Viața Studențească, iulie-septembrie 1982 (Anul 27, nr. 27-39)

1982-09-15 / nr. 37

La ordinea ZILEI Sarcini importante pentru activitatea asociațiilor studenților comuniști î­NCEPUTUL LUNII SEPTEM­­­­BRIE, luna deschiderii tradițio­nale a anului universitar, a fost marcat la Izvoru Mureșului de în­cheierea seriilor de instruire din acest an ale activiștilor studenților comuniști, ultimii asociațiilor prezenți aici fiind cadrele de bază ale U.A.S.C.R. — președinți, vicepreședinți și secre­tari de consilii U.A.S.C. din centre universitare și institute de învăță­­mînt superior, precum și activiști din aparatul central al U.AS.C.R. Pro­gramul acestei serii ,­de instruire, ex­trem de dens, a reluat în spiritul unei necesare sinteze de lucru concluziile seriilor anterioare, desfășurate pe do­menii de activitate, supunîndu-se dez­baterii celor prezenți, structurîndu-se astfel principalele direcții de acțiune pentru viitor concretizate în unul de activități al U.A.S.C.R. progra­pen­tru primul semestru al noului an uni­versitar. Această ultimă serie de instruire s-a constituit astfel ca un veritabil moment de bilanț al între­gii activități a asociațiilor studenți­lor comuniști — prilej de retrospectivă critică și autocritică a rezultatelor obținute — prefigurînd prin spiritul de profundă analiză ce a caracterizat dezbaterile stilul combativ și puternic angajat politic în care vor trebui să se desfășoare apropiatele adunări ge­nerale și conferințe de dare de seamă și alegeri. Beneficiind de prezența în sala de dezbateri a celor mai buni activiști ai U.A.S.C.R., mulți dintre ei aflați în preajma încheierii mandatului lor, ca fiind la sfîrșitul facultății, alături de care s-au aflat viitoarele cadre, se­lecționate dintre studenții cu cele mai bune rezultate la învățătură, cu un prestigiu deja cîștigat în rindul co­legilor lor și fiind, de aceea, candi­dați, cu reale șanse pentru viitoarele organe ale A.S.C. ce vor fi alese în toamna acestui an, această serie de instruire a devenit un mediu ideal pentru un transfer de experiență e­­fectuat „din mers“, insistîndu-se în mod deosebit asupra problemelor stil de muncă, de planificare și con­trol a activității, asupra acelor aspec­te de care depind in ultimă instanță rezultatele muncii de asociație. In afara dezbaterilor propriu-zise, participanții la tabăra de instruire la Izvoru Mureșului, seria 1—7 septem­brie, au avut și prilejul de a se in­­tîlni cu tovarășii Nicu Ceaușescu, se­cretar al CC­ al Uniunii Tineretului Comunist, și Ion Teoreanu, ministru al Educației și Invățămîntului, expune­rile pe care aceștia le-au precum și dialogul pe care l-au susținut, între­ținut cu studenții, răspunzind dărilor acestora, bucurîndu-se de între­un mare interes în rindul participanților. Tot la Izvoru Mureșului, în data de 7 septembrie, a avut loc Plenara Con­siliului U.A.S.C.R., care a adoptat, conform statului U A.S.C R., Hotârî­­rea privind invocarea Conferinței a XlII-a a U.A.S.C.R., precum și organi­zarea și desfășurarea adunărilor și conferințelor pentru darea de seamă și alegeri, in toate organizațiile asocia­țiilor studenților comuniști. Hotărîrea subliniază necesitatea ca adunările și conferințele de dare de seamă alegeri, la toate nivelele, să se con­st stituie ca adevărate evenimente poli­tice majore în viața organizațiilor AS.C., acestea urmînd să fie pregătite și să se desfășoare în spiritul și pe baza ideilor și orientărilor cuprinse în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara lărgită C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie a.c. și în a Cuvîntarea rostită la Congresul edu­cației politice și culturii socialiste. Adunările și conferințele de dare de seamă și alegeri vor trebui să dez­bată cu maximă exigență, un spirit critic și autocritic, modul în care or­ganele și organizațiile asociațiilor stu­denților comuniști au acționat pentru realizarea sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român, din