Viața Studențească, iulie-septembrie 1984 (Anul 29, nr. 27-39)

1984-08-08 / nr. 32

1 ANUL XXVIII, Nr. 32 (1004) MIERCURI, 8 AUGUST 1984 12 PAGINI, 2 LEI România socialistă, președintele NICOLAE CEAUȘESCU­, contribuții de seamă la cauza păcii și colaborării internaționale, la cauza socialismului și comunismului V­OM SĂRBĂTORI CU­­RÎND a 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascis­tă și antiimperialistă. Cele pa­tru decenii care au trecut de la gloriosul act de la 23 Au­gust, stau mărturie marilor realizări și profundelor prefa­ceri petrecute în viața unui popor hotărît să-și construiască în libertate și demnitate o via­tă nouă. Dobindite prin mun­ca tenace și eroică a întregu­lui popor condus de partidul comunist, succesele în vasta o­­peră de edificare socialistă au adus României prețuire și sti­mă pe toate meridianele. Cele patru decenii reprezintă tot­odată și perioada unei afirmări necontenit ascendente a țării pe arena internațională dato­rită unei politici externe acti­ve, dinamice, principiale, ur­mărind consecvent nobilele țe­luri ale poporului român, deo­potrivă ale întregii umanități : pacea, cooperarea între națiuni, progresul, libertatea și demni­tatea tuturor popoarelor. Programul Partidului Comu­nist Român de făurire a socie­tății socialiste multilateral dez­voltate și înaintare a României spre comunism — program ca­re exprimînd voința și năzuin­țele întregii noastre națiuni a fost pe drept cuvint definit ca Programul poporului român de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale civilizației co­muniste — situează în centrul activității Internaționale României colaborarea cu toate a țările socialiste. Această orien­tare fundamentală, programati­că, înscrisă și reafirmată cu pregnantă la congresele si con­ferințele nationale ale Partidu­lui Comunist Român are rădă­cini istorice In tradițiile de so­lidaritate ale mișcării munci­torești și revoluționare din pa­tria noastră ca forțele înain­tate democratice si revoluțio­nare din tarile care acum con­struiesc noua societate. Actul de la 23 August a marcat și în acest plan începutul unei noi epoci în care solidaritatea ANUL 40 AL LIBERTĂȚII NOASTRE Și conlucrarea au devenit poli­tică oficială, de stat, relațiile de strînsă prietenie și colabo­rare multilaterală cu toate ță­rile socialiste dobîndind, de la Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român, de cînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU se află în frun­tea partidului și a țării, valen­te noi, un conținut mai bogat, mai multă profunzime, inten­­sificindu-se și extinzîndu-se pe multiple planuri. Această coordonată principală in activitatea Internațională a României — dezvoltarea rapor­turilor de prietenie si colabo­rare activă cu toate țările so­cialiste și în acest cadru si­tuarea la loc de frunte a legă­turilor cu țările socialiste ve­cine — demonstrează din plin atașamentul poporului nostru, al forței sale politice conducă­toare. Partidul Comunist Ro­mân, față de idealurile socia­lismului, față de destinul aces­tor idealuri în contemporanei­tate. Desigur, cea mai impor­tantă contribuție pe care un popor o poate aduce la cauza socialismului este însăși ope­ra de edificare a noii societăți în propria tară. Munca titanică, eforturile de zi cu zi ale oa­menilor muncii ai patriei noas­tre reprezintă aportul principal la înaintarea și înflorirea idei­lor socialiste în lumea de as­tăzi. Această muncă și aceste eforturi dau prima măsură a profundului atașament al na­țiunii române, al partidului și statului nostru pentru mersul izbînditor al societății celei noi și al valorilor sale pe arena mondială. Atașamentul față de cauza socialismului se verifică deo­potrivă în consecvența și prin­cipialitatea cu care Romînia so­cialistă promovează în viața in­ternațională idealurile socialis­mului. Căci între politica in­ternă și externă a partidului și statului nostru există o le­gătură organică, dialectică. Con­struind o societate care abo­lește pentru totdeauna exploa­tarea omului de către om și care statuează munca drept va­loare supremă, o societate care instituie noi raporturi sociale, guvernate de spiritul echității și conlucrării concurind la a­­firmarea multilaterală a perso­nalității umane și a tuturor dis­ponibilităților sale, națiunea română are nevoie, o nevoie vitală, de pace și cooperare cu celelalte națiuni pentru asigu­rarea progresului neîntrerupt și rapid al edificării socialiste. Ca țară socialistă, România Își a­­suma integral răspunderile ce rezultă din această opțiune de­finitivă. Departe de a avea un caracter conjunctural. situarea in centrul activității României (Continuare in pag. î) Dezvoltarea economico-socială puternică și armonioasă a județelor-temelia egalității reale a tuturor cetățenilor (II) Dezvoltarea in ritmuri înalte a industriei chimice s-a înfăp­tuit prin amplasarea ei rațio­nală pe teritoriu. Față de anul 1950, cînd peste 2/3 din produc­ția industriei chimice se obți­nea în București, Valea Praho­vei și zona Brașov, în anul 1980 peste 40% din producția chimi­că se realiza în județe care in trecut aveau o putere indus­trială redusă — Argeș, Bacău, Brăila, Constanța, Dolj, Iași, Neamț, Olt, Teleorman si Vîl­­cea. Industria siderurgică a țării se găsește în prezent reparti­zată in 30 de județe. Elementul specific este mutarea centrului