Viața Sindicală, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 301-326)

1948-09-01 / nr. 301

ÎNAINTE spre nouă victorii pe drumul construirii socialismului . SasiH CENTRAL AL C.G.M. DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA REDACȚIA: B-dul 6 Martie No. Telefon Centrala 6.34.65 Telefon Provincia 3.71.59 Anul III SMA si Nr. 301 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI.VA! Miercuri 1 Sep. 1348 20 12 PAGINI ADMINISTRAȚIA: , Str. Telefon Central 3.05.44 Abonamente provincie : Const. Miile No 15 3.79.85 Urările C. C. al P. M. R. adresate :, Vieții cu ocazia unui an de apariție zilnică Intr’un an de mari prefaceri politice și economice, de schimbări revo­luționare care au adus țara noastră pe calea construirii socialismului, mișca­­rea sindicală unită și organul ei de luptă, „Viața Sindicală’ au avut un în­semnat rol în mobilizarea, organizarea și educarea clasei muncitoare. C. C­ al PM.R. felicită „Viața Sindicală” pentru succesele obținute și d­urează nouă succese în activitatea ei de mobilizare a maselor muncitoare în lupta pentru înflorirea în­treprinderilor naționaliza­te, pentru bunul trai al celor ce muncesc, pentru dragoste și devotament față de Republica noastră Populară, pentru desvoltarea spiritului de solidaritate internațională a clasei muncitoare și veșnică prietenie cu țara socialismului victorios Uniunea So­vietică, împotriva uneltirilor imperialiștilor și a agenților lor. ia numele C. C. al Partidului Muncitoresc Român GHE01GHE GHEORGHIU -DEJ ANDREI ALEXANDROVICI JDANOV A ÎNCETAT deși viața Comunicatul Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice și Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. MOSCOVA (Radar). — TASS transmite: Comitetul Central al Partidului Comunist (bol­șevic) al Uniunii Sovietice și Consiliul de Miniștri al Uniunii Republicilor Socia­liste Sovietice, anunță mare durere Partidului ca și tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică, că în ziua de 31 August, la ora 15,55, a încetat din viață, după o boală grea, fruntașul de seamă al Par­tidului nostru și al Statu­lui Sovietic, membru Biroului Politic al Comite­at­­ului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al U­­niunii Sovietice, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bol­șevic) al Uniunii Sovietice deputat al Sovietului Su­prem al U. R. S. S., tova­rășul general-colonel An­drei Alexandro­vici Jdanov. Moartea tovarășului Jda­nov, fiu credincios al par­tidului lui Lenin și Stalin care și-a consacrat toată viața servirii marei cauze a comunismului, este o pierdere foarte grea dru Partid și pentru pen­în­tregul popor sovietic. În tovarășul Partidul pierde un Jdanov, teore­tician marxist de frunte, un talentat propagandist al marilor idei ale lui Lenin și Stalin, unul dintre cei mai proeminenți făuri­tori ai Partidului și ai Sta­tului Sovietic. Discipol credincios tovarăș de luptă al mare­și lui Stalin, tovarășul Jda­nov, prin activitatea sa viguroasă pentru binele Patriei Sovietice, prin de­votamentul său neprecu­pețit față de cauza parti­dului lui Lenin și Stalin, și-a atras iubirea arzătoare a Partidului și a tuturor oamenilor muncii din pa­tria noastră. Viața tovarășului An­drei Alexandrovici Jdanov, care a pus toată energia sa dinamică în slujba con­struirii socialismului, va servi ca exemplu oameni­lor muncii din marea noa­stră Patrie Sovietică. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI CO­MUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIE­TICE ȘI CONSILIUL DE MINIȘTRI AL UNIUNII REPUBLICI­LE­LOR SOVIETICE SO­CIALISTE MOSCOVA (Băilor) - TASS transmite : Pentru organizare­a In­­mormântări­i tovarășului general-colonel A. St .Jda­nov, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist (bolșevi) al H.R.S.S., se­cretTM* al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist (ferd­gewic) »I U.R.