Viața Sindicală, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 301-326)
1948-09-08 / nr. 307
* MUNCITORII CEFERIȘTI amenajat și inaugurat o Simeria, oraș așezat pe linie mai lăturalnică în ce privește viața artistică și culturală dar centru important de muncă și nod de cale ferată, cuprinde peste 3000 de muncitori. Din lipsa unui local potrivit, acești oameni ai muncii nu au putut să se bucure de adevărate spectacole teatrale și artistice, decât arareori, când erau vizitați de o formațiune în turneu, și atunci tot în condițiuni grele, din pricina lipsei unei săli de teatru. Muncitorii ceferiști, cu spiritul lor de inițiativă, s’au descurcat și de data aceasta, în ce privește munca de realizare , ei și-au făcut o sală de adunări și festivaluri. In orașul Simeria se află o clădire mare, în paragină. Sindicatul C .F .R. a obținut clădirea și oamenii au pornit la lucru, la jumătatea lui Iunie. Sprijiniți, materialicește, de Uniunea Sindicatelor C. F. R., cu o muncă fără preget, în două luni și jumătate, muncitorii ceferiști au refăcut clădirea ar construit un teatru de 500 locuri, cu o scenă de 8 m., pe 10 m. Echipa de electricieni de la Tele Comunicații a realizat o instalație electrică completă. Femeile muncitoare au prestat și ele o muncă rodnică de fiecare zi. Astfel, la 28 August, muncitorimea din Simeria a putut asista la inaugurarea unui nou așezământ de cultură munctitorească. Este, de bună seamă, o frumoasă și folositoare înfăptuire. Dar nu putem spune acelaș lucru și despre cea ce s’a reprezentat la această Inaugurare. In afară de cor, care a executat frumos „Imnul Ceferiștilor”, programul a fost lipsit de orice conținut muncitoresc, putem spune clar că ar fi putut fi categorisit drept o manifestare pe placul burgheziei Misticismul, ignoranța minciuna, vicleșugul, cât și alte trăsături caracteristice lumii burgheze, au fost preamărite la acest festival, fără să se vorbească câtuș de puțin de lupta clasei muncitoare, de realizările și de aspirațiile ei. Cântecul „Idila Bihoreanu” nu reprezintă altceva decât obscurantismul burghez, în ceea ce privește felul de a prezenta pe omul sărac și necăjit, ca pe un om care nu-i bun de nimic și care roagă rea, să-i trimită moartea, dumnezeimoarte să fie Îngropat la iar după „făgădău”. In acelaș timp, cântecul arată că numai cei bogați trebuie să trăiască pentru că așa a făcut D-zeu !.. După 7—8 coruri, care din punct de vedere tehnic nu erau tocmai puse la punct — cu toate că posibilitățile corului sunt cu mult mai mari — a urmat piesa , UN ACCIDENT CURIOS”. Curios și pentru noi, ne întrebăm cum a putut fi prezentată de o formație muncitorească o asemenea piesă de teatru ? De la început până la sfârșit, „Accidentul Curios”, în trei acte scris de Cioldoni, este contra luptei de clasă pe care o duce muncitorimea și vizibil pentru oricine, o propagandă a ideologiei putrede burgheze. Din desfășurarea piesei se desprind două lumi bine definite: Lumea capitalistă cu moravurile ei pe care autorul o preamărește și lumea muncitoare și săracă, pe care autorul caută s-o jignească și s’o umilească. Lumea burgheză este reprezentată aici de doi bogătași cu fiicele lor, iar lumea muncitoare este reprezentată de un ofițer sărac din armata populară, de ordonanța acestuia și de o servitoare a unuia dintre bogătași. In lupta ce se dă între cele două lumi, ales pe scenă, lumea burgheză uzând de minciună, corupție, umilire și jignire înșelătorie, pentru cei săraci, dar cinstiți, iese învingătoare, în timp ce lumea celor ce muncesc — după autor, — se lasă umilită, coruptă, înșelată, orbită și dusă spre împilare de puterea banului și a bogăției. Ba mai mult autorul îl arată pe ofițerul din noua armată ca pe un om incapabil să reziste unor patimi ușoare, slab și nepregătit, om cu care ți-e rușine să stai alături. Asemenea grave