetul Executiv al Chinei j populare, și Partidul Comunist chinez, lansau un apel chemând la luptă contra contraeitismutlui japonez, care anexase Manciuria, ocupase Mongolia interioară și se pregătea să pună stăpânire pe întreaga țară aflată sub dictatura lui Ciang- Kai-Shek. Aceste cuceriri începute de japonezi încă de la sfârșitul primului războiu mondial, au fost posibile prin trădarea șefului Kuomintang-ului, care în loc sa lupte contra invadatorului străin, cheta ■ is: miliarde de doii'-', ».'chn’isase sute de mii de vieți «meieștt, spre a duce campanii sângeroase și distrugătoare contra Chinei populare. IrruperiaiSșt Mango-americani încurajaseră și ei prin bani și arme expansiunea japoneză. Ei ducea în China aceeași politică, ca și în Europa. Hitler și Mikadoul erau ajutați în planurile lor de cotropire, pentru că se conta pe dânșii ca să distrugă forțele antifasciste și să ajungă la un războiu contra URSS. In fața pericolului de a dispare ca națiune, poporul chinez, într’un admirabil elan de patriotism, realiză unitatea națională sub conducerea Partidului Comunist. Apelul la arme contra cotropitorului japonez pentru eliberarea națională și socială, găsi deci un răsunet puternic în imensitatea Chinei Sub presiunea acestei voințe, Ciang-Kri-Shiek ,și pe Wji șeii ai Kuomintang-ului, fură nevoiți să declare oficial război Japoniei. Dar, pe când trupele populare de sub conducerea fruntașilor comuniști Mao Tze Tung, Chu-Deh, Che Un Lai, liberau teritorii importante din nord și hârțuiau pe inamic pe tot cuprinsul țării, armatele Kuomintang-ului sufereau înfrângeri după înfrângeri. Generalii miniștrii se îmbogățeau din furnișiturile militare și din împrumuturle americane, întrvmind înnaintarea imperii și filor japonezi. Prin această politică de trădare și da cor țuna, ei căutau să prelungească războiul, trăgând speranța ei. China populară va eși slăbită din războiul pe care îl ducea singură, războiul contra Chinei populare continuă și Ciang-Kai-Shek semnează cu americanii o convenție, autorizând trupele americane să rămână în China, cu toate că Uniunea Sovietică, fidelă angajamentului luat, retrăsese trupele sale. Supunerea lui Ciang-Kai-Shek americanilor, devine completă. Contra concesiunilor miniere și bazelor strategice primite, acordă lui Ciang-Kai-Shek americanii credite din ce în ce mai numeroase cât și armament din ce mai modern. El a primit de două ori mai multe arme, pentru a lupta împotriva forțelor democratice, decât primise pentru combaterea japonezilor. Totuși de când războiul civil a reînceput în vara anului 1946, armatele reacționare suferă înfrângeri neîncetate. Până azi forțele democratice au eliberat un teritoriu de întindere cât jumătate din Europa a și locuit de 170 de locuitori. Ciang-Kai-Shek milioane de nu se mai poate sprijini decât pe ajutorul străin american. Din cei 20 milion teritoriile asuprite de Ciang- Kai-Shek, familia lui înrudită cu alte trei familii jecmănesc țara. In 20 de ani au acumulat 18 miliarde de dolari americani și monopolizează întreaga viață economică. Capitalismul monopolist chinez este strâns legat de imperialismul acelaș străin și asuprește cu el în măsură muncitorii, țăranii micii meseriași și intelectuali progresiști. Sindicatele, care duc de 24 ani o luptă eroică pentru apărarea drepturilor muncitorești, sunt crunt persecutate. Din August 1946, sindicatele adevărat democratice au fost aruncate în ilegalitate. Ciang-Kai-Shek exercită o cruntă teroare. Soldații americani iau parte la represiunile grevelor, unde de fiecare dată sute de muncitori sunt răniți sau omorâți. Cu toată această opresiune bestială, peste 1.200.000 de muncitori au participat în cursul anului la greve și mișcări politice progresiste. Ciang-Kai-Shek a primit de la americani a cincea parte din totalul creditelor acordate străinătății. La ce rezultate a ajuns el cu cele 5 miliarde de dolari primiți? 80% din întreprinderile chineze sunt închise din cauza concurenței americane. Milioane de muncitori mor de foame din lipsă de lucru. 