in­dicațiile trasate invățămîntului nos­tru superior de conducerea de partid rpíi­^10­ de tovarășul NICOLAE L.LAUȘESCU personal, precum și din documentele adoptate la Conferința a I­I-a a U.A.S.C.R. Se va accentua ro­­ul ce revine organelor și organiza­țiilor asociațiilor studenților comu­niști in pregătirea profesională a stu­denților la cel mai înalt nivel, in educarea tineretului universitar iar în muncă și pentru muncă, in­formarea conștiinței revolutionare a acestuia in scopul creșteri contribuției vizațiilor asociațiilor studenților orga­co­­muniști ia formarea comunistă mul­t,titl­erar,a ? tinerei cerații univer­sitare, la temeinica pregătire a viito­rilor specialiști, întrecerea „Fiecare asociație a studenților comuniști — colectiv de educare prin muncă și pentru muncă a studenților“ trebuie fili *Ci însti­tuie drept cadru cel mai e­­ficient de afirmare a capacității profe­sionale, a disponibilităților științifice ale tuturor studenților, pentru a de­termina obținerea unor rezultate su­perioare în activitatea de pregătire, în cercetarea științifică și practica pro­ductivă. Se va acționa ca pentru participarea tot mai fermitate activă a asociațiilor studenților comuniști la indepi­nirea obiectivelor cipr­ise si­ planuril­ de integrare ale institutelor și facultăților, desfășurându-se în acest sc­op o amplă activitate de cercetare științif­că­ și proiectare, acțiuni de muncă cu sprijinul producții Cu pri­lejul adunărilor și conferințelor fin­care de seamă și alegeri, ca și în întreaga activitate viitoare, o atenție deosebită se va acorda cunoașterii, dezbaterii și însușirii documentelor de partid și de stat, a cuvîntărilor tova­rășului NICOLAE CEAUȘESCU, în scopul afirmării spiritului nar în întreaga activitate a revoluție­asociații­lor studenților comuniști. De asemenea, Plenara Consiliului U.A.S.C.R. a hotărît ca în întâmpina­rea Conferinței a XIII-a a U.A.S.C.R. să fie continuate și intensificate ac­țiunile de muncă patriotică, desfășu­rate pe șantierele naționale și locale, cu deosebire în agricultură, partici­parea studenților în campania agri­colă de toamnă trebuind să dea mă­sura responsabilității patriotice a stu­denților, a hotărîrii lor de a­­­cționa cu toată forța la îndeplinirea acestui important obiectiv economic. In încheiere, Plenara Consiliului U.A.S.C.R. a adresat tuturor studenți­lor chemarea de a întîmpina Confe­rința a XIII-a a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din cu noi succese în activitatea România de pre­gătire profesională, politico-educativă de a contribui și mai activ la înfăp­tuirea sarcinilor care revin lor studenților comuniști din asociații­hotărî­rile Congresului al XlI-lea și ale Con­ferinței Naționale a Partidului Co­munist Român, din orientările și indicațiile tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general partidului, președintele Republicii So­al­­ialiste România. „Viața studențească“ au­torii au GMINIUL Tovarășe redactor-șef. In revista dumnevoastră a apă­rut sub semnătura „Ciclop" o se­rie de afirmații și generalizări tendențioase privind lucrarea mea „Psihiatrie Socială". In conformitate cu dreptul la replică și, de asemenea, cu Le­gea Presei, vă rog să publicați următorul răspuns adresat ano­nimului redactor care semnează cu pseudonimul de mai sus. București, 3 septembrie 1982. Cu suimă. Dr. I. Cucu Stimate Ciclop. Ciclopii mitologici erau uri­ași antropofagi care din păcate aveau și ei un singur ochi dar care aveau totuși calitatea că se ocupau mai mult cu păs­­toritul. Și ei săracii munceau se pare tot in­ subteran, în niște peșteri spune legenda, in atelierele și spre folosul unor zei. Lucrînd practic toată viața cu tineretul și pentru tineret cea tînăr, apoi în invățămîn­­tul medical superior­ aș gusta cu plăcere unul dintre nume­roasele teribilisme studențești dacă tendențiozitatea nu ar fi prea transparentă. Cînd eram de vîrsta dumneatale am pri­mit din partea tatălui meu