greșeli dovedesc că secția de Educație și Cultură a Sindicatului C. F. R. Simeria, a uitat să ceară sfatul și părerea secției de Educație și Cultură a Consiliului Sindical Județean Deva, în pregătirea acestui festival. De asemenea, ar fi fost just ca secția de Educație și Cultură a C. S. J. Deva, care a știut de inaugurarea sălii să se fi dus să controleze pe teren programul festivității . Pentru a ne feri pe viitor de lovi cu armele noastre în interesele a noastre toate formațiile artistice sindicale trebue să țină seama de greșelile făcute cu acest prilej, să se ferească de auto-estimare, și să ceară, în toate ocaziunile sfatul și sprijinul forurilor superioare. Numai în felul acesta formația artistică a sindicatului C .F. R. Simeria, cât și alte formații artistice, vor fi ferite de asemenea greșeli serioase. Mihail Marinescu La Simeria AU RECONSTRUIT, sală de spectacole ...dar programul de deschidere a constituit o gravă greșeală 0 expunere asupra Congresului ,la Wroclaw făcută de membrii delegației române Institutul Român de Cultură Universală anunță că adunarea ce urma să aibă loc Joi 9 Septembrie orele 19, la Ateneul Român, va avea loc Vineri 10 Septembrie, la aceiași oră și în același sală. In cadrul acestei adunări, delegații români la Congresul Mondial al Intelectualilor pentru apărarea păcii, vor face o dare de seamă asupra lucrărilor Congresului. Invitațiile emise rămân valabile. y? Numărul pe Septembrie al revistei „Femeia", publicație lunară, editată de Uniunea Femeilor Democrate din România, caută să redea o imagine clară a vieții și năzuințelor femeilor din R. P. R prin îmbrățișarea problemelor din principalele domenii de activitate femenină. Cuprinsul revistei vădește, din capul locului, preocuparea continuă de a înfățișa munca și efortul femeilor de a participa la opera de reconstrucție a țării și la consolidarea regimului de democrație populară. Astfel, în articolul „Din experiența unei îndrumătoare’’ de Varvara Măgură, se arată activitatea grea și intensă pe care o duce o activistă U. F. D. R, care face muncă de lămurire în satele și orașele moldovenești. Din munca de Zi de zi și înfruntarea problemelor ce se nasc din apropierea de femeile muncitoare, se îmbogățește experiența îndrumătoarelor, se descoperă metode noui de muncă. In felul acesta se contribuie la ridicarea nivelului politic și ideologic al femeilor, care devin un factor activ în marea operă de zidire a socialismului în țara noastră. Tot pe acest tărăm al educației politice, articolul „învăț cu bucurie“, de Lenuș Teodorescu, prezintă școala de cadre U F. D. R. din satul Țigănești, unde îndrumătoarele din toate colțurile țării își însușesc cu temeinicie învățătura marxist-leninistă pe care apoi o vor răspândi printre cetățenele R. p. R. „Femeile sprijină cu însufflețire colectările“ de Tini Dumitrascu, descrie munca și VW1selița sătencelor in îndeplinirea planului de colectare a cerealelor, pe care guvernul l-a întocmit pentru îmbunătățirea traiului întregului popor munciitor de la orașe și sate. In variatul cuprins al revistei întâlnim însă și unele influențe de mentalitate burgheză, care mai dăinuie. Este vorba de pagina modei, unde sunt prezentate modele de rochii, inspirate de „ultima“ modă din Apus, moda rochiilor lungi pornită din America. Lansată spre profitul marilor trusturi textile americane, care pentru a-și desface produsele amenințate de lipsa de piețe de export, au „fabricat” sa repezeală această pe cât de inutilă pe atât modă de urîtă care trebue combătută și ocolită și nicidecum răspândită de către o publicație destinată femeilor muncitoare. Literatura este prezentă prin două nuvele: „Vreau să dormi" de marele nuvelist rus Cehov și „Drumul spre fericire” de Elisabeta Luca. In rest, întâlnim articole despre: „Femei sovietice în apărarea Patriei“, „Hai,a Lifșii”, „Mișcarea