Viața Studențească, iulie-septembrie 1984 (Anul 29, nr. 27-39)
1984-08-08 / nr. 32
1 ANUL XXVIII, Nr. 32 (1004) MIERCURI, 8 AUGUST 1984 12 PAGINI, 2 LEI România socialistă, președintele NICOLAE CEAUȘESCU, contribuții de seamă la cauza păcii și colaborării internaționale, la cauza socialismului și comunismului VOM SĂRBĂTORI CURÎND a 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă. Cele patru decenii care au trecut de la gloriosul act de la 23 August, stau mărturie marilor realizări și profundelor prefaceri petrecute în viața unui popor hotărît să-și construiască în libertate și demnitate o viată nouă. Dobindite prin munca tenace și eroică a întregului popor condus de partidul comunist, succesele în vasta operă de edificare socialistă au adus României prețuire și stimă pe toate meridianele. Cele patru decenii reprezintă totodată și perioada unei afirmări necontenit ascendente a țării pe arena internațională datorită unei politici externe active, dinamice, principiale, urmărind consecvent nobilele țeluri ale poporului român, deopotrivă ale întregii umanități : pacea, cooperarea între națiuni, progresul, libertatea și demnitatea tuturor popoarelor. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism — program care exprimînd voința și năzuințele întregii noastre națiuni a fost pe drept cuvint definit ca Programul poporului român de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale civilizației comuniste — situează în centrul activității Internaționale României colaborarea cu toate a țările socialiste. Această orientare fundamentală, programatică, înscrisă și reafirmată cu pregnantă la congresele si conferințele nationale ale Partidului Comunist Român are rădăcini istorice In tradițiile de solidaritate ale mișcării muncitorești și revoluționare din patria noastră ca forțele înaintate democratice si revoluționare din tarile care acum construiesc noua societate. Actul de la 23 August a marcat și în acest plan începutul unei noi epoci în care solidaritatea ANUL 40 AL LIBERTĂȚII NOASTRE Și conlucrarea au devenit politică oficială, de stat, relațiile de strînsă prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste dobîndind, de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU se află în fruntea partidului și a țării, valente noi, un conținut mai bogat, mai multă profunzime, intensificindu-se și extinzîndu-se pe multiple planuri. Această coordonată principală in activitatea Internațională a României — dezvoltarea raporturilor de prietenie si colaborare activă cu toate țările socialiste și în acest cadru situarea la loc de frunte a legăturilor cu țările socialiste vecine — demonstrează din plin atașamentul poporului nostru, al forței sale politice conducătoare. Partidul Comunist Român, față de idealurile socialismului, față de destinul acestor idealuri în contemporaneitate. Desigur, cea mai importantă contribuție pe care un popor o poate aduce la cauza socialismului este însăși opera de edificare a noii societăți în propria tară. Munca titanică, eforturile de zi cu zi ale oamenilor muncii ai patriei noastre reprezintă aportul principal la înaintarea și înflorirea ideilor socialiste în lumea de astăzi. Această muncă și aceste eforturi dau prima măsură a profundului atașament al națiunii române, al partidului și statului nostru pentru mersul izbînditor al societății celei noi și al valorilor sale pe arena mondială. Atașamentul față de cauza socialismului se verifică deopotrivă în consecvența și principialitatea cu care Romînia socialistă promovează în viața internațională idealurile socialismului. Căci între politica internă și externă a partidului și statului nostru există o legătură organică, dialectică. Construind o societate care abolește pentru totdeauna exploatarea omului de către om și care statuează munca drept valoare supremă, o societate care instituie noi raporturi sociale, guvernate de spiritul echității și conlucrării concurind la afirmarea multilaterală a personalității umane și a tuturor disponibilităților sale, națiunea română are nevoie, o nevoie vitală, de pace și cooperare cu celelalte națiuni pentru asigurarea progresului neîntrerupt și rapid al edificării socialiste. Ca țară socialistă, România Își asuma integral răspunderile ce rezultă din această opțiune definitivă. Departe de a avea un caracter conjunctural. situarea in centrul activității României (Continuare in pag. î) Dezvoltarea economico-socială puternică și armonioasă a județelor-temelia egalității reale a tuturor cetățenilor (II) Dezvoltarea in ritmuri înalte a industriei chimice s-a înfăptuit prin amplasarea ei rațională pe teritoriu. Față de anul 1950, cînd peste 2/3 din producția