ur­mătoarea învățătură : „să nu te temi de adevăr oricit ar fi el de neplăcut, să nu te temi de minciună pentru că ea con­ține toate premizele prăbușirii ei, dar să te ferești de aceia «care se folosesc de jumătăți sau sferturi de adevăr“. Din fragmente de adevăr scoase din comext adesea se pot construi cele mai abjecte calomnii. Un mare logician voind să de­monstreze acest lucru a con­struit un șir de silogisme semi­­adevărate pentru a dovedi că el este „cel mai frumos om din lume“. Astfel, spunea el, locuiesc in cea mai frumoasă țară de pe planetă, în cadrul celui mai frumos oraș al a­­cestei țări și in cartierul cel mai frumos al orașului in care casa mea este cea mai fru­moasă. Cum în această casă lo­cuiesc singur sunt cel mai fru­mos individ din casă. Concluzia este lesne de tras : sunt deci cel mai frumos om din lume. Din nefericire Ciclop folosește această tehnică nu in scopul unei glume nevinovate ci pen­tru a calomnia o lucrare mo­destă dar cu toate acestea pri­ma lucrare de Psihiatrie so­cială din țară. Lucrarea are unele greșeli gramaticale, are unele greșeli de tipar, arte­­facte, unele rînduri strimbe, greșeli de legătorie etc., deci suficiente sutimi de adevăr pentru a-l face pe Ciclop să spună : „festin de desacorduri și sgramatisme“. Ce să mai vor­bim ? O adevărată catastrofă, Doamne, oare pentru ce zeu lucrezi stimate Ciclop . Un mare maestru al litera­turii noastre, pe care il amin­tesc nu pentru a mă compara cu el ci pentru că viața lui mi-a fost o pildă, avind de-a face în perioada proletcultis­mului cu un „ciclop" al vremii sale care îi reproșa „păcate“ similare, acesta in moldove­neasca lui molcomă i-a adresat doar un cuvînt: „lipsește“. Permite-mi stimate „ciclop“ al vremii mele să repet cuvîn­­tul maestrului. Păcat de zelul dumneatale vinovat, lipsește! Cu stimă. Dr. I. Cucu 2 Invitație Unul dintre cele mai acti­ve cenacluri studențești — „Vouă“, al unui entuziast grup de politehniști bucu­­reșteni și-a făcut remarcată­ prezența in această vară în mai multe tabere studen­țești. Ei vor fi probabil și prima trupă ce-și va începe studențească stagiunea, dacă ținem cont că pe invi­tația pe care am primit-o pentru „spectacolul de umor, muzică și poezie“ ce va a­­vea loc în sala Casei de cultură a studenților „Gri­­gore Preoteasa“ figurează data de 21 septembrie, ora 18.00. TIMPUL (XXXVI) P­ENTRU A URMĂRI în continuare ideile lui Mushakoji, ar fi necesare anumite dezvoltări matematice care depășesc gradul de tehnicitate adoptat in acest itinerar. Din acest motiv, vom opri aici prezentarea punctului său de vedere. Ceea ce urmează, insă, se plasează in aceeași ordine de idei a unei derogări de la relația obișnuită, unidirecțio­nală, dintre trecut, prezent și viitor. Il vom urma, In această privință, pe Erich Jantsch (The tell-orga­­nizing universe. Scientific and human implications of the emerging paradigm of evolution, systems science and world order library. Innovations in Sys­tems Science. Pergamon Press, 1980). A.M. Klaus Müller (Naturgesetz, Wirklichkeit, Zeitlichkeit, in Weizsäcker, Ernst von, editor „Of­fene Systeme I. Beiträge zur Zeitstruktur von Infor­mation, Entropie und Evolution", Klett, Stuttgart, 1974) și Georg Picht au propus ca timpul să fie vă­zut nu numai în curgerea sa dinspre trecut spre vi­itor, ci și sub aspectul unei structuri fine pe care o prezintă la fiecare moment. O atare structură aso­ciază fiecărui moment anumite aspecte ale trecutului (T), prezentului (P) și viitorului (V). Prezentul unui anumit sistem dinamic este rezultatul unui proces evolutiv (TP — trecutul prezentului, adică al stării actuale a sistemului). Prezentul acestui prezent (PP) constă In experiențele imediate pe care sistemul le prilejuiește in momentul actual, in timp ce viitorul prezentului (VP) corespunde opțiunilor dezvoltării ulterioare a stării actuale a sistemului. Tot așa, există un prezent al trecutului (PT), care revine la experiența trecută, păstrată