femenină în Anglia”, „Sportul femenin“, recenzii, cronici, pagina copiilor, precum și dăi de seamă din diferitele domenii de activitate femenină. REVISTE FEMEIA“ §mm suetica IN SLUJBA RIBICARH Consfătuirea dintre oamenii de știință , și colhoznicii din Ucraina KIEV, 7 (Rador) — TASS transmite: Un mare eveniment în viața Republicii a fost consfătuirea care a avut loc între oamenii de știința — biologi, agronomi și medici — și colhoznici. Peste 1.100 de biologi au luat parte la examinarea chestiunii desvoltării științei agrobiologice în Ucraina. In Ucraina sunt aproape 170 de institute de cercetări științifice în care lucrează peste două mii de oameni de știință. Aceste institute pun la dispoziția colhoznicilor semințe selecționate care permit strângerea de recolte bogate. Consfătuirea a stabilit măsurile care trebuesc luate în vederea unei câteva bune utilizer a Disibilităților biologiei sovietice pentru crearea în Ukraina a unei producții agricole și mai bogate. VIAȚA SIHPICALA VICTOR RUSSU: întrecerile socialiste în R. P. R. Editura Partidului Muncitoresc Român) Recent am scri despre cartea „Marea inițiativă. Cum trebue organizată întrecerea“ de V. I. LENIN. Am arătat că LENIN ne învață să înțelegem importanța prin pale a întrecerilor socialiste și ne arată între altele cum trebue organizată întrecerea în ținerea evidenței și contrarii'.ul producției Dacă a naizăm cum s’a născut și s’a desvoltat la noi fenomenu întrecerilor socialste, vom observa încă odată justețea învățăturilor marelui LENIN Un început de analiză a întrecerilor socialste în R. P. R. îl constitue broșura „Întrecerile socialiste în R P. R." apărută în editura P. M. R. și scrisă de Victor Russu, întrecerile în producție s’au născut din Inițiativa muncitorlor conștienți, educați de partidul lor. Munctorii au înțeles că întrecerea, în condițiile creșterii puterii clasei muncitoare și a slabrii forței clasei exploatatoare este un factor de progres, de înaintare, pe drumul reconstrucției țării și a îmbunătățirii traului celor ce muncesc. Dar în mod normal, la început întrecerile n’au luat mare extindere. La baza primelor întreceri stătea concepția simplistă de a produce mai mult într’o perioadă, într’o fabrică oarecare, cu orice preț, chiar cu deșeuri și rebuturi, numai printr’Un efort fizic mai mare. Dar pe măsură ce democrația populară se întărea, pe măsură ce elementele capitaliste erau mai îngrădit și influența muncitorimii mai simțită, interesul pentru mărirea producției a celor ce muncesc, devenea mai mare. . întrecerea devenea din ce în ce mai necesară, o formă a luptei de clasă și o manifestare a adevăratului patriotim. întrecerile au căpătat însă cu totul alt caracter, un mai mare avânt abia după actul revoluționar naționalizării. Întreceri devin înal treceri socialiste căci întreprinderile (în marea majoritate) devin proprietatea statului popular, condus de cei ce muncesc. Așa cum spune LENIN „a1>a acum se ivesc în proporții mari cu adevărat de massă, posibilitățile de manifestare a spiritului de întreprindere, de emulație, de inițiativă îndrăsneață“. Pe lângă perspectivele" ce"te deschid, muncitorii văd acum și foloasele practice i mediate ale întrecerilor socialiste: mărirea cantității de bunuri, ridicarea avelului de trai al masselor. Ei știu că fabricle sunt ale statului și deci lucrează pentru ei înșiși, pentru popor, întrecerile socialiste nu se mai imitează la cantitate. Acum scopul constant al întrecerilor este ridicarea productiviații muncii, economia de materii prime, împlinirea și depășirea normelor fixate, economa de regie, economia de combustie, reducerea deșeurilor, întăriea dscipline, îmbunătățirea calității, întrecerile nu se fac numai între întreprinderi, ci și între secții, între munctorii individual, întrecerile individuale, desvoltă și mai mult interesul