Viața Studențească, octombrie-decembrie 1970 (Anul 15, nr. 32-43)
1970-11-25 / nr. 39
ălegeti in asociații. Reconsiderarea dialogului (Urmare din pag. 1) subliniem toate valențele conferinței. Deci : Contribuția asociațiilor la desfășurarea întregului proces instructiv-educativ este evidențiată prin preocupările sporite față de elementele obiective și subiective, care condiționează pregătirea studenților studențești în multe colective de la Institutul politehnic. Institutul de construcții, A.S.E., I.P.G.G., problemele pregătirii profesionale au constituit temeiul unor dezbateri ample în urma cărora au fost adoptate măsuri concrete, privind participarea la cursuri, pregătirea seminariilor si efectuarea lucrărilor de laborator, a proiectelor de diplomă. Numărul cel mai mare de nepromovați a fost înregistrat la Institutul de construcții (19,8%), I.P.G.G. (18,2%) și la A.S.E (15,8%)... In adunările de alegeri s-au făcut referiri critice cu privire la tendința manifestată de unele cadre didactice de a cere memorarea și redarea exclusiv mecanică a cursului, uneori depășit de viață... S-a arătat, de asemenea, că mențin, încă, cursurile „mase mut“ seminariile care repetă întocmai problematica cursului, metodele școlărești de predare și seminarizare. Renunțarea la paralelisme, introducerea unor discipline de importanță practică, sistematizarea și reorganizarea cursurilor în vederea reducerii volumului elementelor descriptice, oferă posibilitatea accentuării problemelor practice ale profesiunii— (din Darea de seamă). Replici . Alexandru Soare, I.P.G.G., confirmă sublinierile dării de seamă cu privire la pregătirea profesională. Propune desființarea totală, ca sistem, a reexaminărilor. Ridică problema importanței calității de „subinginer“, calitate ce trebuie urgent reevaluată, fără tolerarea în continuare a ei ca „rampă de lansare“ (metafora e foarte clară) sau ca „loc de refugiu“ penimliza Vinto+întru politehniștii eșuați. Paul Bran (A.S.E.): Necesitatea modernizării, a legăturii cu producția. Explicație a „rezultatelor bune“ ale muncii profesionalei a A.S.E. Ne permitem dreptul unei intervenții în dialog — pe baza unor date statistice ferme se remarca in darea de seamă (fragment reprodus) că A.S.E. se situează printre institutele cu „rezultate slabe“. Nu era oare necesară o explicație aprofundată, propunerea unor soluții concrete etc ? Pentru că altfel „cuvîntul“ de manieră afirmativă capătă consistența „vorbei“... Andrei Popescu (Universitate) , referire la anul al II- lea din majoritatea facultăților Universității, eternul an „cu probleme“ în pregătirea profesională, cu o compoziție „moștenită“ prin selecția fortuită din urmă cu trei ani. Apoi, la „cursurile facultative“, o permanentă „fata morgana“ pentru multe facultăți. Consimțim la această ultimă afirmație, exprimîndu-ne nedumerirea față de stabilirea volens-nolens a unei identități ciudate: facultativ = inexistent. Gheorghe Stănculescu (Arhitectură) : deficiențele legate de admiterea la Arhitectură, institut ce necesită încă de la admitere o „inițiere“. Și soluție a asociațiilor studențești de aici: organizarea unor cursuri de pregătire pentru candidați sub forma meditațiilor „oficiate“ de studenți. Activitatea de pînă acum a reprezentanților în consiliile profesorale și senate prezintă atît aspecte pozitive cît și neajunsuri care se referă mai ales la lipsa de răspundere și preocupare a unora dintre ei, pentru realizarea operativă a problemelor studențești, pentru informarea neîntîrziată a studenților cu măsurile adoptate de către consilii și senate (Darea de seamă). Replici : Avram Filipaș (Universitate) : pentru acoperirea reală a calității de „reprezentant“, studenții ce participă la consilii și senate trebuie să cunoască esența problemelor ce vor fi discutate, să fie pregătiți pentru o intervenție în sensul rezolvării lor din punct de vedere „studențesc“, să nu fie siliți la o participare pasivă sau cu intervenții adhoc. Noțiunea de „reprezentare“ trebuie lărgită în sensul admiterii unor delegați ai studenților la ședințele de catedră unde se discută probleme de importanță capitală în absența „beneficiarului“. Activitatea politico-ideologică a fost analizată și apreciată exact în darea de seamă. Din păcate, discuțiile — cu cîteva excepții — nu prea au trecut în dialog și această problemă de o importanță maximă. O cereau deficiențele semnalate — abordarea formală a unor teme, preluarea fără comentariul necesar a unor precepte și principii etc. Institutele citate — cam multe la număr — aveau obligația replicii sau explicației. Probabil principiul „criticii însușite tacit“ le-a fost suficient, el constituind și un stimul pentru activitatea viitoare. Probabil... Am selectat pentru reportajul nostru numai cîteva din punctele ce se definesc drept coordonate vitale ale vieții universitare. în Conferința studenților bucureșteni, ele au constituit „ordinea de zi“ sau, mai bine zis, „ordinea de conștiință“. Referirea la ele nu lansează caracterul complex al adunării. Li s-au adăugat probleme privind „practica în producție“ — pe care n-o separăm însă, ci o integrăm, firesc, pegătirii profesionale, activitatea culturalsportivă (exprimînd că în acest domeniu rezerva există încă mulți vorbitori ce se rezumă la afișarea exclusivă a unor realizări, la pledoarii „pro domo“), munca organizatorică a asociațiilor. Toate acestea nu există în sine ca niște „capitole“ ale activității noastre, ci interacționează permanent, supuse unui corolar unic , pregătirea unei generații intelectuale mature, demne de timpul nostru care este, prin excelență, un timp al împlinirii și al demnității. In cuvîntul său, tovarășul Ion Iliescu a subliniat racorodarea fiecăruia dintre noi la categorie fundamentală, aceea a patriotismului, înțeles nu numai ca o alimentare a sensibilității pentru trecutul patriei ci, în primul rînd, ca angajare în prezent, ca participare a tuturor membrilor colectivității noastre socialiste, indiferent de vîrstă sau naționalitate, la realizarea dezideratelor majore ale prezentului, în domeniul activității concrete a asociațiilor studențești recomandările au vizat desființarea caracterului sectar al muncii unor consilii A-S., angrenarea tuturor activiștilor în rezolvarea sarcinilor, evidențierea mai pregnantă a prezenței cadrelor de asociație în viața institutelor, diversificarea acțiunilor — de orice gen ar fi ele — în funcție de profilul institutului în care se organizează. Ne permitem să considerăm această luare de cuvînt ca pe o intervenție de maximă utilitate în dialogul prin care am consemnat Conferința de alegeri a U.A.S. din București. Și să conchidem că cel mai mare cîștig al ei a fost tocmai acest caracter activ, efervescent și politic-studențesc (în cel mai bun înțeles al cuvîntului) de RECONSIDERARE A DIALOGULUI. Fiindcă darea de seamă prezentată Conferinței din Iași de către tovarășul Nicolae Niculescu — fostul și realesul președinte al Consiliului U.R.S. din centrul universitar — s-a remarcat prin spirit analitic, critic și autocritic, prin putere de sintetizare și printr-un limbaj elevat, considerăm că reproducerea unor fragmente ar fi elocventă pentru modul în care s-a desfășurat această conferință. Deci... ...Este necesar să precizăm chiar de la început că, avînd în vedere noile cerințe pe care practica vieții sociale le impune învățămîntului superior, însuși criteriul de apreciere a pregătirii studenților se cere conceput în sensul cuprinderii tuturor aspectelor care pun formația viitorului comspecialist. In acest sens, însușirea profundă a cunoștințelor de specialitate în vederea activității concrete de după absolvire, ca latură fundamentală a vieții universitare, este înțeleasă ca find direct conjugată cu o temeinică pregătire politico-ideologică, în virtutea acestor elemente esențiale studentul trebuind să însemne un participant activ atât sub aspectul profesiei cit și al întregii vieți obștești. Din această perspectivă asociațiile din centrul nostru universitar, sub îndrumarea organizațiilor de partid și în colaborare cu organele de invățămînt, au desfășurat o susținută muncă politică pentru dezvoltarea la studenți a mentului responsabilității semisociale față de propria lor pregătire. ...Deși dominantă în viața universitară ieșeană este atmosfera serioasă, de lucru, atitudinea matură față de însușirea profesiunii, procentul de 88,5 la sută al promovării atrage atenția că, în raport cu condițiile de care dispunem, există un număr apreciabil de studenți care n-au înțeles obligația lor de bază, pregătirea consecventă de specialitate. ...O analiză profundă atrage atenția asupra unor probleme fundamentale pentru procesul de pregătire a studenților, care nu mai pot fi privite în manieră clasică, ci trebuie înțelese in perspectiva obiectivelor de modernizare și perfecționare a învățămîntului nostru superior. Din acest punct de vedere supunem atenției conferinței unele carențe privind procesul de pregătire al studenților, semnalate în adunările de dare de seamă și