Viața Studențească, ianuarie-martie 1970 (Anul 15, nr. 1-12)
1970-02-25 / nr. 8
ÎNDE VA SÎNT COLABORATOR» ? Mai sunt, iată, două-trei luni și voi spune, nu fără o oarecare strîngere de inimă, adio studenției. Adio, e de fapt exagerat spus, fiindcă sper că atît pentru mine cit și pentru cei mai mulți dintre colegii mei studenția a devenit o a doua natură. Poate că tocmai acest sentiment ne determină să considerăm multe dintre lucrurile caracteristice studenției noastre drept niște atribute intrinseci sufletului nostru. Ultimul dintre aceste atribute, să-mi fie iertat complimentul ,a fost și lectura „Vieții studențești“. mărturisesc, nu întotdeauna pe deplin satisfăcătoare... Una însă dintre satisfacțiile deosebite ni le-a oferit apariția număr de număr a scrierilor (mai stîngace sau mai sigure) ale unor colegi, fie că acestea erau reportaje, „confidențe“, anchete ad-hoc sau „dialectici ale ideilor“. De cîtva timp numele unora fie că revin destul de sporadic în revista noastră, fie că au dispărut cu desăvîrșire. Să fim bineînțeleși : nu sînt un cititor exclusivist, oricît de legat m-aș simți de „Viața studențească“ Sistematic Intîmplător îi întîlnesc în alte publicații pe care sau le urmăresc. Sunt de aceea îndreptățit să întreb, mai ales în calitate de cititor fidel al Vieții studențești, parafrazîndu-l pe Vlahuță : Unde vă sunt colaboratorii ? Gh. VASILESCU Iași Nota redacției : întrebarea cu care își încheie scrisoarea pe deplin întemeiată corespondentul ieșean nu e mai puțin patetică pentru noi, redacția, care de-a lungul ultimilor ani am avut prilejul și bucuria de a da girul exprimării opiniei studențești unor talente publicistice (și cele mai adesea literare) de o incontestabilă valoare. Numai că terminînd facultatea, cei mai mulți dintre aceștia au trebuit să-și urmeze traiectoria profesiei pentru care s-au și găsit pe băncile facultății. Fiindcă numai pe cîțiva dintre ei colectivul redacțional, destul de restrins, i-a putut integra... in schemă. Nu puțini însă sunt foștii colaboratori pentru care dragostea față de cuvintul tipărit cultivată de Viața studențească a rămas... ultima dragoste. Satisfacem, așadar, nu numai curiozitatea corespondentului nostru din Iași ci și a altor cititori, indicînd ocupațiile actuale ale foștilor colaboratori fie ele consecvent sau numai pasager publicistice. Dintre colaboratorii ultimilor trei ani în prezent lucrează in presă următorii absolvenți : La Scînteia tineretului . Gh Istrate, Iustin Moraru, Ovidiu Păun, Mircea Cristea, Călin Stănculescu. La Informația Bucureștiului : Vladimir Udrescu, Liviu Mureșan. La Scînteia : Emil Vasilescu. La Radioteleviziune : Constantin Coroiu, Emil Ghițulescu, Agneta Holzer. La România literară : Dana Dumitriu. La Cronica : Al. Pascu. La Satul socialist : Nicolae Ivan (O. Mărgărit). La Viața Buzăului : Mircea Ichim, Florentin Popescu. La Viitorul — Mehedinți : Constantin Antoniu. La Drum nou — Brașov : Iordan Popescu. Publică sistematic sau sporadic în presă, deși au optat pentru carierea universitară : Marian Popa, Vasile Crețu, Grigore Zanc, Dan Mihai Bîrliba, Ion Marcea. De prisos să mai adăugăm că unii dintre aceștia sunt deja autorii unor volume apărute sau în curs de apariție. Ca să nu mai vorbim de redactori și colaboratori și mai vechi, astăzi nume de prestigiu în presa cotidiană și de specialitate. Precum se vede, nasc și la „Viața studențească" oameni. UN REMARCABIL ÎNCEPUT De câtăva vreme, dorința de înnoire a „Vieții studențești" s-a concretizat în apariția unor rubrici noi ce caută să aducă în prim plan probleme ale tineretului universitar din țară și de peste hotare. Indiferent că aceste rubrici și-au găsit locul pe prima pagină sau undeva în cuprins, noi, studenții — cititorii lor, le-am remarcat și le-am salutat cu entuziasm. Mergind pe linia prezentării unor aspecte ale vieții tineretului lumii — serialul „Paradisuri amăgitoare“, inaugurat în 28 ianuarie ne-a oferit cîteva gros planuri din existența tineretului din țările capitaliste. Prezentînd fenomenul hippies ca o formă de descompunere morală, Costin Nastac, pe baza unei ample documentări, realizează în cele cîteva numere apărute