de greutate al siderurgiei ro­mânești din sud-vest în sud­­estul tării. Politica P.C.R. de repartiza­re rațională a industriei pe te­ritoriu se reflectă și în modul în care s-a dezvoltat industria energetică, aceasta fiind în pre­zent amplasată pe întreg teri­toriul țării. In același timp o repartizare rațională pe terito­riu au cunoscut și industria materialelor de construcții, in­dustria exploatării și prelucră­rii lemnului și ramurile indus­triale producătoare de bunuri de consum. Alături de industrie, agricul­tura — ramură de bază a eco­nomiei naționale — se integrea­ză organic în dezvoltarea echi­librată a fiecărui județ, pe baza orientării ei in direcția intensificării producției vege­tale $1 animale In condiții de eficientă superioară In folosi­rea pămintului si a celorlalte mijloace mecanice de produc­ție, in utilizarea forței de mun­că. ROMÂNIA 40 Ca urmare a eforturilor fă­cute de statul nostru pentru crearea unei puternice baze tehnico-materiale, pentru iriga­ții și amenajări funciare numărul județelor care au etc. O producție agricolă apropiată de limita superioară este din ce in ce mai mare, fapt ce evidențiază ac­centuarea procesului de omo­genizare a dezvoltării economi­­co-sociale și din acest punct de vedere. Pentru actualul cincinal se prevede ca in toa­te județele să se realizeze o valoare minimă a activității din agricultură de 10 mii lei pe locuitor, asigurîndu-se mai bună echilibrare teritoria­­­lă a dezvoltării acestei impor­­ tante ramuri a economiei na­ționale. împreună cu aceste două ra­muri de bază care condiționea­ză echilibrul structural unic al economiei nationale dina­în ansamblu si al fiecărui județ in parte, dezvoltarea si moder­nizarea infrastructurii au con­stituit o preocupare importantă a acestei perioade. Considerentele de natură e­­conomică și social-politică au fundamentat conceperea și În­făptuirea pentru fiecare zonă administrativ-teritorială a unei asemenea structuri tehnico­­productive și de infrastructură care să permită realizarea ele­mentelor comune, absolut ne­cesare pentru omogenizarea dezvoltării județelor și ridica­rea nivelului de trai și a gra­dului de civilizație a popu­lației. La sfirșitul 1976—1980, numărul cincinalului județelor în care valoarea fondurilor fi­xe productive depășea 20 mi­liarde lei era de 30, fată de 16 in 1975, 4 în 1970 și 1 în 1965. Pe o asemenea bază a fost posibil ca în perioada 1966—1983 să se creeze în toate județele patriei locuri noi de muncă pentru un număr de peste 3.3 milioane persoane. Lector univ. dr. Constantin C. POPESCU (Continuare in pag. 1) i­n Proba voinței de a învinge, a înaltului patriotism Excepționale succese ale tinerilor sportivi români la Jocurile Olimpice S­PORTIVII ROMÂNIEI SOCIALISTE se află în atenția întregii lumi , la evenimentul sportiv suprem al pla­netei noastre — Olimpiada — ei inscriu pagini me­morabile de eroism sportiv, de devotament față de culorile patriei. Succesele lor „in cascadă“, această permanentă defilare - cum se exprima o agenție de presă­­ a spor­tivilor noștri pe treptele podiumului celei de a XXIII-a Olim­piade fac ca numele țării noastre să intre in memoria si conștiințele lumii pe „poarta de aur” a triumfului sportiv, a performanțelor nec plus ultra ce vin să încununeze o pregătire de inalta responsabilitate morală față de exce­lentele condiții create în țara noastră pentru formarea și afirmarea multilaterală a tineretului. Spectatorii arenelor olimpice din Los Angeles, incepînd „să învețe pe de rost Imnul României” — cum plastic su­gerează dimensiunea succeselor noastre o altă agenție de presă au putut, totodată, cunoaște dimensiunea forței morale și sportive a tineretului unei țări socialiste pentru care creșterea și educarea acestui tineret în spiritul perfor­manței, în sens larg, al deplinei afirmări a disponibilităților specifice virstei reprezintă unul din postulatele fundamen­tale ale întregii opere de edificare umană și socială rea­lizate in acești 40 de ani ai libertății noastre. Sportivii noștri au clară conștiința acestei dependențe ineluctabile a afirmării lor de condițiile create acestei afir­mări­­ și faptul că, așa cum rezultă din transmisiile prin radio și telefon, primele lor gînduri de după victorie se îndreaptă, pline de dragoste și recunoștință, spre țară, spre conducerea partidului și statului nostru, consfințește sentimentul de înaltă mândrie patriotică al apartenenței lor la o societate a demnității și libertății căreia ei, minu­nații noștri sportivi, ii aduc, prin tot ceea ce fac în are­nele olimpice, prinosul recunoștinței pe care-l dă, in pri­mul rind, conștiința datoriei împlinite. Această necuantificabilă performanță morală pe care o reprezintă conștiința datoriei împlinite constituie de fapt nivelul la care toți oamenii muncii din patria noastră, în­tregul nostru popor întîmpină jubileul sărbătorii noastre na­ționale, nivel căruia sportivii noștri, prin ecoul și reverbe­rațiile pe care performanțele lor le produc în întreaga lume, îi dau, iată, o tonifiantă strălucire, dovedind in fața celor­lalte 139 de țări participante, a întregii lumi maturitatea unui tineret animat de idealul olimpic, tineret crescut de un popor ce intră în cel de-al cincilea deceniu al libertății sale, al credinței și luptei pentru idealul păcii și înțele­gerii intre toate națiunile lumii.

Next