40% din pământ nu este cultivat, peste 20 milioane de oameni sunt fără adăpost. Nimeni nu cunoaște cantitatea de monedă hârtie în circulație căci inflația atinge proporții nemaipomenite. Rokeffeller și Mellon, cei mai mari șefi de trusturi americane, sunt stăpâni pe China lui Ciang-Kai- Shek. Consilierii americani în număr de 500 controlează toată activitatea țării. Manifestațiile contra subjugării țării imperialismului american sunt tot mai numeroase. Ultimele greve care au avut loc la Shangai, la Peking și Nanking, acestei reforme atât de importante sunt sindicatele agricole. Ele dau tot concursul ioracțiunii Partidului Comunist chinez, pentru desvaltarea producției agrare, care se realizează prin intermediul cooperativelor. In orașe, sindicatele muncitorești sunt cel mai prețios ajutor al Partidului Comunist, pentru reconstrucția țării și punerea în practică a legislației în vigoare care este printre cele mai democratice din lume. Sindicatele depun de asemenea sforțări uriașe pentru suprimarea analfabetismului la orașe și la sate. Intelectualii și studenții aduc în această operă o foarte prețioasă contribuție. Conferința sndicală care a avut loc în China liberă și unde s-a realizat unificarea cu sindicatele clandestine din China ocupată încă de Ciang-Kai-Shek, este un factor hotărîtor în lupta pentru libertate și pace. Privirile celor 1 miliard de locuitori din diferitele țări ale Extremului Orient, sunt îndreptate asupra Chinei populare. Ei văd acolo un popor care luptă, muncește și învață, fiind sigur că în viitor întreaga țară va cunoaște regimul de democrație populară și elibherarea de sub jugul trusturilor Mersul omenirii spre pace și progres, înaintează victorios și înlătură din calea sa orice obstacol. Apelul lansat acum 13 ani de Partidul Comunist chinez, chemând la rezistență față de ațâțătorii la răsboiu, de reacțiune și imperialism, este azi ca și atunci un apel care găsește un profund ecou la toți apărătorii păcii și democra fost construite numeroase poduri țîeînouioane de soldați pe care îi avea între 1937 și 1944, bilanțul este următorul: 3 milioane morți și 6 milioane dezertori. Trusturile și mercenarii lor nu vor putea opri eliberarea Chinei. Vedem azi ca și altădată pe Ciang-Kai-Shek în slujba imperialismului străin, pe când Partidul Comunist chinez este inițiatorul și conducătorul luptei pentru eliberarea națională și socială. Haos și foamete în China vândută Ciang-Kai-Shek de trusturilior americane dimpotriva speciali^ir japae a fi anefka« Poporul muncitor chinez lopto de 13 ani și conducerea Partidului Comunist pentru independență națională și democrație populară au grupat alături de muncitori pe studenții și intelectualii progresiști și au avut un răsunet în toate păturile populației. In China eliberată, sindicatele dau un sprijin prețios la întărirea reformelor democratice In China eliberată situația e atât de diferită de cea din China care suferă de dictatura lui Ciang-Kai- Shek străini încât chiar ziariștii burghezi aflători acolo sunt obligați să recunoască marea operă de renaștere națională care este în curs. Massere populare chineze sub conducerea Partidului Comunist chinez, luptă cu succes contra feudalismului aliat imperialismului american. Reforma agrară care a avut loc în China eliberată, lichidează în acelaș timp forma feudală Suni dau demisia din funcția de Ambasador Plenipotențiar Extraordinar al Republicii Federative Iube exploatare și pe sprijinitoriigoslave în România din următoarele subjugării către trusturi. Ea a avut motive : loc cu sprijinul țărănimii sărace. I Cuprinsul primei scrisori a C. C. care constitue 70% din populație, 11 PC. (b) U. S. trimisă Coridar nu stăpânea decât IOVO din tetului Central al Partidului Comupământ, pe când moșierii care erau net Iugoslavi și răspunsul aces 10% din populație erau stăpâni pe toia din urmă la această scrisoare, 80% din pământ. I mi-au fost aduse la cunoștință încă TOV. MAO TZE TUNG Secretarul general al Partidului Comunist chinez Continuturi din pag.ul gradului. Lucrătorii de cale ferată sovietici au făcut față cu cinste grelelor sarcini impuse în timppul Marelui Războiu pentru Apărarea Patriei. Ocupanții germani au pricinuit transportului feroviar sovietic daune foarte mari, dar cu toate acestea, el nu și-a întrerupt nici pentru un minut activitatea. In prezent, transportul feroviar sovietic nu numai că-și reface randamentul dinainte de războiu, dar se