­St­.S. d’S­­untat al Sovietului Suprem al U.R.S.S., se însctuie o comisie compusă din Po­po­v, președinte, Cuznestov, Gorkin și Peseribîșcev MOSCOVA (Rador).­­ TASS transmite : Comisia pentru organiza­rea înmormântării lorului Biroului Politic mem­al Comitetului Central al Par­tidului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., secretar al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist (bolșevic) al U.R.S.S., deputat al So­vietului Suprem al U.R.S.S., tovarășului general-colonel A. A. Jdanov anunță că catafalcul cu corpul neîn­suflețit al tovarșului Jda­nov va fi ridicat în Sala Coloanelor din Casa Sindi­catelor. Pentru a-și lua rămas bun de la defunctul tovarăș Jda­­nov, accesul publicului in Sala Coloanelor este în­găduit cu începere de la ora 6 din seara zilei de 1 Septembrie. înmormântarea tovarășu­lui Jdanov va avea loc în Piața Roșie lângă zidul Kremlinului, în ziua de 2 Septembrie a. c., ora 5 d. a. Andrei Alexandrovici JDANOV DUPĂ PATRU ANI delii­mm miiti­amu sued­iu pun lipii PENTRU CONSOLIDAREA CUCERIRILOR DE PANA ACUM ȘI PENTRU DESVOLTAREA LOR de G­HEORGHE APOSTOL Președintele Confederației Generale a Muncii S­e împlinesc patru ani­­ de la data când unitatea de acțiune a clasei mun­citoare pe linie sindicală a fost refăcută când mișcarea sindicală a fost reorganizată pe temeiul principiilor mar­­xiste-leniniste, adică al luptei de clasă și al Internaționa­lismului proletar. La 1 Septembrie 1944 a fost cons­truită Comisia de Or­ganizare a Sindicatelor Uni­te din România care a pus bazele refacerii mișcării sin­dicale pe temeiul unității ei. In acești patru ani mișcarea sindicală a participat la toate luptele inițiate și conduse de partidul clasei muncitoa­re, a mobilizat casa munci­toare in toate acțiunile duse pentru redresarea economi­că a țării pentru democrati­zarea ei, pentru desvotarea și adâncirea regimului nostru de democrație populară pen­tru pregătirea condliunilor de treceri la in­­­struirea so­cietății socialiste. Potrivit sarcinilor fixate­ la 1 Septembrie 1944 de către Comisia de Organizare, mișca­rea sindicală din România și-a dat o activă contribuție la făurirea unității sindicale mondiale militând in spiritul internaționalismului proletar Astfel am participat la Con­gresul de constituire al Fe­derației Sindicale Mondiale din Septembrie — 1945, am sprijinit Octombrie spanioli în lupta lor luptătorii eroică îm­potriva regimului franchist; am dat un ajutor prețios luptei clasei muncitoare și a poporului grec împotriva re­gimului monarho­fascist în solda imperialismului anglo saxon; am întreținut relații de colaborare și prietenie cu muncitorimea organizată în SPn­dicate'e din diferitele țări învățând în primul rând din experiența puternicelor sin­dicate sovietice, mișcarea noastră s­ndicală a militat cu energie în Iunia «— — ~tra­dusă în­ Bo­rij? 'nsT­ i>lui!»|«i și a contribuit la cer solid­area și întărirea Federației Sindicale Mondiale și prin aceasta a Frontului Unic Socialist și a lagărului democratic și anti­imperialist îndrumată de partidul cla­sei muncitoare, mișcarea sin­dicală din România se bazea­ză pe învățătura marelui în­vățător și conducător al clasei muncitoare I. V Stalin: „In primul rând,­­ ne învață tot Stalin, a avut sindicatele muncitorești cu ramificațiile lor la centru și in provincie, sub forma unui șir in­tren de organizații de producție, cul­turale, educative și altele 7.7r unesc muncitorii din toate ra­murite profesionale File sunt organiza­ții de massă Hindic­ lele