munctorului pentru economia fabricii și a țării întregi, îl face să meargă pe drumul raționalzârii „muncii”, pe drumul inovațiilor și îmbunătățirii procesului de fabricație. Fără îndoială că mai sunt rosuri în desfășurarea întrecerilor socialite la noi. Ele trebuesc mai bne organizate, fila mult încurajate, mai seres controlate. Rolul de organizare efectivă întrecerilor revine sindicatelor, sub conducerea și îndrumarea organzațîilor de Partd. îndrumători de Partid și Indicați trebue să dinamizeze massee să le lămurească asupra importanței întrecerilor, asupra felulor cum trebuesc organzate. Organizațiile de Partid trebue să ducă o muncă intensă pentru ridicarea nivelului ideologic și politic al muncitorilor, conducând și îndrumând mișcarea întrecerilor socialiste. Sndicatele trebue să se preocupe de organizarea pe teren a intrecerlor, de la început până la sfârșit, în toate, amănuntele. Broșura tov. Vctor Russu este un ajutor pentru toți oamenii muncii în înțelegerea problemei întrecerilor, și, în , organizarea lor mai bună. Citind , această broșură putem vedea mai bine cum a început și cum s’a desvoltat la noi mișcarea întrecerilor, și perspectivele către care ne îndreptăm. Creșterea producției în numeroase ramuri industriale, împlinirea și depășirea normelor, ieftinirea traiului, sunt dovezi că întrecerile și-au dat roade și că mergem pe drumul cel bun, pe drumul construirii soc etiții socialiste în țara noastră. Maria Boca Cărți noui AU APARUT IN Editura Partidului Muncitoresc Român KARL MARX: Salar, preț, profit V. I. LENIN: Friedrich Engels I. V. STALIN: Clasa proletarilor și Partidul Proletarilor I. DVORIM: Principiul socialist al repartiției după muncă COLONEL BORIS HOLBAN: Niculae Cristea (1906-1943) Consliul Sindical Județean Ilfov și-a inaugurat activitatea pentru îndrumarea tineretului sătesc către sport întrecerile sportive în cadrul „C. U. T.“, au fost pentru tineretul muncitor de la sate ca un vânt răcoritor ce trezește la viață. Dar, din deplasările făcute pe teren, s’a observat cu părere de rău, că trezirea tinerilor țărani la viața sportivă a fost de scurtă durată. Acei însărcinați cu mobilizarea și îndrumarea tineretului sătesc spre sport, fie că li s’a încredințat alte munci, fie că nu au înțeles bine rostul sportului în viața zilnică a acestor tineri și s’au lăsat pe tânjeală. Astfel că acel entuziasm de nedescris arătat de tineret general, cu prilejul întrecerilor „c. U. T.“, a slăbit în loc să mărească , și aceasta din cauză că nu s’a continuat această activitate nouă pentru el. „C. U. T." a marcat începutul unor întreceri sportive mare amploare. Unde tinerii de toate categoriile sociale s’au înfrățit și cunoscut, întreceri, unde ura, șovinismul și profesionismul n’au avut ce căuta. „C.U.T. n’a însemnat însă un „foc de pae“ așa după cum g ești au înțeles unii din activiștii sportivi. „C. U. T." a marcat zorile viitoarelor întreceri sportive și datoria tuturor este de a nu da îndărăt până a nu lămuri, niciima și angrena tineretul muncitor în sport. Un exemplu de felul cum trebue să activăm pe tărâmul muncii de lămurire a tineretului sătesc, ni l-a oferit. Secția de Educație Fizică și Sport a Consiliului Sindical Județean Inaugurarea seriei de manifestații polisportive, în scopul Ilfov, de lămurire și popularizare a sportului, ce se va face în raza județului Ilfov, s'a făcut Duminică la Buftea. Atrași de organizarea spectacolului și conferinței pe înțelesul lor, rând pe rând tinerii din Buftea, (băeți și fete) s’au îndreptat spre terenul de sport, unde tovarășii lor de la oraș făceau demonstrații sportive. „Dar și noi putem să aruncăm „ghiuleaua" ori „farfuria" sau să fugim, ca „tovarășii", a intervenit un flăcău voinic. Și după explicațiile necesare, tinerii de la Buftea s’au împrietenit cu aparatele de gimnastică, cu greutatea, discul, apoi