Viața Sindicală, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 301-326)

1948-09-08 / nr. 307

* MUNCITORII CEFERIȘTI amenajat și inaugurat o Simeria, oraș așezat pe linie mai lăturalnică în ce privește viața artistică și culturală dar centru important de muncă și nod de cale ferată, cuprinde peste 3000 de muncitori. Din lipsa unui local potrivit, a­­cești oameni ai muncii nu au pu­tut să se bucure de adevărate spectacole teatrale și artistice, de­cât arareori, când erau vizitați de o formațiune în turneu, și atunci tot în condițiuni grele, din pricina lipsei unei săli de teatru. Muncitorii ceferiști, cu spiritul lor de inițiativă, s’au descurcat și de data aceasta, în ce privește munca de realizare , ei și-au făcut o sală de adunări și festivaluri. In orașul Simeria se află o clă­dire mare, în paragină. Sindicatul C .F .R. a obținut clădirea și oa­menii au pornit la lucru, la jumă­tatea lui Iunie. Sprijiniți, materialicește, de U­­niunea Sindicatelor C. F. R., cu o muncă fără preget, în două luni și jumătate, muncitorii ceferiști au refăcut clădirea ar construit un teatru de 500 locuri, cu o scenă de 8 m., pe 10 m. Echipa de electricieni de la Tele­ Comunicații a realizat o instalație electrică com­pletă. Femeile muncitoare au prestat și ele o muncă rodnică de fiecare zi. Astfel, la 28 August, munci­torimea din Simeria a putut asista la inaugurarea unui nou așezământ de cultură mun­ctitorească. Este, de bună seamă, o frumoa­să și folositoare înfăptuire. Dar nu putem spune acelaș lu­cru și despre cea ce s’a reprezentat la această Inaugurare. In afară de cor, care a executat frumos „Imnul Ceferiștilor”, pro­gramul a fost lipsit de orice conți­nut muncitoresc, putem spune clar că ar fi putut fi categorisit drept o manifestare pe placul burgheziei Misticismul, ignoranța minciuna, vicleșugul, cât și alte trăsături ca­racteristice lumii burgheze, au fost preamărite la acest festival, fără să se vorbească câtuș de puțin de lup­ta clasei muncitoare, de realizările și de aspirațiile ei. Cântecul „Idila Bihoreanu­” nu re­prezintă altceva decât obscurantis­mul burghez, în ceea ce privește fe­lul de a prezenta pe omul sărac și necăjit, ca pe un om care nu-i bun de nimic și care roagă rea, să-i trimită moartea, dumnezei­moarte să fie Îngropat la iar după „făgă­­dău”. In acelaș timp, cântecul arată că numai cei bogați trebuie să trăiască pentru că așa a făcut D-zeu !.. După 7—8 coruri, care din punct de vedere tehnic nu erau tocmai puse la punct — cu toate că po­sibilitățile corului sunt cu mult mai mari — a urmat piesa , UN ACCI­DENT CURIOS”. Curios și pentru noi, ne între­băm cum a putut fi prezentată de o formație muncitorească o aseme­nea piesă de teatru ? De la început până la sfârșit, „Accidentul Curios”, în trei acte scris de Cioldoni, este contra luptei de clasă pe care o duce muncitori­mea și vizibil pentru oricine, o pro­pagandă a ideologiei putrede bur­gheze. Din desfășurarea piesei se des­prind două lumi bine definite: Lu­mea capitalistă cu moravurile ei pe care autorul o preamărește și lu­mea muncitoare și săracă, pe care autorul caută s-o jignească și s’o umilească. Lumea burgheză este reprezenta­tă aici de doi bogătași cu fiicele lor, iar lumea muncitoare este re­prezentată de un ofițer sărac din armata populară, de ordonanța ace­stuia și de o servitoare a unuia dintre bogătași. In lupta ce se dă între cele două lumi, ales pe scenă, lumea burghe­ză uzând de minciună, corupție, umilire și jignire înșelătorie, pentru cei săraci, dar cinstiți, iese învingă­toare, în timp ce lumea celor ce muncesc — după autor, — se lasă umilită, coruptă, înșelată, orbită și dusă spre împilare de puterea ba­nului și a bogăției. Ba mai mult autorul îl arată pe ofițerul din noua armată ca pe un om incapabil să reziste unor patimi ușoare, slab și nepregătit, om cu care ți-e ru­șine să stai alături. Asemenea grave greșeli dovedesc că secția de