și desvoltă, crește pe baza nouei tehnici sovietice avansate. Primul plan cincinal post-belic prevede construirea de nouă linii feroviare cu o lungime totală de 7230 kilometri. Cel mai important șantier feroviar al actualului plan cincinal este artera feroviară Stalinsk-Magnitogorsk. încă în anul 1939, pe acest traseu, s-a construit linia feroviară dintre orașele Acmolinsc și Barnaul. Pe măsura instalării nouei linii feroviare, ținuturi întregi, nelocuite până în prezent se trezesc la viață. Construirea nouilor artere feroviare contribue la desvoltarea rapidă a forțelor de producție din Kazahstann, Ural, Siberia și alte ținuturi. Artera riană, construită feroviară Sud-Sibeîn prezent, va îngădui exploatarea complectă a nouilor zăcăminte de cărbune și minereuri, a unor importante masive păduroase și a unor bogate regiuni agricole. Noua cale ferata Momnî-Ctu va scurta mult calea prin care cărbunele din Caraganiba este transportat în regiunile Asiei Centrale, iar linia ferată Ciardjoy- Dongrad va lega de căile ferate principale, una din cele mai mari regiuni de cultivare din Asia Centrală și a bumbacului anume oaza din Horezm. Statul sovietic nu precupețește mijloacele materiale pentru construirea și înzestrarea cât mai perfectă din punct de vedere tehnic a transportului, fapt care ridică neîncetat forța economică a Țării Sovietelor. Actualul plan cincinal alocă pentru refacerea și desvoltarea căilor ferate 40 miliarde și 1 milion ruble, adică aproape o șesime din întreaga sumă a investițiilor de capital în economia națională a Țării Sovietelor. Această cifră va fi și mai clară, dacă amintim că în toate planurile sale dinainte de războiu, luate cincila un loc, pentru desvoltarea transportului au fost alocate circa 41 miliarde ruble. Lucrătorii feroviari sovietici au desfășurat ample lucrări de restaurare pe liniile ferate, pe care ocupanții germani le-au distrus în timpul retragerii. Astfel au fost restaurate arterele feroviare duble Moscova—Leningrad, Moscova— Kurse—Harcov—Donbas—Prohladnaia. Importante lucrări au fost efectuate pentru refacerea liniilor ferate dintre însemnatele noduri industriale din Bazinul Donețului și Krivoirog. Primul plan cincinal de după război prevede construirea și restaurarea a 1800 poduri mari și mijlocii. Până în momentul de față toate au și fost restaurate aproape podurile feroviare și au îiitrecerep socialistă, în care s’au Et. Constant angajat toți lucrătorii feroviari, a adus pe primul plan oameni noui, ale căror nume au devenit cunoscute întregii noastre țări. Așa de pildă, la calea ferată Sud-Siberiană este vestita coloană stahamovistă de locomotive, condusă de mașinistul Ivan Petrovici Blinov — erou al muncii socialiste. Mașinistul de la depoul de locomotive din Iaroslavl — Alexandru Petrovici Papavin — de asemenea erou al muncii socialiste, a parcurs cu locomotiva sa circa 1200 kilometri, fără a fi nevoit să facă locomotivei o reparație mai importantă. Inginerii de transport — Natalevici, Afanasiev, Șestin și Zîcov, distinși cu premiul nrmei muncitoare sprijinită la Scă unearca^Pf ****** ... , și îndrumată de Partidul Muncantabue la securitatea circulației > . v trenurilor. Impiegatul de mișcare , cj 01 '"Sc Romain a reușit să salvan Gostîrco din Voroșilovgrad și s 0 reg0lită buna și incamanazii săi de lucru — Borisor dhestulătoare, iov din Penza, Klavdia Coroleva din" In acelaș timp prin Comisia Moscova, Grigore Cosmin din Dnej de Stat pentru colectarea Nepropetrovsk au inventat și aplicat _ realelor ale cărei operațiuni metode originale și extrem de efective de organizare a circulației rapide a trenurilor. Mașinistul stahanovist emerit Dimitrii Corobcov de la depoul din Tula, al căii ferate Moscova—Kursk a luat inițiativa îndeplinirii planului cincinal în trei ani și opt luni. Lucrătorii, feroviari sovietici, însuflețiți de voința de a-și împlini obligațiile, pe care și le-au asumat în scrisoarea adresată lui Stalin, întâmpină sărbătoarea lor prin importante succese de producție. pân, de dictator și nu de cotar bomre democratică“. Uniunea Sovietică protestează energic împotriva acestei atitudini care este proprie conferințelor ținute cu Benelux, dar nu poate fi acceptată la această conferință.Noi trebue să