pot fi numite organizații care cuprind întreaga clasă manet­oare.. File sunt școala comunismului File fac legătu­ra între element­ele înaintate și rele înapoiate din sfa­tul clasei muncitoare File unesc massele m­uncitoare cu avans­garda clasei racit­a'­­rei' Mișcarea noastră sindicală este cea mai importantă curea de transmisie a partidul, căci mai ales prin ea se mo­bi­lzează toți oamenii muncii in îndeplinirea țelurilor ace­stuia Astăzi clasa muncitoare din România în alianță cu țărani­mea muncitoare construește societatea socialistă. Clasa muncitoare stăpânește im­preună cu aliații ei pute­rea politică și deține cele mai importante poziții econo­mice în stat Ea a smuls din mâinile burgheziei principale­le mijloace de producție duce lupta în alianță cu țără și unmea muncitoare pentru li­­mitarea elementelor capitali­ste la sate. Clasa muncitoare deja noi dîntr o clasă exploa­tată și asuprită a devenit for­ța politică conducătoare a întregului popor Din această situație muncitor derivă asuși rolul nou pe care îl au sindicatele în Republica Popu­lară Română Cuceririle obținute de clasa muncitoare din România în­­, viața economică, politică și­­ socială, au fost posibile da­torită glorioaselor armate sovietice, care au nimicit hoardele fasciste și ne au eli­berat din ghiarele imperialis­mului. Noi știm însă că acolo unde călcâiul imperialismului anglo-american s’a înfipt în Continuare in pag. IlI-a col. 3-4-5-ü I Unitatea precursoare a a clasei A­stăzi, când se împlinesc 4 ani de când clasa muncitoare din țara noastră a pășit viguroasă pe drumul unității sindi­­­cale, se cuvine nu nu­­­mai să sărbătorim aniver­sarea acestui eveniment de importanță cu adevărat isto­rică, dar și să ne străduim a desprinde pentru justa noas­tră orientare în viitor înțele­sul lui real. Căci nu poate exista nici o îndoială, î­n zilele când s’a discutat și s’a realizat unita­tea sindicală, dar nici chiar mai târziu, în anii ce au ur­mat istoricului 1 Septembrie ,1944, nu toți au înțeles just și mulți n’au înțeles deloc sen­sul adânc po­litic de clasă al actului săvârșit, nu toți au văzut perspectivele mari pe care el le deschidea clasei muncitoare. Unii vedeau în unitatea sin­dicală un simplu act de opor­tunitate practică. „Dacă vrem să apărăm cu succes intere­­­sele clasei muncitoare — cam aceasta era argumentația lor — „nu mai trebue să reîn­ființăm felurite bisericuțe care scindează și anihilează în cele din urmă forța sindicală. Să ne unim cu toții, indife­rent de convingerile politice ale fiecăruia și să apărăm u­­niți interesele noastre profe­sionale“ Ideea sindicatelor­­neutre politicește și autonome ideologicește mirea, astfel în multe capete desorientate sau inspirate de dușmanii clasei muncitoare. O mișcare sindi­cală, revoluționară, cu vărat de clasă nu poate ade­fi nici neutră politicește, nici autonomă ideologicește. O mișcare sindicală care pă­șește pe acest drum, sfârșește prin a deveni vrând nevrând, o unealtă a burgheziei. Spre cinstea clasei munci­toare din România spune că aceste tendințe putern bene nu au putut prinde gai­ră­dăcini și au fost lichidate cu hotărîre și fără menajamente. Alții, recunoscând rolul conducător al partidului poli­tic- proletar, au considerat că democrați și comuniști. Desi­­gur, în fapt aceasta a fost o oarecare vreme situația. Dal­era care just a socoti prin­cipial că existența celor două partide muncitorești este o fatalitate peste care nu se poate trece ? Era oare justă concepția că mișcarea sindi­cală unită trebue să fie ba­zată pe un compromis între pozițiile politice și ideologice, — în multe puncte esențiale, diferite—ale celor două parti­de muncitorești? Putea oare, o mișcare