Educație și Cultură a Sindicatului C. F. R. Simeria, a uitat să ceară sfatul și părerea sec­ției de Educație și Cultură a Con­siliului Sindical Județean Deva, în pregătirea acestui festival. De asemenea, ar fi fost just ca secția de Educație și Cultură a C. S. J. Deva, care a știut de inaugu­rarea sălii să se fi dus să controleze pe teren programul festivității . Pentru a ne feri pe viitor de lovi cu armele noastre în interesele a noastre­­ toate formațiile artistice sindicale trebue să țină seama de greșelile făcute cu acest prilej, să se ferească de auto-estimare, și să ceară, în toate ocaziunile sfatul și sprijinul forurilor superioare. Numai în felul acesta formația artistică a sindicatului C .F. R. Si­meria, cât și alte formații artistice, vor fi ferite de asemenea greșeli serioase. Mihail Marin­escu La Simeria AU RECONSTRUIT, sală de spectacole ...dar programul de deschidere a constituit o gravă greșeală 0 expunere asupra Congresului ,la Wroclaw făcută de membrii delegației române Institutul Român de Cultură Universală anunță că adunarea ce urma să aibă loc Joi 9 Septembrie orele 19, la Ateneul Român, va avea loc Vineri 10 Septembrie, la aceiași o­ră și în același sală. In cadrul acestei adunări, delegații români la Con­gresul Mondial al Intelectualilor pentru apărarea păcii, vor face o dare de seamă asupra lucrărilor Congresului. Invitațiile emise rămân valabile. y? Numărul pe Septembrie al re­vistei „Femeia", publicație lu­nară, editată de Uniunea Femei­lor Democrate din România, caută să redea o imagine clară a vieții și năzuințelor femeilor din R. P. R prin îmbrățișarea problemelor din principalele do­menii de activitate femenină. Cuprinsul revistei vădește, din capul locului, preocuparea con­tinuă de a înfățișa munca și e­­fortul femeilor de a participa la opera de reconstrucție a țării și la­ consolidarea regimului de democrație populară. Astfel, în articolul „Din expe­riența unei îndrumătoare’’ de Varvara Măgură, se arată acti­vitatea grea și intensă pe care o duce o activistă U. F. D. R­, care face muncă de lămurire în satele și orașele moldovenești. Din munca de Zi de zi și în­fruntarea problemelor ce se nasc din apropierea de femeile mun­citoare, se îmbogățește experien­ța îndrumătoarelor, se descope­ră metode noui de muncă. In felul acesta se contribuie la ri­dicarea nivelului politic și ideo­logic al femeilor, care devin un factor activ în marea operă de zidire a socialismului în­­ țara noastră. Tot pe acest tărăm al educa­ției politice, articolul „învăț cu bucurie“, de Lenuș Teodor­escu, prezintă școala de cadre U­ F. D. R. din satul Țigănești, unde îndrumătoarele din toate colțu­rile țării își însușesc cu temei­nicie învățătura marxist-lenini­stă pe care apoi o vor răspândi printre cetățenele R. p. R. „Femeile sprijină cu însuffleți­­r­e colectările“ de Tini Dumi­­trascu, descrie munca și VW1­­selița sătencelor in îndeplinirea planului de colectare a cereale­lor, pe care guvernul l-a întoc­­mit pentru îmbunătățirea traiu­lui întregului popor munciitor de la orașe și sate. In variatul cuprins al revistei întâlnim însă și unele influen­țe de mentalitate burgheză, care mai dăinuie. Este vorba de pa­gina modei, unde sunt prezen­tate modele de rochii, inspirate de „ultima“ modă din Apus, moda rochiilor lungi pornită din America. Lansată spre profitul marilor trusturi textile ameri­cane, care pentru a-și desface produsele amenințate de lipsa de piețe de export, au „fabri­cat” sa repezeală această pe cât de inutilă pe atât modă de urîtă care trebue combătută și ocolită și nici­decum răspân­dită de către o publicație desti­nată femeilor muncitoare. Literatura este prezentă prin două nuvele: „Vreau să dormi" de marele nuvelist rus Cehov și „Drumul spre fericire” de E­­lisabeta Luca. In rest, întâlnim articole des­pre: „Femei sovietice în apăra­rea Patriei“, „Hai,a Lifșii”, „Mișcarea femenină în Anglia”, „Sportul