spunem pe față că ura care a fost deschisă pentru intrare este tot atât de deschisă și pentru ieșire. Nimeni nu este obligat să colaboreze dacă nu vrea. După aceasta, Vâșinski trece la documentarea largă a faptului că tratatul din 1921 nu poate să mai fie considerat valabil și că însăși Statele Unite, Marea Britanie și Franța l-au violat în repetate rânduri. De altfel, convenția celor Unite, Marii Britanii și Franțeidin 1921 a fost încheiată fără participarea Uniuuiii Sovietelor care în acel moment se rare împotriva fiștilor străini. Delegatul sovietic A. I. Vîșinski arată în continuare că reprezentanții Statelor Unite, Marii Britanii și Franței susțin că pentru valabilitatea convenției ar fi necesară prezența tuturor acelora care au iscălit Convenția din 1921, dar printre semnatarii acelei convenții, afară de Germania și Austria — a cărei situație o cunoașteți — se găseau și Belgia și Grecia, care nici nu au fost invitate la conferința actuală. Aceasta demonstrează suficient lipsa oricărei seriozități a acestui protest. A. I. Vâșinski a subliniat faptul că pentru încheierea convenției nu este nevoie de unanimitate și că ea va fi pusă în aplicare chiar dacă nu toți participanții vor fi de acord.Trecând la examinarea situației Austriei în cadrul Conferinței Dunărene, minnisgăsea în plină luptă de apătrul adjunct al afacerilor ex- Franței, ifntervenția terne al Uniunii Sovietice subliniază că delegațiile Statelor Unite. Maréi prim pozițiile lor calcă Britanii, hotărîrea Consiliului Miniștrilor de Externe. In afară de faptul că tratatul cu Austria nu a fost încă încheiat, trebuie subliniat și rolul Austriei în acest război. Armatele sale au participat alături de armatele hitleriste până la războiului, în opoziție sfârșitul cu efortul depus de România, care a dat 12 divizii, contribuind efectiv la distrugerea Germaniei hitleriste. în concluzie, delegatul sovietic a propus ca hotărîrea Consiliului Miniștrilor de Externe privind participarea Austriei la lucrările Conferinței Dunărene să fie respectată. Această propunere a fost pusă la vot și adoptată cu șapte voturi pentru și trei abțineri. S-au abținut delegații Statelor Unite, Marii Britanii și ' ■•as; ■ [UNK] - ■ - v—« "«»»»»—" . Demisia lui R. Golubovici In scrisoarea sa de demisie, fostul ambasador înfierează poziția antileninistă, naționalistă, antisovietică a actualilor conducători iugoslavi In ziua de 30 iulie R. Golu luptat activ, trebue însă cu amăție este antileninistă, deoarece ea ceilalți au îndreptat Partidul nostru ..H -n -I 1 * _ 1 ft/jo pi AActib manactio rlintro 15 F. I no notoo /ticnnrrlioî c!înimo ikîriî tăciune să declar că înainte, eu nu adâncește prăpastia dintre P. C. I. mi-am dat seama că în ultimele Ș, Partidele Comuniste frățești și luni, conducătorii Partidului nostru, aduce astfel apa la moara imperiaîn frunte cu tov. Tito, cu fiece passismului, dăunând intereselor prolepe care-l făceau, se depărtau tot tariatului internațional care luptă mai mult de pozițiile International împotriva imperialismului, fismului proletar, se rostogoleau tot! Toți raportorii de la congresul Parmai mult de pozițiile naționalismul j tidului, începând cu Tito, ca și cea lui târînd după sine Partidul pe mai mare parte din cei ce au luat calea antisovietismului. De acest la 1 parte la discuții, au calomniat Biciu mi-am dat seama la Congresulroul Informativ și P C. (b) al Partidului U. S., susținând fără nici un argo -C. C. al Partidului Comunist sument serios că scrisorile C. C. algoslav s’a striat pe o cale antice- P. C. (b) U. S. și Rezoluția Birou ninistă, refuzând să ia parte la conuns Informativ au fi neîntemeiate, cerința Biroului Informativ al celor . Dacă scrisorile C. C. al P. C. (b) 9 partide comuniste, al cărui memit C. S. și Rezoluția Biroului Informatoru era P. C. I., în vederea disculuv sunt, după cum susține Tito și tării greșelilor P. C. I., evidențiate ! ceilalți, neîntemeiate, este cu atât în scrisorile C. C. al P. C. (b) a! mai de neînțeles dece acesta in U. S. in acest refuz eu am văzut s’au dus la ședința Biroului Infor - începutul unei rupturi cu frontul cormativ. Dar conducătorii P. C. S. nu zrinist, încercarea de a sparge front sau a dus la ședința Biroului infortul