un act de virtuozitate ziaristică. Performanța este cu atît mai evidentă cu cit, pe marginea unei teme vehiculate intr-un mare număr de cotidiene brodează acest rechizitoriu ce ne prezintă demistificarea unui mod de viață despre care aveam date destul de confuze, îmi exprim convingerea că remarcabilul început nu va dispare și nu se va banaliza, că vom avea deci prilejul să nu se prezinte în cadrul acestui serial și alte aspecte tratate cu aceeași pricepere și competență publicistică cu care au fost diagnosticate fenomenele nocive ale hippies-ului și beției albe. O IDEE BINEVENITA Iulian COMPANIA anul III, Hidrotehnică Institutul politehnic Iași. Consider ca fiind foarte bine venită ideea întrunirii tuturor celor ce se ocupă de sport în publicațiile studențești într-o ședință patronată de secția de specialitate a revistei „Viața studențească" lansată în numărul trecut. Desigur, poate părea curios faptul că un viitor absolvent pare preocupat de problemele sportului studențesc, dar, vă rog să mă credeți, sunt „microbist" pînă in măduva oaselor. Bineînțeles că m-ar bucura intr-un mod deosebit să pot participa la întilnirea programată. Zale DAMIAN Iași . Lectura periodicelor din institute impune atenției una dintre inițiativele meritorii ale colectivelor de redacție : aceea de a include în cuprinsul numerelor o serie de teme privitoare la activitatea desfășurată in cadrul ateneului studențesc. Explicabilă prin însăși realitatea vieții universitare, inițiativa are menirea de pune și pe această cale în evindență diversele preocupări ale studenților, universul spiritual al existenței lor de zi cu zi. Două sunt tendințele principale care se conturează în evaluarea acestei realități: una se definește prin popularizarea programului propriu-zis al ateneului studențesc din institutul respectiv ori prin retrospectiva periodică a manifestărilor inițiate sub această egidă ; asta se concretizează in dezbaterea problematicii, in reluarea publicistică teme de interes general a unor care au constituit obiectul unor dezbateri studențești in acest cadru organizat.De aici, unele publicații au ajuns in chip firesc la instituirea unor SUREVISTELOR lirici permanente de „Ateneu“, rezervate celor mai noi probleme din domeniul ideologiei, științei, artei și culturii...) Adeptele primei modalități dint, printre altele, revistele studenților politehniști din Brașov și Timișoara, precum și cea a mediciniștilor bucureșteni. Cîteva titluri desprinse din aceste periodice sînt, prin înseși formulările lor, elocvente pentru modul de abordare a acestui „subiect“ : „Ateneul studențesc în perspectiva noului an universitar“, la care ni se relevă „prezența activă fn peisajul vieții universitare brașovene“ a acestui ,,forum studențesc" de opinii și dezbateri (Sigma) ; Ateneul studențesc — apreciat ca „una din formele cele mai eficiente ale muncii educative din institutul nostru“ (Medicinistul) . Opțiuni, adresînd în final îndemnul tineresc de ridicare „deasupra inerției și mediocrității" (Micron) . Cea de a doua modalitate este reprezentată, de pildă, de o seamă de reviste ca Symposion. Viața politehnicii, Alma Mater, Nord ș.a. Remarcabile sunt mai ales eforturile primelor două reviste menționate de a răspunde, prin materialele publicate în acest sens, unor cerințe intelectuale direct legate de profesia și formarea viitorilor specialiști. Cu toate acestea, preocupările față de abordarea unor aspecte de acest fel nu sunt întotdeauna susținute de exigența cuvenită în analiza activității concrete a ateneului ori în selectarea și tratarea unor teme specifice acestuia. Multe reviste se mulțumesc fie cu simpla inserare a programelor adoptate de Consiliul U.A.S. al institutului respectiv ori cu consemnarea sporadică a unor manifestări, fie cu dezvoltarea, mai mult sau mai puțin atrăgătoare, a diferitelor probleme desprinse din planurile tematice. Alternativa cea mai fericită este valorificarea maximă a acestor formule publicistice, îmbinarea judicioasă și permanentizarea lor, printr-o urmărire insistentă, programatică a chestiunilor înglobate la această rubrică.