femenin“, recenzii, cro­nici, pagina copiilor, precum și dăi de seamă din diferitele do­menii de activitate femenină. REVISTE FEMEIA“ §mm suetica IN­ SLUJBA RIBICARH Consfătuirea dintre oamenii de știință , și colhoznicii din Ucraina KIEV, 7 (Rador) — TASS transmite: Un mare eveniment în viața Republicii a fost consfătuirea care a avut loc între oamenii de știința — biologi, agronomi și medici — și colhoznici. Peste 1.100 de biologi au luat parte la examinarea chestiunii des­­voltării științei agro­biologice în Ucraina. In Ucraina sunt aproape 170 de institute de cercetări ști­ințifice în care lucrează peste două mii de oameni de știință. Aceste institute pun la dispoziția colhoznicilor semințe selecționate care permit strângerea de recolte bogate. Consfătuirea a stabilit măsurile care trebuesc luate în vederea unei cât­eva bune utili­zer a Di­sibilităților­­ biologiei so­vietice pentru crearea în Ukraina a unei producții agricole și mai bogate. VIAȚA SIHPICALA VICTOR RUSSU: întrecerile socialiste în R. P. R. Editura Partidului Muncitoresc Român) Recent am scri despre cartea „Marea inițiativă. Cum trebue or­­ganizată întrecerea“ de V. I. LE­NIN. Am arătat că LENIN ne în­vață să înțelegem importanța pr­i­n pale a întrecerilor socialiste și ne arată între altele cum trebue or­gan­izată întrecerea în ținerea evi­denței și contrarii'.ul producției Dacă a nai­zăm cum s’a născut și s’a desvoltat la noi fenomenu în­trecerilor social­ste, vom obs­erva încă odată justețea învățăturilor marelui LENIN Un început de analiză a întrece­rilor social­ste în R. P. R. îl con­s­­titue broșura „Întrecerile socialiste în R P. R." apărută în editura P. M. R. și scrisă de Victor Russu, întrecerile în producție s’au năs­cut di­n Inițiativa muncitor­lor conșt­i­enți, educați de partidul lor. Mun­­ctorii au înțeles că întrecerea, în condițiile creșterii puterii clasei muncitoare și a slab­rii forței cla­sei exploatatoare este un factor­ de progres, de înaintare, pe drumul reconstrucției țării și a îmbunătăți­rii tra­ului celor ce muncesc. Dar în mod normal, la început întrece­­rile n’au luat mare extindere. La baza primelor întreceri stătea con­cepția simplistă de a produce mai mult într’o perioadă, într’o fabrică oarecare,­ cu orice preț, chiar cu deșeuri și rebuturi, numai printr’Un efort fizic mai mare. Dar pe măsură ce democrația populară se întărea, pe măsură ce elementele capitaliste erau mai în­grădit și influența muncitorimii mai simțită, interesul pentru mări­rea­­ producției a celor ce muncesc, devenea mai mare. . întrecerea devenea din ce în ce mai necesară, o formă a luptei de clasă și o manifestare a adevăratu­lui patriot­im. întrecerile au căpătat însă cu to­tul alt caracter, un mai mare avânt abia după actul revoluționar naționalizării. Întreceri­ devin în­al treceri socialiste căci întreprinderile (în­­ marea majoritate) devin proprie­tatea statului popular, condus de cei ce muncesc. Așa cum spune LENIN „a1>­a a­­cum se ivesc în proporții mari cu adevărat de massă, posibilitățile de manifestare a spiritului de întreprin­dere, de emulație, de inițiativă în­­drăsneață“. Pe lângă­­ perspectivele" ce"te des­chid, muncitorii văd acum și foloa­sele practice i mediate ale întrece­rilor socialiste: mărirea cantității de bunuri, ridicarea a­velului de trai al masselor. Ei știu că fabricle sunt ale sta­tului și deci lucrează pentru ei în­șiși, pentru popor, întrecerile socialiste nu se mai im­itează la cantitate. Acum scopul const­ant al întrecerilor este ridi­carea producti­v­iații muncii, econo­mia de materii prime, împlinirea și depășirea normelor fixate, econom­a de regie, economia de combust­i­e, reducerea deșeurilor, întăriea d­s­­cipline­, îmbunătățirea calității, în­trecerile nu se fac numai între în­treprinderi, ci și între secții, între munc­tori­i individual, întrecerile in­dividuale, desvoltă și mai mult in­teresul munc­torului pentru