internațional al forțelor revolumativ, tocmai pentru că scrisorile ționare, forțe ce luptă împotriva C. C. a P. C. (b) U. S. și noian -imperialismului. Explicația pe carerea Partidelor Comuniste cari fac [ea prieteniei cinstite cu Uniunea o dă C. C. al Partidului Comunist o parte din Biroul Informativ erau Sovietică, cu țările democrației po Iugoslav respingând invitația, juste, ^purare și să-și ocupe locul în lupta cum că nu dorește să participe la Conducătorii C. C. al P. C. J. se ședință, spre „a nu adânci prăpastia / străduesc să convingă pe membrii între Partidele Comuniste frățești“, Partidului și poporul că Comitetele nu m’a putut convinge. Nu poate Centrale ale Partidelor frățești, îmexista o prăpastie mai adâncă, depreună cu P. C. (b) U. S., s ar fi pe calea discordiei și învrăjbirii cu celelalte Partide Comuniste frățești, cu țările democrației populare și cu Uniunea Sovietică, pe calea spargerii frontului proletariatului revoluționar. In Partid domnește o teroare fățișă. Tovarășii cari își exprimă chiar și în forma cea mai modestă și mai nevinovată dezacordul față de poziția antimarxistă și antisovietică a C. C. al P. C. I. sunt excluși din Partid, sunt siliți prin diferite metode să se dezică de părerile lor, iar dacă aceasta nu reușește, sunt aruncați în închisori. La Congres ascuțișul liniei de luptă împotriva burgheziei și a imperialismului a fost tocit, în timp ce întreg focul a fost îndreptat împotriva comuniștilor cinstiți, cari doresc în mod sincer să lichideze cât mai repede această situație grea în care s’au pus Partidul nostru și poporul nostru, să pornească pe cainternațională a proletariatului. Toate aceste metode antimarxiste, antileniniste ale lui Tito, Kardelj și ale celorlalți arată că noi ne-am abătut de pe calea internaționalismului, care constă în susținerea și întărirea alianței forțelor democratice și revoluționare și în primul rând a forțelor în fruntea cărora se află Partidele Comuniste din diferitele țări. După părerea mea, linia actuală a C. C. al Partidului Comunist Iugoslav adâncește din ce în ce mai mult prăpastia dintre Partidul nostru și celelalte Partide Comuniste frățești, și în primul rând, dintre el și Partidul Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Politica naționalistă, antisovietică a actualei conduceri a P. C. J. este funestă pentru Partidul nostru și pentru popor. Această politică nu poate duce Iugoslavia decât pe calea degenerării burgheze, pe calea transformării Iugoslaviei într-o colonie a imperialismului. In calitate de comunist, eu nu pot aproba această linie. Dar a fi convins că linia C. C. nu este justă și a nu vorbi despre acest lucru, — o asemenea atitudine o consider ca nedemnă pentru un comunist. Fiind convins de caracterul nejust al liniei C. C. al P. C. J. în chestiunea atitudinii față de celelalte Partide Comuniste frățești, în chestiunea politicii interne a C. C. al P. C. J., eu nu pot în mod practic să aplic această linie, și demisionez din postul de Ambasador Plenipotențiar Extraordinar în România. Moarte fascismului — libertate poporului Ilovici, ambasador plenipotențiar extraordinar al Republicii Populare Federative Iugoslave in România, a trimis ziarului „Scânteia“ spre publicare scrisoarea sa de demisie din acest post, înaintată în ziua de 28 iulie 1948 Scupșcinei Populare a Republicii Populare Federative Iugoslave, cu următorul text: Prezidiului Scupșcinei Populare a Republicii Populare Federative Iugoslave Belgrad Trebue de subliniat că animatorii înainte de publicarea Rezoluției Bi-cât aceea creată în urma respinge situat pe o poziție vrăjmașă față ......................... ■ ■roului Informativ cu privire la firii oricărui contact cu celelalte par-de Iugoslavia, dar chiar prin faptul luata în Partidul Comun st iugoti de spre a discuta conflictul, nu acesta, Tito și ceilalți s’au situat slav. Publicarea Rezoluției mi-a dat. poate exista o prăpastie mai adâncă. Pe calea dușmăniei și a ațâțării împutința să iau cunoștință de cu- decât prăpastia care de fapt există potriva Partidelor frățești, prinsul întregei critici făcută de acum între Partidul nostru și cele Până la Congresul Partidului am falte Partide Comuniste. Dîmpotri a avut unele speranțe că la Congres, vă, am