Viața Studențească, octombrie-decembrie 1970 (Anul 15, nr. 32-43)

1970-11-25 / nr. 39

ălege­ti in asociații. Reconsiderarea dialogului (Urmare din pag. 1) subliniem toate valențele con­ferinței. Deci : Contribuția asociații­lor la desfășurarea întregului proces instructiv-educativ este evidențiată prin preocupările sporite față de elementele obiective și subiective, care condiționează pregătirea stu­denților­ studențești în multe colective de la Institutul politehnic. Institutul de construcții, A.S.E., I.P.G.G., problemele pregătirii profe­sionale au constituit temeiul unor dezbateri ample în urma cărora au fost adoptate mă­suri concrete, privind partici­parea la cursuri, pregătirea seminariilor si efectuarea lu­crărilor de laborator, a pro­iectelor de diplomă. Numă­rul cel mai mare de nepro­­movați a fost înregistrat la Institutul de construcții (19,8%), I.P.G.G. (18,2%) și la A.S.E (15,8%)... In adunările de alegeri s-au fă­cut referiri critice cu privire la tendința manifestată de unele cadre didactice de a cere memorarea și redarea exclusiv mecanică a cursului, uneori depășit de viață... S-a arătat, de asemenea, că mențin, încă, cursurile „ma­se mut“ seminariile care repetă întocmai problematica cursu­lui, metodele școlărești de predare și seminarizare. Re­nunțarea la paralelisme, in­troducerea unor discipline de importanță practică, sistema­tizarea și reorganizarea cursu­rilor în vederea reducerii vo­lumului elementelor descrip­­tice, oferă posibilitatea accen­tuării problemelor practice ale profesiunii— (din Darea de seamă). Replici . Alexandru Soare, I.P.G.G., confirmă sublinie­rile dării de seamă cu privire la pregătirea profesională. Propune desființarea totală, ca sistem, a reexaminărilor. Ridică problema importanței calității de „subinginer“, cali­tate ce trebuie urgent reeva­luată, fără tolerarea în conti­nuare a ei ca „rampă de lan­sare“ (metafora e foarte clară) sau ca „loc de refugiu“ pen­imliza Vinto+în­tru politehniștii eșuați. Paul Bran (A.S.E.): Nece­sitatea modernizării, a legătu­rii cu producția. Explicație a „rezultatelor bune“ ale muncii profesionalei a A.S.E. Ne permitem dreptul unei intervenții în dialog — pe baza unor date statistice fer­me se remarca in darea de seamă (fragment reprodus) că A.S.E. se situează printre in­stitutele cu „rezultate slabe“. Nu era oare necesară o expli­cație aprofundată, propunerea unor soluții concrete etc ? Pen­tru că altfel „cuvîntul“ de ma­nieră afirmativă capătă consis­tența „vorbei“... Andrei Popescu (Universi­tate) , referire la anul al II- lea din majoritatea facultăți­lor Universității, eternul an „cu probleme“ în pregătirea profesională, cu o compozi­ție „moștenită“ prin selecția fortuită din urmă cu­­ trei ani. Apoi, la „cursurile facultati­ve“, o permanentă „fata mor­gana“ pentru multe facultăți. Consimțim la­ această ulti­mă afirmație, exprimîndu-ne nedumerirea față de stabilirea volens-nolens a unei identități ciudate: facultativ = inexis­tent. Gheorghe Stănculescu (Ar­hitectură) : deficiențele legate de admiterea la Arhitectură, institut ce necesită încă de la admitere o „inițiere“. Și soluție a asociațiilor studen­­­țești de aici: organizarea unor cursuri de pregătire pentru candidați sub forma medita­țiilor „oficiate“ de studenți. Activitatea de pînă acum a reprezentanților în consiliile profesorale și senate prezintă atît aspecte pozitive cît și ne­ajunsuri care se referă mai ales la lipsa de răspundere și preocupare a unora dintre ei, pentru realizarea operativă a problemelor studențești, pen­tru informarea neîntîrziată a studenților cu măsurile adop­tate de către consilii și senate (Darea de seamă). Replici : Avram Filipaș (U­­niversitate) : pentru acoperirea reală a calității de „reprezen­tant“, studenții ce participă la consilii și senate trebuie să cunoască esența problemelor ce vor fi discutate, să fie pre­gătiți pentru o intervenție în sensul rezolvării lor din punct de vedere „studențesc“, să nu fie siliți la o participare pa­sivă sau cu intervenții ad­­hoc. Noțiunea de „reprezen­tare“ trebuie lărgită în sen­sul admiterii unor delegați ai studenților la ședințele de ca­tedră unde se discută proble­me de importanță capitală în absența „beneficiarului“. Activitatea politico-ideolo­­gică a fost analizată și apre­ciată exact în darea de seamă. Din păcate, discuțiile — cu cîteva excepții — nu prea au trecut în dialog și această problemă de o importanță maximă. O cereau deficien­țele semnalate — abordarea formală a unor teme, prelua­rea fără comentariul necesar a unor precepte și principii etc. Institutele citate — cam multe la număr — aveau obli­gația replicii sau explicației. Probabil principiul „criticii însușite tacit“ le-a fost su­ficient, el constituind și un stimul pentru activitatea vii­toare. Probabil... Am selectat pentru repor­tajul nostru numai cîteva din­­ punctele ce se definesc drept coordonate vitale ale vieții universitare. în Conferința studenților bucureșteni, ele au constituit „ordinea de zi“ sau, mai bine zis, „ordinea de conștiință“. Referirea la ele nu lansează caracterul com­plex al adunării. Li s-au adă­ugat probleme privind „prac­tica în producție“ — pe care n-o separăm însă, ci o inte­grăm, firesc, pegătirii profe­sionale, activitatea cultural­­sportivă (exprimînd că în acest domeniu rezerva există încă mulți vorbitori ce se rezumă la afișarea exclusivă a unor realizări, la pledoarii „pro domo“), munca organiza­torică a asociațiilor. Toate a­­cestea nu există în sine ca niște „capitole“ ale activității noastre, ci interacționează permanent, supuse unui coro­lar unic , pregătirea unei ge­nerații intelectuale mature, demne de timpul nostru care este, prin excelență, un timp al împlinirii și al demnității. In cuvîntul său, tovarășul Ion Iliescu a subliniat racor­o­darea fiecăruia dintre noi la categorie fundamentală, aceea a patriotismului, înțe­les nu numai ca o alimentare a sensibilității pentru trecutul­­ patriei ci, în primul rînd, ca angajare în prezent, ca participare a tuturor membri­lor colectivității noastre so­cialiste, indiferent de vîrstă sau naționalitate, la realiza­rea dezideratelor majore ale prezentului, în domeniul acti­vității concrete a asociațiilor studențești recomandările au vizat desființarea caracterului sectar al muncii unor consilii A-S., angrenarea tuturor acti­viștilor în rezolvarea sarcini­lor, evidențierea mai preg­nantă a prezenței cadrelor de asociație în viața institutelor, diversificarea acțiunilor — de orice gen ar fi ele — în func­ție de profilul institutului în care se organizează. Ne permitem să considerăm această luare de cuvînt ca pe o intervenție de maximă uti­litate în dialogul prin care am consemnat Conferința de alegeri a U.A.S. din București. Și să conchidem că cel mai mare cîștig al ei a fost tocmai acest caracter activ, eferves­cent și pol­itic-studențesc (în cel mai bun înțeles al cuvîn­­tului) de RECONSIDERARE A DIALOGULUI. Fiindcă darea de seamă pre­zentată Conferinței din Iași de către tovarășul Nicolae Nicu­­lescu — fostul și realesul pre­ședinte al Consiliului U.R.S. din centrul universitar — s-a remarcat prin spirit analitic, critic și autocritic, prin putere de sintetizare și printr-un lim­baj elevat, considerăm că re­producerea unor fragmente ar fi elocventă pentru modul în care s-a desfășurat această conferință. Deci... ...Este necesar să precizăm chiar de la început că, avînd în vedere noile cerințe pe care practica vieții sociale le im­pune învățămîntului superior, însuși criteriul de apreciere a pregătirii studenților se cere conceput în sensul cuprinderii tuturor aspectelor care pun formația viitorului com­spe­cialist. In acest sens, însușirea profundă a cunoștințelor de specialitate în vederea activi­tății concrete de după absolvi­re, ca latură fundamentală a vieții universitare, este înțe­leasă ca find direct conjugată cu o temeinică pregătire poli­­tico-ideologică, în virtutea a­­cestor elemente esențiale stu­dentul trebuind să însemne un participant activ atât sub as­pectul profesiei cit și al între­gii vieți obștești. Din această perspectivă aso­ciațiile din centrul nostru uni­versitar, sub îndrumarea orga­nizațiilor de partid și în cola­borare cu organele de invăță­­mînt, au desfășurat o susținu­tă muncă politică pentru dez­voltarea la studenți a mentului responsabilității sem­i­so­ciale față de propria lor pre­gătire. ...Deși dominantă în viața universitară ieșeană este at­mosfera serioasă, de lucru, ati­tudinea matură față de însuși­rea profesiunii, procentul de 88,5 la sută al promovării atra­ge atenția că, în raport cu con­dițiile de care dispunem, exis­tă un număr apreciabil de stu­denți care n-au înțeles obliga­ția lor de bază, pregătirea con­­secventă de specialitate. ...O analiză profundă atrage atenția asupra unor probleme fundamentale pentru procesul de pregătire a studenților, care nu mai pot fi privite în manieră clasică, ci trebuie înțe­lese in perspectiva obiectivelor de modernizare și perfecționa­re a învățămîntului nostru su­perior. Din acest punct de ve­dere supunem atenției confe­rinței unele carențe privind procesul de pregătire al stu­denților, semnalate în adună­rile de dare de seamă