econo­mia fabricii și a țării întregi, îl fa­ce să meargă pe drumul rațional­zâ­­rii „muncii”, pe drumul inovațiilor și îmbunătățirii procesului de fabri­cație. Fără îndoială că mai sunt r­osuri în desfășurarea întrecerilor socia­lite la noi. Ele trebuesc mai b­ne organizate, fila mult încurajate, mai seres controlate. Rolul de organizare efectivă întrecerilor revi­ne sindicatelor, sub conducerea și îndrumarea organ­za­­țîilor de­­ Partd. îndrumători­ de Partid și I­ndicați trebue să dina­mizeze ma­sse­e să le lămurească a­­supra importanței întrecerilor, asu­pra felulor cum trebuesc organ­za­­te. Organizațiile de Partid trebue să ducă o muncă intensă pentru ridi­­carea nivelului ideologic și politic al muncitorilor, conducând și îndru­mând mișcarea­­ întrecerilor socialis­te. S­ndicatele trebue­­ să se preo­cupe de organizarea pe teren a in­­trecerlor, de la început până la sfârșit, în­ toate, amănun­­tele. Broșura tov. Vctor Russu este un ajutor pentru toți oamenii mun­cii în înțelegerea problemei întrece­rilor, și, în , organizarea lor mai bună. Citind , această broșură putem ve­dea mai bine cum a început și cum s’a desvoltat la noi mișcarea întrecerilor, și perspectivele către care ne îndreptăm. Creșterea pro­ducției în numeroase ramuri indus­triale, împlinirea și depășirea nor­melor, ieftinirea traiului, sunt do­vezi că întrecerile și-au dat roade și că mergem pe drumul cel bun, pe drumul construirii soc­ etiții so­cialiste în țara noastră. Maria Boca Cărți noui AU APARUT IN Editura Partidului Muncitoresc Român KARL MARX: Salar, preț, profit V. I. LENIN: Friedrich Engels I. V. STALIN: Clasa proletarilor și Partidul Proletarilor I. DVORIM­: Principiul socialist al repar­tiției după muncă COLONEL BORIS HOLBAN: Niculae Cristea (1906-1943) Cons­liul Sindical Județean Ilfov și-a inaugurat activitatea pentru îndrumarea tineretului sătesc către sport întrecerile sportive în cadrul „C. U. T.“, au fost pentru ti­neretul muncitor de la sate ca un vânt răcoritor ce trezește la viață. Dar, din deplasările făcute pe teren, s’a observat cu părere de rău, că trezirea tinerilor țărani la viața sportivă a fost de scurtă durată. Acei însărcinați cu mobilizarea și îndrumarea ti­neretului sătesc spre sport, fie că li s’a încredințat alte munci, fie că nu au înțeles bine rostul sportului în viața zilnică a acestor tineri și s’au lăsat pe tânjeală. Astfel că acel entuziasm de nedescris arătat de tineret general, cu prilejul întrecerilor „c. U. T.“, a slăbit în loc să mărească , și aceasta din cauză că nu s’a continuat această activitate nouă pentru el. „C. U. T." a mar­cat începutul unor întreceri sportive mare amploare. Unde tinerii de toate categoriile sociale s’au în­frățit și cunoscut, întreceri, unde ura, șovinismul și profesionismul n’au avut ce căuta. „C.U.T.­ n’a însemnat însă un „­foc de pae“ așa după cum g ești au înțeles unii din activiștii sportivi. „C. U. T." a marcat zorile viitoarelor întreceri sportive și da­toria tuturor este de a nu da îndărăt până a nu lămuri, ni­­ci­ima și angrena tineretul muncitor în sport. Un exemplu de felul cum trebue să activăm pe tărâmul muncii de lămurire a tineretului sătesc, ni l-a oferit. Secția de Educație Fizică și Sport a Consiliului Sindical Județean Inaugurarea seriei de manifestații polisportive, în scopul Ilfov, de lămurire și popula­rizare a sportului, ce se va face în raza jude­țului Ilfov, s'a făcut Duminică la Buftea. Atrași de organizarea spectacolului și conferinței pe înțelesul lor, rând pe rând tinerii din Buftea, (băeți și fete) s’au în­dreptat spre terenul de sport, unde tovarășii lor de la oraș făceau demonstrații sportive. „Dar și noi putem să aruncăm „ghiuleaua" ori „farfuria" sau să fugim, ca „tovarășii", a intervenit un flăcău voinic. Și după explicațiile necesare, tinerii de la Buftea s’au împrie­tenit cu aparatele de gimnastică, cu greutatea, discul, apoi în spirit frățesc s’au