în spirit frățesc s’au dm la întrecere, la unele probe atletice reușind să fie primii. „Vom face și noi sporti și să ne trimiteți un antrenor priceput" acestea au fost cuvintele spuse cu convingere de tineretul din Buftea, la plecarea tovarășilor lor spre anat. Florin Brătan inră în de Artiștii plastici bulgari a lucra printre muncitorii din țara noastră Anul trecut, câțiva pictori, scriitori și desenatori din țara noastră au făcut o lungă vizită în Republica Populară Bulgaria. Rezultatull a fost cele vreo 40 de pânze expuse în sala Ministerului Informațicilor care zugrăveau frânturi din efortul de muncă al poporului bulgăr, pentru refacere șli redresare. In vara aceasta, câțiva artiști plastici bulgari, au întors vizita confraților din Republică Populară Romănă. Pictorii Denis Ciocanov, Dimiter Draganov, Zdravko Alexandrov, Vasil Daracov, Vladimir Avanghiev, Elieser Aicheh și sculptorul Stole Fodorov, se află în țară de aproape două luni. In acest timp, după vizitarea amănunțită a Capitalei (muzee, colecții de artă, mari uzine) ei au mers pe Valea Prahovei, și apoi în diverse centre de muncă din Ardeal. Până acum ei au lucrat numeroase schițe și pânze, care înfățișează priveliști, lucrul automat al mașinilor, precum și pe muncitor, fie în tipuri caracteristice, izolate, fie lucrând în grup, colectiv, aspecte din munca de pe ogoare. Dintre ortenet bulgari, aproape nici unul nu se declară mulțumit cu realizările de până acum. Ei le socotesc încă prea „exterioare”, ca exprimând prea fugar — cu ochi de călător — cele văzute. Plasticii bulgari consideră munca aceasta a lor ca un simplu material brut, care-i vor prelucra în țară la ei. In afară de aceasta, ei doresc să revină la noi și să stea un timp mai îndelungat, pentru a putea adânci creațiile lor inspirate din câmpul muncii noastre. Seriozitatea cu care artiștii bulgari consideră chezășie că ei problema, este , sunt hotărîți a face un lucru temeinic. In exclusivitate Finalele din cadrul „C.U.T.” se dispută Vineri, Sâmbătă și Duminică pe Stadionul Tineretului Stadionul Tineretului din Capi 1 vor disputla finalele din cadrul 1-ală e în plină pregătire pentru ..C. U. T.“. a găzdui Vineri, Sâmbătă și Du Aceste întreceri sportive cuminică, pe atleții din țară care și totul noui, după fazele eliminatorii încăpute la 10 iunie a. c. adună la startul final pe cei mai reprezentativi tineri din țară, (băeți și fete) evidențiați în sport ,prin această competiție- ParrisGipă și atleții din t teiul național Pentru a da posibilitate tinerilor atleți să vadă și să cunoască pe campionii naționali și totodată a le servi de exemplu, O. S. P. a hotărît ca în cadrul finalelor, la toate probele să participe atleții din lotul național cari sunt cantonați la Cluj- Programul — Arena U. C. B., ora 15 , semifinalele la football, între echipele a 4 provincii. — Poligonul :,Gh. Vasîlichi” Stadionul Tineretului, ora 15 , concursul de șah. — Arena O S. P, ora 19,30 . Semifinadele box, la toate categoriile. Sâmbătă , dimineața ora 8 la Stadionul Tineretului au loc eliminatoriile la volley ball (băeți și fete) și concursul de șah în continuare. După amiază ora 15-30, deschiderea festivă a concursurilor,C. U. T.“, după care la ora 16,30, se dispută probele atletice Duminică dimineața ora 8,30 pe arena U. C. B. se dispută finala la football și matchul pentru locurile 3 și 4, iar după amiază pe stadionul Tineretului probele atletice, demonstrații sportive ale loturilor naționale și tentative de record. Stadionul din Dealul Spirei va fi inugurat la 25 Septembrie In ziua de 25 Septembrie a. c., în prezența membrilor guvernului, va avea loc inaugurarea stadionului din Dealul Spirei, când tov. Gh. Vasiiichi, ministrul învățământului, va înmâna actul prin care stadionul trece in patrimoniul O. S. P. Tot cu această ocazie se va da un nou nume