fost pe deplin convins, că conducătorii noștri vor lua opoziprin participarea la ședință, multe autocritica și ca se vor adresa probleme ar fi fost lămurite și că Congresului cu un apel pentru a fi astăzi lucrurile ar fi stat cu totul ajutați sa se clarifice asupra mui altfel. Această părere am avut-o unirilor atat de serioase, ridicate până la Congresul Partidului cele opt Partide Comuniste și Muncitorești din Biroul Informativ, Comitetului Central al Partidului Comunist Iugoslav, întrebarea fundamentală pe care mi-am pus-o în calitate de comunist, a fost următoarea : a luat sau nu conducerea Partidului Comunist Iugoslav o poziție antisovietică, este sau nu linia urmată de Partidul Comunist Iugoslav în munca sa, atât în problemele de politică exx-*,.. ...........x.. și împotriva noastră de C. C. a P. C. n’am ascuns-o față de tovarășii ^ U. S., de celelalte Partide frămembri de partid cu care discutam i torti Ș> de biroul informativ, cu privire la aceste probleme. Eu ! . la loc de a lua aceasta poziție se socoteam, că la Congresul Partidul ar lista singura justa . Toto, ... |_______________ |__________ lui, C. C. se va situa pe o poziție, I Kardeîi, Djias, Rankovxi și alții temă, cât și în cele de politică in care-i va ajuta să găsească calea , au depus toate eforturile pentru aternă, o linie antisovietică? Toate , pentru înlăturarea rupturii cu ce le îndrepta Congresul pe calea duscelelalte probleme scoase în evidență i alte Partide Comuniste. Dar Conr,iniei față de toate Partidele Code Rezoluția Biroului Informativ și anume : caracterul semilegal al Partidului, dizolvarea Partidului în Frontul Popular, părerile greșite ale conducerii Partidului în chestiunea desvoltării elementelor capitaliste la sate, etc, eu le socoteam și le socotesc drept chestiuni legate de problema generală a atitudinii față de țara socialismului — U.R.S.S. Toate aceste chestiuni, având în greșul a arătat că C. C. al P. C. I. *1?“nist,e1 frate?fi> în ,frunte C“ PC. s’a situat pe linia adâncii prăpast (11) . prLmul conducător al trei între Partidul Comunist Iugo- Partidului a dat tonul la Congres, slav pe de o parte și P. C. (b) al U. S. și celelalte Partide Comuniste și Muncitorești, pe de altă parte. Asistând la congresul al V-lea al P. C. 1. ca oaspete, m‘am , . t , am , convins că linia fundamentală So ceat > ca și Congres și în timpul Congresului au împroșcat cu noroiu pe cei ce au aprobat Rezoluția Biroului Informativ, cât și organele de conducere ale Partidelor care au aprobat aceasta Rezoluție, căutând să arate că primejdia principală care amenință Iugoslavia sunt Partidele Comuniste frățești și Biroul Informativ — devine limpede ce atmosferă nesănătoasă a domnit la Congres. Din aceasta rezultă vădit că Tito și ia Congres iera de a se răfui cu Biroul Informativ și Partivedere că se confirmă faptul că Cijec Comuniste ce-l formează. Des- C. al P. C. r. urmează și în aceste ■baterile la Congres în legătură cu probleme oline nefastă, pot fi înțele.,se problemele, aveau un caracter *e.se. c„a greșeli săvârșite de comun care nu putea duce la rezolvarea niști în munca practică. a cauto conflictului, ci la adâncirea lui, degreșeli pot fi înlăturate prin critica ioarece totul se reducea la încercași autocritică. După cum am aratat rea de a discred îita Birou! Informamai sus, pentru mine a rămas câtă j tiv, P. C. (b) a! U. S. și celelalteva vreme fără răspuns întrebarea ! Partide Comuniste. Această linie a fundamentală: s’a situat oare în a fost trasată în mod categoric detr’adevăr conducerea P. C. I. pe ol către C. C. în rapoartele linie antisovietică ? A rupt ea cu vi j Lupta eroică dusă în prezent sale deternaționalismul, a trecut ea^ pe o! către proletariatul internațional împoziție naționalistă sau n’a făcut lui potriva imperialismului și jocul Parcru acesta a jridului Comunist Iugoslav în acea Oricât de greu mi-ar fi pentru astă luptă, în alianță cu partidele Partidul meu, al cărui membru sunt frățești, au fost cu totul ocolite, de mulți ani și în cadrul căruia am ! După părerea mea, această pozini admisibile ofense și calomnii față de Partidele Comuniste frățești ale celorlalte țări și în primul rând față de P. C. (b) U. S. Dacă am mai 28 iulie 1948 R. Gduhovicî