dm la întrecere, la unele probe atletice reușind să fie primii. „Vom face și noi sport­i și să ne trimiteți un antrenor priceput" acestea au fost cuvintele spuse cu convingere de tine­retul din Buftea, la plecarea tovarășilor lor spre anat. Florin Br­ătan in­ră în de Artiștii plastici bulgari a lucra printre muncitorii din țara noastră A­nul trecut, câțiva pictori, scrii­tori și desenatori din țara noastră au făcut o lungă vizită în Repu­blica Populară Bulgaria. Rezultatull a fost cele vreo 40 de pânze expuse în sala Ministerului Infor­­mațicil­or care zugrăveau frânturi din efortul de muncă al poporului bulgăr, pentru refacere șli redresare. In vara aceasta, câțiva artiști plastici bulgari, au întors vizita confraților din Republică Populară Romă­nă. Pictorii Denis Ciocanov, Di­miter Draganov, Zdravko Alexandrov, Vasil Daracov, Vladimir Avan­ghiev, Elieser Aicheh și sculptorul Stole Fodorov, se află în țară de a­­proape două lun­i. In acest timp, după vizitarea amănunțită a Capitalei (muzee, co­lecții de artă, mari uzine) ei au mers pe Valea Prahovei, și apoi în diverse centre de muncă din Ardeal. Până acum ei au lucrat nume­roase schițe și pânze, care înfăți­șează priveliști, lucrul automat al mașinilor, precum și pe muncitor, fie în tipuri caracteristice, izolate, fie lucrând în grup, colectiv, as­pecte din munca­ de pe ogoare. Dint­re ortenet bulgari, aproape nici unul nu se declară mulțumit cu realizările de până acum. Ei le socotesc încă prea „exterioare”, ca exprimând prea fugar — cu ochi de călător — cele văzute. Plasticii bulgari consideră munca aceasta a lor ca un simplu ma­terial­ brut, care-i vor prelucra în țară la ei. In afară de aceasta, ei doresc să revină la noi și să stea un timp mai îndelungat, pentru a putea adânci creațiile lor inspirate din câmpul muncii noa­stre. Seriozitatea cu care artiștii bul­gari consideră chezășie că ei problema, este , sunt hotărîți a face un lucru temeinic. In exclusivitate Finalele din cadrul „C.U.T.” se dispută Vineri, Sâmbătă și Duminică pe Stadionul Tineretului Stadionul Tineretului din Capi­ 1 vor disputla finalele din cadrul 1-ală e în plină pregătire pentru ..C. U. T.“. a găzdui Vineri, Sâmbătă și Du­ Aceste întreceri sportive cu­minică, pe atleții din țară care­ și totul noui, d­upă fazele elimina­torii încăpute la 10 iunie a. c. a­dună la­­ startul final pe cei mai reprezentativi­­ tineri din țară, (bă­eți și fete) evidențiați în sport ,prin această competiție- ParrisGipă și atleții din t teiul național Pentru a da posibilitate tineri­lor atleți să vadă și să cunoască pe campionii naționali și totodată a le servi de exemplu, O. S. P. a hotărît ca în cadrul finalelor, la toate probele să participe at­leții din lotul național cari sunt cantonați l­a Cluj- Programul — Arena U. C. B., ora 15 , semifinalele la football, între e­­chipele a 4 provincii. — Poligon­u­l :,Gh. Vasîlichi” Sta­­dionul Tineretului, ora 15 , con­cursul de șah. — Arena O S. P­, ora 19,30 . Semifi­nadele box, la to­a­te cate­goriile. Sâmbătă , dimineața ora 8 la Stadionul­ Tineretului a­u loc eli­­­minatoriile la volley­ ball (băeți și fete) și concursul de șah în continuare. După amiază ora 15-30, deschi­derea festivă a con­cursurilor­­,C. U. T.“, după care l­a ora 16,30, se dispută probele atletice­ Duminică dimineața ora 8,30 pe arena U. C. B. se dispută finala la football și matchul pentru lo­curile 3 și 4, iar după amiază pe stadionul Tineretului probele atle­tice, demonstrații sportive ale lo­turilor naționale și tentative de record. Stadionul din Dealul Spirei va fi inugurat la 25 Septembrie In ziua de 25 Septembrie a. c., în prezența membrilor guvernului, va avea loc inaugurarea stadionului din Dealul Spirei, când tov. Gh. Vasiiichi, ministrul învățământului, va înmâna actul prin care stadionul trece in patrimoniul O. S. P. Tot cu această ocazie se va da un nou nume stadionului Inaugurarea sportivă