stadionului Inaugurarea sportivă se va face tot la această dată cu un mare concurs internațional de atletism. Din partea R. P. R. va participa întregul lot național. C, F, R - Dinamo mâine pe arena 0. C, B. Din cauza exclusivității acordați Duminică, finalele din cadrul „CUT“ matchul CFR B-Dinamo se joacî mâine după amiază pe arena UCB, Excursie muncitorească la mare In zilele de 4—7 Septembrie a. c. a avut loc o excursie la Marea Neagra, organizată de Asociația „Turismul Popular” cu sprijinul O.N.T., la care a participat un important număr de muncitori și funcționari sindicatiști de pe Valea Prahovei. Transportul până la Eforie s’a executat cu vagoane C.F.R., găzduirea făcându-se la vilele O.N.T. Au fost vizitate stațiunile de pe litoral și s’a făcut o plimbare pe mare cu remorcherul „I. C. Frimu” pus la dispoziție de Sovroui transport. Astfel muncitorii de la munte au avut prilejul să viziteze pentru prima oară stațiunile din mare și să se odihnească câteva zile pe plajele însorite ale litoralului, dovadă că turismul este in slujba poporului, și că prin turism se face înfrățirea muncitorilor de pretutindeni. Ziua tanchiștilor sovietici Duminică, 12 Septembrie a. c+ orele 18, va avea in Parcul de Cultural 1 loc Odihna al Casei Prieteniei Sovieto-Române din str. Dr. Staicovici Nr. 50, sftrbatorirea ZILEI TANKIȘTILOR SOVIETICI. Va conferenția ral Șt. IAnescu Stere, după care va urma un bogat program aptistic. Va rula apoi un film apoictic. Dacă timpul va fi nefavorabil, sărbătorirea va avea loc în sala din str. Batistei Nr. 14 (fost cinema Fantasio). i/emș iriijo/ngKi! 1 EVOLUȚIA CONCEPȚIILOR ASUPRA LUPTEI DE CLASĂ LA ISTORICII BURGHEZI CAPITOLUL III Așa cum arătat însuși Marx în, de către sfântul Augustin sau scrisoarea către Joseph Weyde de «bâtele Besauetmeyer, — amintită în capitoli»! A urmat apoi concepția ide atrecut, — nu lui „ii aparținea meritul de a fi descoperit nici existența claselor în societatea modernă, nici lupta dintre ele". Aceste două realități sociale au fost constatate cu mult înaintea lui, de către numeroși filosofi și economiști burghezi. Filosoful și teoreticianul marxist G. Plehanov, care cu toate abaterile sale oportuniste de mai târziu, a fost socotit de către Lenin ca unul dintre teoreticienii de seamă ai marxismului revoluționar, .l amintește în însemnata sa lucrare „Problemele fundamentale ale marxismului", diferitele concepții care au stat la baza istoriei omenirii, adică „a istoriei socotită ca o știință, în care cercetătorul nu se mulțumește să afle cum s’au petrecut la piese, ci vrea să știe de ce ele s'au petrecut într'un fel, și nu în alt fel". El arată, astfel, că la început exista o concepție teologică a istoriei, care explica istoria omenirii prin acțiunea divinității. Toate crimele pe care se făptuiau regii și împărații erau explicate prin voința lui Dumnezeu, listă, practicată de către scriitorul și filosoful francez Voltaire, care a trăit în veacul al XVIII-lea și care explica mersul istoriei prin evoluția moravurilor și ideilor. Aceeași concepție au avut-o Holbach și Helvetius, doi filosofi materialiști în concepțiile lor asupra naturii, dar idealiști în interpretarea faptelor istoriei. In urma revoluției franceze, care aduce după sine desființarea feudalismului și afirmarea burgheziei ca o clasă revoluționară, concepțiile asupra faptelor istoriei căpătară un caracter social. Astfel, Saint-Simon, unul dintre primii socialiști utopici, vede în desfășurarea istoriei Europei Apusene, lupta necontenită dintre meșteșugari (sau starea a III-a, cum era numită pe atunci), și nobilime. Meșteșugarii — arată, în mod naiv, — s-au înțeles cu regii și în urma ajutorului bănesc pe care l-au dat regilor, aceștia l-au sprijinit să pună mâna pe putere, care înainte se găsea în mâinile seniorilor feudali. Pofivi, câte puțin, meșteșugarii