Ein seară a avut loc în Parculmata sovietică, d-sa a arătat Jode Cutară și Odihnă al . Cssetul pe care-l au Căile Ferate So Prieteniei Sovieto-Române, sărbătorirea „Zilei Căilor Ferate Sovietice“. Au fost de față : colonel Rahlin, colonel Rabahin, locotenent colonel Diamant, locotenent colonel 8amis din armata sovietică, iair din partea Căilor Ferate române : tov. Alexia Augustin, director general C.F.R., Vlădescu, locțiitorul directorului general, subdirectorii generali și directorii centrali. Serbarea la care a asistat un public foarte numeros, a fost deschisă de căpitanul Florea, din arvietice în regizarea planului cincinal. Tov. Alexa Augustin, director general C.F.R., a vorbit apoi despre însemnătatea Zilei Căilor Ferate Sovietice, arătând realizările U.R.S.S. în damasmul feroviar, precum și realizările Căilor Ferate Române, pe baza experiențelor bravilor muncitori feroviari sovietici. A urmat apoi un bogat program artistic, la care și-au dat concursul fanfara și ccrul Grivița Roșiei. Mărirea rațiilor de pâine pentru muncitori și funcționari îmbunătățirea calității și menținerea prețului. - lari cote suplimentare de zahăr. — Rețicerea prețului la gaz metan Munca sârguitoare a fără- MEMBRII DE FAMILIE a1. PENTRU CONSUMUL CAS'salariaților prevăzuți mai sus. N.c (INCLUSIV ILUMINA- vor primi câte 250 grame j TUL) pâine zilnic. Până acuma ai La București, Ploești Câmceștia primeau numai 3 zile pe pina 2 lei metrul cub In cese desfășoară în aste mai bune condițiuni se creiază rezerve îndestulătoare pentru asigurarea hranei populației. Aceasta a dat putință sporirei rațiilor de pâine populației muncitoare. MARIREA RAȚIILOR DE PAINE PENTRU TOATE CATEGORIILE DE SALARIAȚI Consiliul de Miniștri în baza raportului Ministerului Comerțului a dat o decizie potrivit căreia se hotărăște mărirea rațiilor de pâine pentru populația salariată. Totodată s-a hotărît ca populația salariată și membrii de familie să primească pâine în fiecare zi, în tot cursul săptămânii. Noile rații care se distribue începând chiar dela 1 August ac sunt următoarele: MUNCITORII MINERI care efectuează munci subterane și muncitorii asimilați acestora, vor primi 1000 grame pâine zilnic. Până acum toți aceștia primeau 700 grame zilnic. MILITARII SUB ARME, MUNCITORII LUMINATORI ȘI TURNĂTORI vor primi 700 grame pâine zilnic. Până acum aceștia primeau câte 500 grame numai cinci zile pe săptămână iar două zile mălai. MUNCITORII CU MUNCI GRELE vor primi 500 grame pâine zilnic. Până acum aceștia primeau câte 500 grame pâine însă numai cinci zile pe săptămână iar două zile mălai. MUNCITORII ȘI FUNCȚIONARII de toate categoriile, vor primi câte 350 grame pâline zilnic. Până acum ei primeau pâine numai de, patru ori pe săptămână, restul de trei zile mălai, pâine iar 4 zile săptămână mălai-MUNCITORII FORESTIERI vor putea primi mălai în loc de pâine-Aprovizionarea populației urbane nesalariate, a populației rurale din regiunile lipsite, a spitalelor, a oreșelor, internatelor, căminelor, azilurilor, penitenciarelor și a altor instituții se va face potrivit instrucțiunilor Ministerului Comerțului. Populația salariată se va aproviziona cu pâine fără cartelă. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PÂINII Calitatea pâinei va fi de asemenea îmbunătățită nepermițându-se nici un fel de amestec de orz. PREȚUL PÂINII NESCHIMBAT Prețul pâinii distribuite pe cartelă rămâne acelaș de până acum adică 14 lei pâinea integrală de 1 kigtr. și 10 lei pâinea integrală de 700 grame. REDUCEREA PREȚULUI LA GAZUL METAN In urma naționalizării și datorită eforturilor muncitorilor din Industria de Gaz Metan pentru reducerea prețului de cost, s’a realizat o reducere a prețului de cost al gazului metan. Astfel, Consiliul de Miniștri a dat o decizie prin care cu începere dela 1 August 1948 costul gazului metan pentru consumull industrial cât și pentru cel casnic se fixează după cum urmează: PENTRU CONSUMUL INDUSTRIAL La București, Ploești și Câmpinia. 