se va face tot la această dată cu un mare concurs internațional de atletism. Din partea R. P. R. va participa­ întregul lot național. C, F, R - Dinamo mâine pe arena 0. C, B. Din cauza exclusivității acordați Duminică, finalele din cadrul „CUT“ matchul CFR B-Dinamo se joacî mâine după amiază pe arena UCB, Excursie muncitorească la mare In zilele de 4—7 Septembrie a. c. a avut loc o excursie la Marea Neagra, organizată de Asociația „Turismul Popular” cu­ sprijinul O.N.T., la care a par­­tic­ipat un important număr de­ muncitori și funcționari sindicat­­iști de pe Valea Prahovei. Transportul până la Eforie s’a executat cu vagoane C.F.R., găz­duirea făcându-se la vilele O.N.T. Au fost vizitate stațiunile de pe litoral și s’a făcut o plimbare pe mare cu remorcherul „I. C. Frimu” pus la dispoziție de So­­vro­ui transport. Astfel muncitorii de la munte au avut prilejul să viziteze pen­tru prima oară stațiunile d­in mare și să se odihnească câteva zile pe plajele însorite ale litora­­lului, dovadă că turismul este in slujba poporului, și că prin turism se face înfrățirea munci­torilor de pretutindeni. Ziua tanchiștilor sovietici Duminică, 12 Septembrie a. c+ orele 18, va avea in Parcul de Cultura­l 1 loc O­­dihna al Casei Prieteniei So­­vieto-Române din str. Dr. Staicovici Nr. 50, sftrbato­­rirea ZILEI TANKIȘTILOR SOVIETICI. Va conferenția­­ ral Șt­. IAnescu Stere, după care va urma un bogat program ap­­tistic. Va rula apoi un film ap­­oictic. Dacă timpul va fi nefavo­rabil, sărbătorirea va avea loc în sala din str. Batistei Nr. 14 (fost cinema Fanta­sio). i/emș iriijo/ngKi! 1 EVOLUȚIA CONCEPȚIILOR ASUPRA LUPTEI DE CLASĂ LA ISTORICII BURGHEZI CAPITOLUL III Aș­a cum arătat însuși Marx în, de către sfântul Augustin sau scrisoarea către Joseph Weyde­ de «bâtele Besauet­meyer, — amintită­ în capitoli»!­ A urmat apoi concepția ide a­trecut, — nu lui „ii aparținea meritul de a fi descoperit nici existența claselor în societatea modernă, nici lupta dintre ele". Aceste două realități sociale au fost constatate cu mult înaintea lui, de către numeroși filosofi și economiști burghezi. Filosoful și teoreticianul mar­xist G. Plehanov, care cu toate abaterile sale oportuniste de mai târziu, a fost socotit de că­tre Lenin ca unul dintre teore­ticienii de seamă ai marxismu­lui revoluționar, .l amintește în în­semnata sa lucrare „Problemele fundamentale ale marxismului", diferitele concepții care au stat la baza istoriei omenirii, adică „a istoriei socotită ca o știință, în care cercetătorul nu se mul­țumește să afle cum s’au petre­cut la pies­e, ci vrea să știe de ce ele s'au petrecut într'un fel, și nu în alt fel". El arată, astfel, că la început exista o concepție teologică a istoriei, care explica istoria o­­menirii prin acțiunea divinității. Toate crimele­­ pe care se făptu­­iau regii și împărații erau expli­cate prin voința lui Dumnezeu, listă, practicată de către scrii­torul și filosoful francez Voltaire, care a trăit în veacul al XVIII-lea și care explica mersul istoriei prin evoluția moravurilor și ideilor. Aceeași concepție au a­­vut-o Holbach și Helvetius, doi filosofi materia­liști în concep­țiile lor asupra naturii, dar idea­liști în interpretarea faptelor istoriei. In urma revoluției franceze, care aduce după sine desființa­rea feudalismului și afirmarea burgheziei ca o clasă revoluțio­nară, concepțiile asupra faptelor istoriei căpătară un caracter so­cial. Astfel, Saint-Simon, unul dintre primii socialiști utopici, vede în desfășurarea istoriei Europei Apusene, lupta neconte­nită dintre meșteșugari (sau starea a III-a, cum era numită pe atunci), și nobilime. Meșteșu­garii­ — arată­­,­ în mod naiv, — s-au înțeles cu regii și în urma ajutorului bănesc pe care l-a­u dat regilor, aceștia l-au sprijinit să pună mâna pe pu­tere, care înainte se găsea în mâinile seniorilor feudali. Pofivi, câte puțin, meșteșugarii de EMIL SUTER (burghezii) au