in prezent, un exemplu important in acest sens fiind comunicarea și, mai general, comunicarea genealogică. genetică Există apoi un prezent al viitorului (PV), constind in efectul pe care il au asupra prezentului diferite pla­nuri, prognoze și viziuni ; in general, orice încer­care de anticipare influențează intrucîtva acțiunea noastră prezentă. Această conexiune inversă­ a pre­­dictiilor si prognozelor este de altfel binecunoscută. Rezultatele testării opiniei publice, înainte de ale­geri, au, în unele împrejurări, un impact important asupra opiniei publice înseși, așa cum s-a putut ve­dea chiar in ultimii ani. Există, deci, un liant temporal (time binding), care a atras atenția cercetătorilor încă în urmă cu aproape 60 de ani. Acest liant apare ca o idee cen­trală in semantica generală a lui (Time binding. The general theory. Alfred Korzybski Two papers 1924—26. Institute of General Semantics, Lakeville, Connecticut, 1949), semantică ce poate fi considerată, după părerea lui Jantsch, ca o pregătire a unei teorii cibernetice a sistemelor vii. Omul este con­siderat aici ca un organism al cărui comportament acționează holistic asupra mediului. La ideea lui Korzybski, Picht și Müller, pentru care liantul temporal este limitat la domeniul uman, Jantsch aduce o modificare și o generalizare, văzînd în acest liant o caracteristică universală a evoluției. In același timp, Jantsch suplimentează liantul tem­poral cu unul spațial. Autoreproducerea liniară, pur verticală, prin diviziune celulară, este un exemplu de liant temporal de tipul (PT). Transferul genetic orizontal între bacterii adaugă un liant spațial pre­zentului (P,P«), unde indicele­ lui P arată că este vorba mai degrabă de o evoluție a unei gene văzute holistic decit de evoluția unor specii bine definite. La procariote, apar ambele forme, într-o combinație ad-hoc. In reproducerea sexuală a eucariotelor și a ființelor de un grad mai înalt de complexitate cele două forme apar într-o legătură sistematică, prin Intermediul unui arbore ancestral (PTs), unde indi­cele s arată că este vorba de un liant spațial. Evo­luția presupune atit un liant temporal cit și unul spațial. E­XISTA, DUPĂ JANTSCH, două posibilități de liant temporal. Prima are forma unui arbore ancestral și se referă la situația în care dife­rite configurații ale trecutului pot să conducă la una și aceeași configurație a prezentului, iar diferite configurații ale prezentului pot conduce la una si aceeași configurație de viitor. In acest caz, atenția este reținută de structura diferitelor configurații cu aceeași evoluție. A doua posibilitate este aceea în care una și aceeași configurație de trecut poate con­duce, prin procese diferite, la configurații diferite de prezent, fiecare configurație fiind rezultatul unui proces unic. Tot așa, configurația actualizată de pre­zent poate conduce, prin procese diferite, la configu­rații diferite de viitor, existînd însă și posibilitatea ca procese diferite să conducă la același viitor. A­­ceastă a doua posibilitate iși reprezintă trecutul ca o rădăcină a diferitelor configurații posibile de pre­zent, iar prezentul actualizat ca o rădăcină a diferi­telor configurații posibile de viitor. Dacă prima posi­bilitate era orientată structural, a doua este orientata procesual.­­ Referindu-ne la viitorul prezentului (VP), consta­tăm existența unei multiplicități de structuri de vi­itor și de procese care conduc la ele. O constatare similară are loc în legătură cu viitorul trecutului (VT): obținem o multiplicitate de structuri de pre­zent, plauzibile în principiu cînd sunt văzute din perspectiva trecutului. Dacă totuși vorbim despre prezentul trecutului (PT), există un singur prezent efectiv actualizat. Reprezentînd caracterul deschis al evoluției sub forma unui viitor care acționează asu­pra prezentului (PV), viitorul prezentului (VP) referă la un viitor specific care urmează să fie rea­se­sizat. viata /ludenica/ca

Next