alegeri, cu certitudinea că vom găsi o maximă solicitudine din partea tuturor factorilor de conducere în soluționarea lor imediată. Astfel, este cunoscut că sunt cursuri care nu se ridică la un nivel calitativ corespunzător, menținîndu-se la prima prezentare, de manual, a problemelor diferitelor discipline sau situații de cuplare intr-un singur curs a două sau chiar mai multe discipline. ...Trebuie Înțeles că, în activitatea noastră politico-ideologică, ancorarea în realitatea imediată este o sarcină permanentă a tuturor asociațiilor studențești, că inerția nu-și poate afla motivație, impunîndu-se constant inițiativa, elasticitatea, operativitatea. Ne referim de exemplu la nivelul prea general al unor referate (prezentate in cadrul dezbaterilor ce le-am organizat) nediferențiate pe profile de facultate și ani de studiu (II Fizică, IV Filologie, Conservator) sau, dimpotrivă, la diferențierea excesivă, la profesionalizarea simplista a problematicii tratate în cadrul altora ; amintim, în fine, caracterul improvizat al unor discuții. Se cuvine să semnalăm totuși creșterea sub raport calitativ a dezbaterilor din semestrul al 11-lea, fapt ce relevă utilitatea analizării periodice a acestor forme de activitate, precum și traducerea în fapt a măsurilor oferite de concluziile desprinse din experiența noastră. ...Constatăm cu satisfacție că am depășit în stadiul „informativ“ linii mari al informărilor politice, cele mai reușite dintre ele mergînd, dincolo de descrierea faptică a evenimentelor politice, la explicarea lor cauzală, relevarea rațiunii lor, la stabilirea conexiunilor intre evenimente. Poziția deschisă din care sînt puse întrebările este pe deplin compatibilă cu posibilitatea unor răspunsuri care să mulțumească tocmai pentru că sînt oferite din perspectiva aprecierilor partidului și statului nostru privind procesele și fenomenele vieții interne și internaționale. ...In primul rînd nu am reușit să cuprindem pe toți studenții intr-un sistem unitar al acțiunilor cu caracter politic ...Suntem convinși că rezultatele vor fi mai bune atunci când consiliul pe centrul universitar și chiar consiliile pe institute și facultăți, recunoscând necesitatea diferențierii formelor și metodelor educative, a primenirii lor, vor rezerva mai mult timp și vor extinde spațiul muncii de studiu și concepție. ...Am insistat asupra acestor neajunsuri pentru a sublinia, o dată in plus, necesitatea unei prezențe consecvente a organelor nou alese în anii de studiu, a elasticizării stilului de muncă, a împletirii supleței cu fermitatea exigenței maxime față de îndeplinirea sarcinilor. Avînd un suport și un resort in darea de seamă, era firesc și necesar ca dezbaterile Conferinței de la Iași să abordeze în același spirit problemele reale și stringente ale muncii asociațiilor din al doilea centru universitar al țării (în ordinea numărului de studenți). Și așa s-a și întîmplat. Cu deosebire cultatea Ioan Petru (de la Face istorie-filosofie), Dorin Belaus (de la Politehnică), Mihai Tatulici (de la Facultatea de filologie), Emilian Sassu (Conservator), dar și ceilalți vorbitori au abordat problemele pieptiș, au analizat și au propus soluții în numele îmbunătățirii permanente a muncii de asociație — care este din ce în ce mai eficientă în institutele ieșene. Cu o asemenea apreciere — care sublinia faptul că activitatea de asociație din centrul universitar Iași evoluează spre o firească ascendență valorică — și-a început intervenția, în încheierea lucrărilor conferinței, tovarășul Ion Traian Ștefănescu. Președintele Consiliului U.R.S.R. pledînd pentru discernămînt, operativitate și realism în organizarea unor activități de asociație specifice Iașului, dar și fiecărui institut și fiecărei facultăți în parte, a punctat cîteva idei definitorii pentru modul în care activitatea asociațiilor poate căpăta valențe superioare și o maximă eficiență, a insistat asupra unor aspecte esențiale din munca politico-ideologică, discutat cîteva probleme concrete la care studenții ieșeni așteptau răspunsuri autorizate și, bineînțeles, a făcut aprecieri privind stilul de muncă al consiliului pe centru și al consiliilor pe institute, relevînd datoria acestora de a acționa ca niște vase comunicante care să asigure circulația de idei în toate verigile de asociație ale centrului universitar Iași. Ceea ce constituie, la drept vorbind, însăși rațiunea de a fi a asociațiilor studențești. G. MITROI IAȘI Din de seamă—suport și resort pentru dezbateri responsabile 2 VIAȚA STUDENȚEASCA \