de EMIL SUTER (burghezii) au căpătat o forță economică și socială cu mult ma mare decât cea a nobilimii, iată deci că lupta dintre două clase, dintre două interese sociale opuse, sau mai bine zis lupta socială provocată de ciocnirea acestor interese, este aceea care. — după Saint-Simon, — hotărăște mersul istoriei. Teoriile lui Saint-Simon au avut o mare influență asupra a doi istorici francezi : Augustin Thierry și Mignet. Thierry este cel dintâi istoric, care arată în lucrarea sa „Scrieri despre istoria Franței", că revoluția franceză a fost opera mulțimilor populare, că istoria adevărată nu este decât istoria popoarelor. Și punându-și întrebarea : de ce se mișcă massele, în ce scop acționează ele?, Thierry arată că ele se luptă pentru apărarea intereselor lor. El înfățișează istoria omenirii ca o neîncetată luptă de clasă, ca permanentă ciocnire de interese opuse. Astfel, în revoluția engleză din veacul al XVI lea,1 Luptau două clase de oameni : învingătorii (nobilimea) și învinșii (massa poiporoui, în care intra și burghezia), im remarcabila sa lucrare istorică „Despre feudalism”, Augustin Thierry privea evoluția socială a omenirii în chipul acesta : „Interesele care domină hotărăsc mișcarea socială. Această mișcare și-a atins ținta după numeroase ciocniri, a încetat de a mai exista, după ce și-a atins-o, a fost înlocuită de o alta, care n'a fost observată atunci când s'a născut și care nu s'a făcut cunoscută decât atunci când era cu adevărat puternică". Alături de Augustin Thierry, istoricul francez Maignet arată în constituția franceză de la 1791 „a fost opera clasei mijlocii, care era atunci cea mai puternică ; căci, după cum se știe, — spune Mignet, — forța care domină pune stăpânire întotdeauna pe instituții... Dimineața zilei de 10 August a însemnat răscoala mulțimilor însetate de libertate, împotriva clasei mijlocii și împo Istoria Revoluției Franceze", cătriva tronului constituțional, așa cum 14 iulie fusese răscoala clasei mijlocii contra claselor privilegiate și puterea absolută a coroanei". Mignet a fost primul, care a afirmat dreptul mijloacelor revoluționare pentru cucerirea puterii : „Nu cucerești drepturile, — scria el, — decât prin forță”. Ca și Mignet, un alt istoric burghez, Guizot, sera în „Istoria Franței” că, întreaga istorie a acestei țări este un continuu războiu al claselor, și adresându-se nobilimii, își exprima desgustil față de ea, pe un ton de pamflet social : „Urmași degenerați ai acestei rasse, — scria el, — care ați stăpânit o țară mare și ați făcut să tremure regi mari !... Vă renegați strămoșii și istoria voastră! Porunică vă simțiți pe dk’ții protestați împotriva ©larei voastre trecute ! Pentru că vă cerem să fiți egalii noștri, vă feriți să recunoașteți că ați fost stăpânii noștri ! Mi-ar fi rușine — vă mărturisesc, — să fiu silit să reiau, aici, Istoria Franței să dovedesc, ei burghez, adversisarilor egalității constituționale, că prea sunt milogi în amintirile lor". Așa scria Guizot în anul 1820. După el, în Anglia, O’Brien, unul din capii mișcării Chartiste,) scria în 1833 : „Istoria uma ne arată că, de la începuturie ei, bogații din toate țările conspiră mereu pentru ca să înrobească pe cei săraci, și aceasta pentru că mizeria săracilor este indispensabilă huzurului bogaților... Aceasta este prima crimă, din care purced celelalte". Istoricii citați mai sus n'au fost, de bună seamă, singurul care au recunoscut caracterul de luptă de clasă al istoriei omenirii. Frederic Engels, în lucrarea sa „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", și Karl Marx în „Manifestul Comunist", îi amintesc și pe socialiștii utopici Fourier, Robert Owen, Babeuf, ale căror sisteme socialiste au apărut în prima perioadă a luptei dintre proletariat și burghezie. Așadar, lupta de clasă a fost admisă chiar de către teoreticienii burghezi. A recunoaște lupta de clasă ca forță motrice a desvoltării sociale, nu înseamnă numaidecât a fi marxist. In privința aceasta este bine să amintim cuvintele pe care le scria Leinin în lucrarea sa de o însemnătate capitală : „Statul și revoluția”. 