căpătat o forță e­­conomică și socială cu mult ma mare decât cea a nobilimii, iată deci că lupta dintre două clase, dintre două interese sociale o­­puse, sau mai bine zis lupta so­cială provocată de ciocnirea a­­cestor interese, este aceea care. — după Saint-Simon, — hotărăște mersul istoriei. Teoriile lui Saint-Simon au a­­vut o mare influență asupra a doi istorici francezi : Augustin Thierry și Mignet. Thierry este cel dintâi istoric, care arată în lucrarea s­a „Scrieri despre isto­ria Franței", că revoluția fran­ceză a fost opera mulțimilor populare, că istoria adevărată nu este decât istoria popoare­lor. Și punându-și întrebarea : de ce se mișcă massele, în ce scop acționează ele?, Thierry arată că ele se lup­tă pentru a­­părarea intereselor lor. El înfă­țișează istoria omenirii ca o ne­încetată luptă de clasă, ca permanentă ciocnire de interese­­ opuse. Astfel, în revoluția en­­­gleză din veacul al XVI lea,1 Luptau două clase de oameni : învingătorii (nobilimea) și învin­șii (massa poiporo­ui, în care in­tra și burghezia), im remarcabila sa lucrare isto­rică „Despre feudalism”, Augus­tin Thierry priv­ea evoluția so­­cială a omenirii în chipul a­­cesta : „Interesele care domină ho­tărăsc mișcarea socială. Această mișcare și-a atins ținta după nu­meroase ciocniri, a încetat de a mai exista, du­pă ce și-a atins-o, a fost înlocuită de o alta, care n'a fost observată atunci când s'a născut și care nu s'a făcut cunoscută decât atunci când era cu adevărat puternică". Alături de Augustin Thierry, is­toricul francez Maig­net arată în constituția franceză de la 1791 „a fost opera clasei mijlocii, care era atunci cea mai puternică ; căci, după cum se știe, — spune Mignet, — forța care domină pune stăpânire întotdeauna pe instituții... Dimineața zilei de 10 August a însemnat răscoala mul­țimilor înseta­te de libertate, îm­potriva clasei mijlocii și împo­ Istoria Revoluției Franceze", că­triva tronului constituțional, așa cum 14 iulie fusese răscoala cla­sei mijlocii contra claselor privi­legiate și puterea absolută a co­roanei". Mignet a fost pri­mul, care a afirmat dreptul mijloacelor revo­luționare pentru cucerirea pute­rii : „Nu cucerești drepturile, — scria el, — decât prin forță”. Ca și Mignet, un a­lt istoric burghez, Guizot, sera în „Istoria Franței” că, întreaga istorie a acestei țări este un continuu răz­­boiu a­l claselor, și adresându-se nobilimii, își exprima desgustil față de ea, pe un ton de pam­flet social : „Urmași degenerați ai acestei rasse, — scria el, — care ați stăpânit o țară mare și ați făcut să tremure regi mari !... Vă renegați strămoșii și istoria voastră! Porunică vă simțiți p­­e dk’ți­­i protestați împotriva ©lar­ei voastre trecute ! Pentru că vă ce­rem să fiți egalii noștri, vă fe­riți să recunoașteți că ați fost stăpânii noștri ! Mi-ar fi rușine — vă mărturisesc, — să fiu silit să reiau, aici, Istoria Franței să dovedesc, ei burghez, adver­si­sarilor egalității constituționale, că prea sunt milogi în amintirile lor". Așa scria Guizot în anul 1820. După el, în Anglia, O’Brien, u­­nul din capii mișcării Cha­rtiste,­­) scria în 1833 : „Istoria­­ uma ne arată că, de la începuturi­e ei, bogații din toate țările conspiră mereu pentru ca să înrobească pe cei săraci, și aceasta pentru că mizeria săracilor este indispensa­bilă huzurului bogaților... Aceasta este prima crimă, din care pur­ced celel­alte". Istoricii citați mai sus n'au fost, de bună seamă, singuru­l care au recunoscut caracterul de luptă de clasă al istoriei omenirii. Fre­deric Engels, în lucrarea sa „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", și Ka­rl Marx în „Manifestul Comunist", îi amin­tesc și pe socialiștii utopici Fou­rier, Robert Owen, Babeuf, ale căror sisteme socialiste au apă­rut în prima perioadă a luptei dintre proletariat și burghezie. Așa­dar, lupta de clasă a fost admisă chiar de către teoreti­cienii burghezi. A recunoaște lupta de clasă ca forță motrice a desvoltării sociale, nu înseam­nă numaidecât a fi marxist. In privința aceasta este bine să a­­mintim cuvintele pe care le scria Leinin în lucrarea s­a de o în­semnătate ca­pitală : „Statul și revoluția”. 