„ Pe de altă parte, se impune o mai mare atenție în promovarea subiectelor de ordin politico-ideologic, științific, cultural și artistic. Accentul trebuie pus de fiecare dată pe acele probleme de stringentă actualitate, care suscită in mod deosebit interesul studenților. In același timp, bogăția informațională, rigoarea științifică, elevația stilistică trebuie să constituie adevărate „puncte de rezistență" ale oricărui material consacrat ateneului studențesc. N-ar fi rău ca studiile și eseurile să fie însoțite de recomandările bibliografice corespunzătoare, ceea ce i-ar ajuta și mai mult pe studenți. Numai făcînd afectate ateneului din paginile studențesc dovezi de netăgăduită conștiință de sine, militînd cu consecvență pentru creșterea nivelului publicistic în abordarea unor probleme circumscrise acestui cadru, revistele studențești pot găsi calea cea mai scurtă și mai sigură către mintea și inima cititorilor lor„. I. S. REVISTA STUDENȚEȘTI ATENEU... • ••• #••• ••••#•••••• ••••#• • • • • Reiade studențesc de miercuri prin miercuri Pentru stimularea studenților cu bune rezultate fn activitatea profesională și obștească, Comitetul Executiv al U.R.S.R. a organizat în săptămîna care a trecut 28 de tabere cuprinzind peste 2400 de studenți. Intre acestea, tabăra de sport și turism de la Brașov a găzduit în primitoarele cămine ale complexului din Strada Memorandului aproape 400 de studenți din toate centrele universitare, cărora le-au fost oferite timp de șapte zile plăcute și atractive programe. Pentru exemplificare, iată ce a cuprins afișul din 21 februarie t dimineață — excursii la Sinaia, Predeal și Poiana Brașov ; concursul de schi „Cupa Poiana" și de săniuțe ; vizită la „Casa memorială a Mureșenilor“ ; după amiază : activități de club la Casa de cultură a studenților; seara: spectacol susținut de studenții taberei; vizionări la televizor ; dans. La Încheierea acestei săptămîni de odihnă, tovarășul Gheorghe Ungureanu, directorul taberei, aprecia că studenții au optat in fiecare zi pentru acele activități care le-au prilejuit și asigurat o odihnă plăcută și că după felul in care s-au desfășurat ele, fără stridențe și intîmplări neplăcute (obișnuite in alte ocazii), s-a cunoscut că la Brașov s-au intilnit mulți activiști de asociație. Un secretariat general de redacție ad-hoc al tuturor revistelor studențești Comisia de presă a Consiliului U.R.S.R. a organizat in cadrul taberei studențești de la Brașov o consfătuire de lucru a secretarilor generali de redacție ai revistelor editate de consiliile de asociație din universități și institute. Prima parte a consfătuirii a cuprins o intîlnire cu tovarășul Roger Cîmpeanu, secretarul general de redacție al revistei „Contemporanul“, care a împărtășit celor prezenți unele „secrete“ ale activității redacționale, formulind totodată o serie de observații cu privire la condițiile grafice ale revistelor studențești, întrebările și răspunsurile prilejuite de această intîlnire au avut darul de a furniza o seamă de elemente și cunoștințe noi privind procesul editorial cu toate implicațiile lui Un alt moment al consfătuirii l-au constituit informările susținute de reprezentanții revistelor Sigma (Institutul politehnic Brașov), Alma Mater (Universitatea Iași) și Universitas (Universitatea București), asupra muncii concrete desfășurate de colectivele de redacție respective pentru apariția in condiții satisfăcătoare a revistelor lor in luările de cuvint ale celorlalți participanți au fost reliefate diverse aspecte specifice ale acestei munci, ceea ce a făcut ca întrunirea să se soldeze cu un oportun și fructuos schimb de experiență, bogat in sugestii și propuneri practice pentru activitatea de viitor in acest domeniu. In același timp, consfătuirea a ocazionat un larg schimb de opinii intre reprezentanții publicațiilor studențești și un grup de redactori ai revistei noastre. In acest cadru au fost abordate unele probleme esențiale privind buna organizare a muncii interne de redacție, reflectarea în „Viața studențească“ a celor mai reprezentative materiale publicate in periodicele„surori“ și dezvoltarea colaborării intre organul central de presă al U.A.S.R. și revistele de institut. 2 VIAȚA STUDENȚEASCA