și ale­geri, cu certitudinea că vom găsi o maximă solicitudine din partea tuturor factorilor de conducere în soluționarea lor imediată. Astfel, este cunoscut că sunt cursuri care nu se ri­dică la un nivel calitativ co­respunzător, menținîndu-se la prima prezentare, de manual, a problemelor diferitelor dis­cipline sau situații de cuplare intr-un singur curs a două sau chiar mai multe discipline. ...Trebuie Înțeles că, în acti­vitatea noastră politico-ideolo­­gică, ancorarea în realitatea imediată este o sarcină perma­nentă a tuturor asociațiilor studențești, că inerția nu-și poate afla motivație, impunîn­­du-se constant inițiativa, elas­ticitatea, operativitatea. Ne referim de exemplu la nivelul prea general al unor referate (prezentate in cadrul dezbate­rilor ce le-am organizat) nedi­ferențiate pe profile de facul­tate și ani de studiu (II Fizică, IV Filologie, Conservator) sau, dimpotrivă, la diferențierea excesivă, la profesionalizarea simplista a problematicii tra­tate în cadrul altora ; amintim, în fine, caracterul improvizat al unor discuții. Se cuvine să semnalăm totuși creșterea sub raport calitativ a dezbaterilor din semestrul al 11-lea, fapt ce relevă utilitatea analizării pe­riodice a acestor forme de ac­tivitate, precum și traducerea în fapt a măsurilor oferite de concluziile desprinse din expe­riența noastră. ...Constatăm cu satisfacție că am depășit în stadiul „informativ“ linii mari al infor­mărilor politice, cele mai reuși­te dintre ele mergînd, dincolo de descrierea faptică a eveni­mentelor politice, la explicarea lor cauzală, relevarea rațiunii lor, la stabilirea conexiunilor intre evenimente. Poziția des­chisă din care sînt puse între­bările este pe deplin compatibi­lă cu posibilitatea unor răspun­suri care să mulțumească toc­mai pentru că sînt oferite din perspectiva aprecierilor parti­dului și statului nostru privind procesele și fenomenele vieții interne și internaționale. ...In primul rînd nu am reu­șit să cuprindem pe toți stu­denții intr-un sistem unitar al acțiunilor cu caracter politic ...Suntem­ convinși că rezul­tatele vor fi mai bune atunci când consiliul pe centrul uni­versitar și chiar consiliile pe institute și facultăți, recunos­când necesitatea diferențierii formelor și metodelor educati­ve, a primenirii lor, vor rezer­va mai mult timp și vor extin­de spațiul muncii de studiu și concepție. ...Am insistat asupra acestor neajunsuri pentru a sublinia, o dată in plus, necesitatea unei prezențe consecvente a orga­­nelor nou alese în anii de stu­diu, a elasticizării stilului de muncă, a împletirii supleței cu fermitatea exigenței maxime față de îndeplinirea sarcinilor. Avînd un suport și un resort in darea de seamă, era firesc și necesar ca dezbaterile Con­ferinței de la Iași să abordeze în același spirit problemele reale și stringente ale muncii asociațiilor din al doilea cen­tru universitar al țării (în or­dinea numărului de studenți). Și așa s-a și întîmplat. Cu deo­sebire cultatea Ioan Petru (de la Fa­ce istorie-filosofie), Dorin Belaus (de la Politehni­că), Mihai Tatulici (de la Fa­cultatea de filologie), Emilian Sassu (Conservator), dar și ceilalți vorbitori au abordat problemele pieptiș, au anali­zat și au propus soluții în nu­mele îmbunătățirii permanente a muncii de asociație — care este din ce în ce mai eficientă în institutele ieșene. Cu o asemenea apreciere — care sublinia faptul că activi­tatea de asociație din centrul universitar Iași evoluează spre o firească ascendență valorică — și-a început intervenția, în încheierea lucrărilor conferin­ței, tovarășul Ion Traian Ște­­fănescu. Președintele Consiliu­lui U.R.S.R. pledînd pentru discernămînt, operativitate și realism în organizarea unor activități de asociație specifice Iașului, dar și fiecărui institut și fiecărei facultăți în parte, a punctat cîteva idei definitorii pentru modul în care activita­tea asociațiilor poate căpăta valențe superioare și o maxi­mă eficiență, a insistat asupra unor aspecte esențiale din munca politico-ideologică, discutat cîteva probleme con­­­crete la care studenții ieșeni așteptau răspunsuri autorizate și, bineînțeles, a făcut aprecieri privind stilul de muncă al con­siliului pe centru și al consi­liilor pe institute, relevînd da­toria acestora de a acționa ca niște vase comunicante care să asigure circulația de idei în toate verigile de asociație ale centrului universitar Iași. Ceea ce constituie, la drept vorbind, însăși rațiunea de a fi a aso­ciațiilor studențești. G. MITROI IAȘI Din de seamă—suport și resort pentru dezbateri responsabile 2 VIAȚA STUDENȚEASCA \

Next