2 lei metrul cub. In celelalte localități: 1 teu metrul cub. pentru rafinăriile de petrol, li teu metrul cuib, -----—lelalte localități 0,84 lei metrul cub-PENTRU ÎNCĂLZIT MAGAZINE COMERCIALE In Ploești 3 lei metrul cub. Pentru categoriile de consumatori care beneficiau de reduceri de prețuri la Ploești și Câmpina se mențin prețurile cu care se livrau gazul de către Soc. „Unirea“, Astra Română și Steaua Română“. In urma acestor reduceri, prin revizuirea calculațiilor la întreprinderile care utilizează gazul metan drept combustibil se va ajunge la reduceri importante în ceea ce privește prețul de cost al produselor fabricate. DISTRIBUIREA DE MARI SUPLIMENTE DE ZAHAR RAMANE Consilii ufl de Miniștri a aprobat de asemenea distribuirea unei cote suplimentare de zahăr pentru populația muncitoare. Zahărul va fi distribuit la prețul care se plătește pentru rația obișnuită ce se distribue pe cartelă, și se va distribui pe baza unui bon de cartelă ce va fi anunțat la vreme. Rațiile ce se vor distribui vor fi următoarele 5 kgr. zahăr de persoană pentru muncitorii ce efectuează munci subterane și pentru asimilații lor. 3. kgr- zahăr pentru muncitorii ce efectuează munci grele-2 kgr. zahăr pentru ceilalți muncitori și pentru funcționarii de toate categoriile. 3 kgr. zahăr pentru copiii sub 14 ani ai salariaților a rămas sus. 1 kgr. zahăr pentru fiecare din ceilalți membrii de familie ai salariaților mai sus. Deasemenea se va distribui i “,lejera'e- Este o. ° °tă suplimentara de zahar, au fost alocate pentru re și populației rurale cate 260 ; facerea și desvoltarea căilor fegi. de persoană pe baze de tarate în cadrul planului cincinal dele nominelle. de după război. i, . ii , Nouile angajamente ale muncitorilor feroviari sovietici în cadrul planului cincinal MOSCOVA, transmite: 1 (Bador).—TASS Cu prilejul zilei de 1 August — ziua muncitorilor feroviari din Uniunea Sovietică — toate ziarele publică articole speciale și editoriale. Ziarele publică la loc de frunte scrisoarea adresată lui I. V. Stralin, de muncitorii feroviari sovietici care trec în revistă activitatea lor din trecut și-și iau noui angajamente. ,„Ne dăm seama de marea răspundere a angajamentelor pe care ni le luăm”, spun muncitorii căilor ferate. Principalul element al acestor angajamente este îmbunătățirea mai departe a muncii și eficacității în toate etapele transporturilor. Muncitorii feroviari își iau angajamentul de a face tot ceeace le stă în putință pentru ca transporturile să fie printre ramurile fruntașe ale economiei naționale ale Uniunii Sovietice. Intr’un editorial consacrat zilei muncitorilor feroviari, PRAVDA scrie : „Asăzi este ziua muncitorilor feroviari din întreaga țară. Această sărbătoare a fost cnezată în amintirea primirii la Kremlin, la 30 iulie 1935, a muncitorilor de la căile ferate. In discursul său istoric rostit cu acel prilej, I. V. Stalin a definit cu perfectă claritate importanța covârșitoare a sistemului feroviar pentru țara noastră. Călăuzit de îndrumările lui I. V. Stalin, partidul, guvernul arătați Și întreg poporul sovietic manifestă o grijă constantă pentru, de ajuns să Ziua muncitorilor feroviari este sărbătorită în întreaga țară, în toiul minunatelor victorii muncitorești ale poporului sovietic. Planul economiei naționale pentru semestru a fost îndeplinit cu succes. Progresul rapid al căilor ferate este un indiciu izbitor al forței crescânde a Statului sovietic. Tot PRAVDA publică un articol al ministrului căilor ferate Beșcev, care spune : Muncitorii feroviari și-au dovedit în numeroase rânduri capacitatea lor de a îndeplini cu cinste sarcinile ce le stăteau în față. Ei vor depune toate eforturile pentru a ridica la un nivel nou, și mai înalt, munca de la căile frate, pentru a realiza angajamentele Iute prin scrisoarea trimisă marelui Stalin. O mare societate de Stat pentru desfacerea produselor petrolifere In „Monitorul Oficial“ din 31 iulie a. c, a apărut decizia Ministerului Minelor și Petrolului, prin care întreprinderile naționalizate „Distribuția“, „Aragaz“ și „Competrol“ fuzionează prin absorbirea de către Societatea Comercială de Stat „Competrol“, a celorlalte două întreprinderi. Depozitele de desfacere a produselor petrolifere cu ridicata și amănuntul ale întreprinderilor naționalizate „Prahova“ și „Unirea“ trec în administrația Ministerului Comerțului, împreună cu toate instalațiunile, utilajul, ambalajele și mijloacele de transport și vor fi exploatate de Societatea Comercială de Stat „Competrol“, ,,j