2) „E mementul esențial al doctri­nei lui Marx este lu­pta de clasă. Este spus și scris foarte ades sr­cest lucru. Dar el nu este adevă­rat. S3 rezu­mă da foarte mu­te ori et­n acest­­?adevăr cireastvi­tatea oportunistă a marxismului, falsificarea Lui într’u­n sens ac­ceptabil pentru burghezie. Căci teoria luptei de clasă nu a fost creiată de Marx, ci de burghe­zie, înaintea lui Marx, și este, în general vorbind, acceptabilă pentru burghezie. Cine recu­noaște do­ar lupta de clasă, a­­cela nu este încă marxist. Acela poate să nu fi ieșit încă din ca­drul cugetării burgheze și al po­liticii burgheze. A mărgini mar­xismul la teoria luptei de clasă, înseamnă a ciunti marxismul, a-1 denatura, a-a reduce la ceea ce este acceptabil pentru burghe­zie. Marxist este numai acela cere extinde recunoașterea lup­tei de clasă, până la recunoa­­șterea dictaturii proletariatului. In acest fapt rezidă marea deo­s­ebi­re dintre un marxist și mi­cul (ba chiar și marele) burghez de duzină. Acest fapt constituie piatra de încercare a adevăra­tei înțelegeri și recunoașteri marxismului. Și n­u este de mi a­rare faptul că atunci când istoria Europei a adus în mod practic clasa muncitoare în fața acestei probleme, nu numai toți oportu­niștii și reformiștii, dar și toți kautskiștii" (oameni care osci­lează între reformism și mar­xism), s'au dovedit a fi jalnici filistini și democrați mier-bur­­ghezi, care neagă dicta­tura pro­letariatului. Broșura lui Ksutski, „Dictatura proleta­ri­at­ului", apă­rută în August 1918, adică mult timp după prima ediție a cărții de față, constituie un model de denaturare mic-burgheză a mar­xismului și de ticăloasă dezicere în fapt de marxism, dezicere îmbinată de o recunoaștere fă­țarnică a acestuia în vorbe. (Vezi broșura mea ..Revoluția proletară și renegatul Kautski", Petrograd­­ și Moscova, 1918). "jnomicismul contimporan, în­ s­inuchipM în persoana pline­ pa iu­l lui representant, fostul marxist Karl Kautz­ki, intră «i­WKS în ca­drul caracterizării poziției bur­­g­luț­ia“. Opere alese, vol. Ily­edurr­gheze, ce a fost dată de Marx, I P. C. R„ pag. 23Q—231a " " deoarece acest oportuni­st limi­tează domeniul recunoașterii luptei de clasă, la domeniul re­lațiilor burgheze­­ iar înăuntrul acestui domeniu. În cadrul lub­ nici un liberal cult, nu va refuza să recunoască „principiul luptei de clasă"). Oportunismul nu extinde recu­noașterea luptei de dată, toc­mai la cel mai esențial fapt, la perioada de tranziție de la capi­talism la comunism, la perioada doborî­rii burgheziei și a depli­nei ei nimiciri. Această peri­oadă este, în realitate, neapărat perioada unei lupte de clasă ne­maipomenit de înverșunată, pe­rioada unor forme nemaipomenit de «seuiste ale acesteia și, prin urmare, și statul acestei peri­oade trebuie să fie neapărat, în­tr-un mod nou, un stat democra­tic (pentru proletari și nepose­­danti in general), și într'un mod nou dictatorial (împotriva bur­gheziei)­*. Și cu aceasta, ajungem la un nou și important capitol, care este strategia și tactica luptei de clasă. EMM SUTER In articolul viitor : Ce­pito ari IV, — Strategia și tactica luptei de clasă. 1) „Pe vremea agitației pentru reforma parlamentară, muncitorii englezi alcătuiau aripa radicală a Partidului Reforma ; când legea din 1832 î­i excluse deja dreptul de vot, ei formulară revendicările lor, în „Petiția Poporului“ (People’s Charter), și înjghebară, în opozi­ție cu partidul mare burghez al „anti-corn-law“ (potrivnicii legii grânelor), un partid independent, Partidul Chartist. Acesta a fost primul partid muncitoresc al vre­mii­ noastre“. (Engels : „Despre materialismul istoric“); 2) V. I. Lenin: „Statul și Revo-i

Next