sindicală să se des­­volte sănătos pe bază de com­promis continuu politic și ideologic ? Și mai ales, era just a se vedea în Frontul U­­nit Muncitoresc o simplă coa­liție, extinsă asupra diverse­lor sectoare ale vieții publice, dar totuși numai o coaliție în­tre două partide și nimic mai mu­lt ? Desigur că această concep­ție nu era și nu putea să fie justă. Dar faptul că ea a e­­xistat și s-a manifestat uneori cu destulă putere, a creiat multe greutăți mișcării sindi­cale­ Sub conducerea Frontului Unic Muncitoresc, mișcarea noastră sindicală a mers pe drumul cel just. Cu toate u­­neltiri­le social-democrați­lor de dreapta, dușmani ai ea a izbutit să învingă unitățile toate greutățile, să se consolideze, să devină o realitate de neî­ndruncinat. Să-mi fie îngăduit să o spun deschis că acesta este meritul acelor membri ai sindicatelor 'are fiind îndrumați de partidul Iot just au înțeles că unitatea sindicală nu poate avea un conținut de trade-unionism strâmt și e­­goism profesional, că ea nu poate fi o mișcare de com­* promis politic și ideologic, că Continuare in pag, lll-a col, 6-7-8 sindicală - unității politice muncitoare de LOTAR RADACEANUU Secretar al Partidului Muncitoresc Român In corpul zidului: ® Dela comisia de organizare a mișcării sindicale la puternica Confederație Generală a Muncii. de ALEX. SENCOVICI © Realizările culturale ale mișcării noastre sindicale și sarcinile ce-i stau în față * «le VANDA NICQLSKI ® La un an dela apariția zilnică a ,,Vieții Sindicale“ de I. THALER Salutul „Scânteii” adresat „le” la împlinirea S­adsca­e“ an de apariție zilnică Luptând cu dificultăți serioase „Viața Sindicală" a ob­ținut — în deosebi în ultimul timp — o serie de însemnate succese politice și gazetărești, cucerindu-și prin conținutul, prin marea ei răspândire și prin efica­itatea ei, un loc de frunte în noua presă românească pusă în slujba desvoltă­­rii democrației populare și operei de construire a socialis­mului. ,,Viața Sindicală“ a devenit o armă puternică a C.G.M. pentru educarea economică și politică a masselor de sala­riați pentru desvoltarea în aceste masse a spiritului de so­lidaritate și de muncă colectivă pentru cultivarea dragostei față de muncă și de avutul obștesc, pentru înrădăcinarea în masse a vigilenței și a urii ne­împăcate față de dușmanul de clasă. „Viața Sindicală“ devine din ce în ce m­ai mult un ins­trument puternic de îndrumare a mișcării noastre sindi­cale pe calea pe care Partidul Muncitoresc Român conduce întreaga clasă muncitoare, contribuind în tot mai mare măsură la educarea acesteia în spirit marxis leninist, pen" u­n­itat­ea ** sin­dic­al &"*“ Reprezin­t­ă tmca clasa muncitoare să-și poată îndeplini cu succes și- una din formele de colaborare s,unea. s.a de tform a conducătoare a poporului nostru și a dei de Front Unic între social- mocrație' noțate populare. _ . teii“ In activitatea noastra de zi cu zi, ca redactori ai­­ Scân­am putut constata că „Viața Sindicală“ s’a legat puternic de masele muncitorești, în rândurile cărora și-a cucerit dragoste, prețuire, autoritate și colaboratori devo­tați. Nu ne îndoim că mergând cu și mai multă hotărîre pe calea mânuirii criticii și autocriticii și adâncirii proleme­­lor, „Viața Sindicală“ va reuși să desvolte succesele obți­nute. „Scânteia“ dorește redactorilor și colaboratorilor­­ Vie­ții Sindicale“ să lupte mai departe străini de orice mulțu­mire de sine, pentru ridicarea nivelului ideologic și gazetă­resc al organului central al C.G.M și pentru întărirea for­ței ei propagandistice agitatorice și organizatorice, spre bi­nele întregului popor muncitor al Republicii noastre Popu­lare Sorin Toma Redactor responsabil al ziarului „Scânteia“

Next