2) „E mementul esențial al doctrinei lui Marx este lupta de clasă. Este spus și scris foarte ades srcest lucru. Dar el nu este adevărat. S3 rezumă da foarte mute ori etn acest?adevăr cireastvitatea oportunistă a marxismului, falsificarea Lui într’un sens acceptabil pentru burghezie. Căci teoria luptei de clasă nu a fost creiată de Marx, ci de burghezie, înaintea lui Marx, și este, în general vorbind, acceptabilă pentru burghezie. Cine recunoaște doar lupta de clasă, acela nu este încă marxist. Acela poate să nu fi ieșit încă din cadrul cugetării burgheze și al politicii burgheze. A mărgini marxismul la teoria luptei de clasă, înseamnă a ciunti marxismul, a-1 denatura, a-a reduce la ceea ce este acceptabil pentru burghezie. Marxist este numai acela cere extinde recunoașterea luptei de clasă, până la recunoașterea dictaturii proletariatului. In acest fapt rezidă marea deosebire dintre un marxist și micul (ba chiar și marele) burghez de duzină. Acest fapt constituie piatra de încercare a adevăratei înțelegeri și recunoașteri marxismului. Și nu este de mi arare faptul că atunci când istoria Europei a adus în mod practic clasa muncitoare în fața acestei probleme, nu numai toți oportuniștii și reformiștii, dar și toți kautskiștii" (oameni care oscilează între reformism și marxism), s'au dovedit a fi jalnici filistini și democrați mier-burghezi, care neagă dictatura proletariatului. Broșura lui Ksutski, „Dictatura proletariatului", apărută în August 1918, adică mult timp după prima ediție a cărții de față, constituie un model de denaturare mic-burgheză a marxismului și de ticăloasă dezicere în fapt de marxism, dezicere îmbinată de o recunoaștere fățarnică a acestuia în vorbe. (Vezi broșura mea ..Revoluția proletară și renegatul Kautski", Petrograd și Moscova, 1918). "jnomicismul contimporan, în sinuchipM în persoana pline pa iul lui representant, fostul marxist Karl Kautzki, intră «iWKS în cadrul caracterizării poziției burgluția“. Opere alese, vol. Ilyedurrgheze, ce a fost dată de Marx, I P. C. R„ pag. 23Q—231a " " deoarece acest oportunist limitează domeniul recunoașterii luptei de clasă, la domeniul relațiilor burgheze iar înăuntrul acestui domeniu. În cadrul lub nici un liberal cult, nu va refuza să recunoască „principiul luptei de clasă"). Oportunismul nu extinde recunoașterea luptei de dată, tocmai la cel mai esențial fapt, la perioada de tranziție de la capitalism la comunism, la perioada doborîrii burgheziei și a deplinei ei nimiciri. Această perioadă este, în realitate, neapărat perioada unei lupte de clasă nemaipomenit de înverșunată, perioada unor forme nemaipomenit de «seuiste ale acesteia și, prin urmare, și statul acestei perioade trebuie să fie neapărat, într-un mod nou, un stat democratic (pentru proletari și neposedanti in general), și într'un mod nou dictatorial (împotriva burgheziei)*. Și cu aceasta, ajungem la un nou și important capitol, care este strategia și tactica luptei de clasă. EMM SUTER In articolul viitor : Cepito ari IV, — Strategia și tactica luptei de clasă. 1) „Pe vremea agitației pentru reforma parlamentară, muncitorii englezi alcătuiau aripa radicală a Partidului Reforma ; când legea din 1832 îi excluse deja dreptul de vot, ei formulară revendicările lor, în „Petiția Poporului“ (People’s Charter), și înjghebară, în opoziție cu partidul mare burghez al „anti-corn-law“ (potrivnicii legii grânelor), un partid independent, Partidul Chartist. Acesta a fost primul partid muncitoresc al vremii noastre“. (Engels : „Despre materialismul istoric“); 2) V. I. Lenin: „Statul și Revo-i