industriei chimice se obținea în București, Valea Prahovei și zona Brașov, în anul 1980 peste 40% din producția chimică se realiza în județe care in trecut aveau o putere industrială redusă — Argeș, Bacău, Brăila, Constanța, Dolj, Iași, Neamț, Olt, Teleorman si Vîlcea. Industria siderurgică a țării se găsește în prezent repartizată in 30 de județe. Elementul specific este mutarea centrului de greutate al siderurgiei românești din sud-vest în sudestul tării. Politica P.C.R. de repartizare rațională a industriei pe teritoriu se reflectă și în modul în care s-a dezvoltat industria energetică, aceasta fiind în prezent amplasată pe întreg teritoriul țării. In același timp o repartizare rațională pe teritoriu au cunoscut și industria materialelor de construcții, industria exploatării și prelucrării lemnului și ramurile industriale producătoare de bunuri de consum. Alături de industrie, agricultura — ramură de bază a economiei naționale — se integrează organic în dezvoltarea echilibrată a fiecărui județ, pe baza orientării ei in direcția intensificării producției vegetale $1 animale In condiții de eficientă superioară In folosirea pămintului si a celorlalte mijloace mecanice de producție, in utilizarea forței de muncă. ROMÂNIA 40 Ca urmare a eforturilor făcute de statul nostru pentru crearea unei puternice baze tehnico-materiale, pentru irigații și amenajări funciare numărul județelor care au etc. O producție agricolă apropiată de limita superioară este din ce in ce mai mare, fapt ce evidențiază accentuarea procesului de omogenizare a dezvoltării economico-sociale și din acest punct de vedere. Pentru actualul cincinal se prevede ca in toate județele să se realizeze o valoare minimă a activității din agricultură de 10 mii lei pe locuitor, asigurîndu-se mai bună echilibrare teritorială a dezvoltării acestei impor tante ramuri a economiei naționale. împreună cu aceste două ramuri de bază care condiționează echilibrul structural unic al economiei nationale dinaîn ansamblu si al fiecărui județ in parte, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii au constituit o preocupare importantă a acestei perioade. Considerentele de natură economică și social-politică au fundamentat conceperea și Înfăptuirea pentru fiecare zonă administrativ-teritorială a unei asemenea structuri tehnicoproductive și de infrastructură care să permită realizarea elementelor comune, absolut necesare pentru omogenizarea dezvoltării județelor și ridicarea nivelului de trai și a gradului de civilizație a populației. La sfirșitul 1976—1980, numărul cincinalului județelor în care valoarea fondurilor fixe productive depășea 20 miliarde lei era de 30, fată de 16 in 1975, 4 în 1970 și 1 în 1965. Pe o asemenea bază a fost posibil ca în perioada 1966—1983 să se creeze în toate județele patriei locuri noi de muncă pentru un număr de peste 3.3 milioane persoane. Lector univ. dr. Constantin C. POPESCU (Continuare in pag. 1) in Proba voinței de a învinge, a înaltului patriotism Excepționale succese ale tinerilor sportivi români la Jocurile Olimpice SPORTIVII ROMÂNIEI SOCIALISTE se află în atenția întregii lumi , la evenimentul sportiv suprem al planetei noastre — Olimpiada — ei inscriu pagini memorabile de eroism sportiv, de devotament față de culorile patriei. Succesele lor „in cascadă“, această permanentă defilare - cum se exprima o agenție de presă a sportivilor noștri pe treptele podiumului celei de a XXIII-a Olimpiade fac ca numele țării noastre să intre in memoria si conștiințele lumii pe „poarta de aur” a triumfului sportiv, a performanțelor nec plus ultra ce vin să încununeze o pregătire de inalta responsabilitate morală față de excelentele condiții create în țara noastră pentru formarea și afirmarea multilaterală a tineretului. Spectatorii arenelor olimpice din Los Angeles, incepînd „să învețe pe de rost Imnul României” — cum plastic sugerează dimensiunea succeselor noastre o altă agenție de presă au putut, totodată, cunoaște dimensiunea forței morale și sportive a tineretului unei țări socialiste pentru care creșterea și educarea acestui tineret în spiritul performanței, în sens larg, al deplinei afirmări a disponibilităților specifice virstei reprezintă unul din postulatele fundamentale ale întregii opere de edificare umană și socială realizate in acești 40 de ani ai libertății noastre. Sportivii noștri au clară conștiința acestei dependențe ineluctabile a afirmării lor de condițiile create acestei afirmări și faptul că, așa cum rezultă din transmisiile prin radio și telefon, primele lor gînduri de după victorie se îndreaptă, pline de dragoste și recunoștință, spre țară, spre conducerea partidului și statului nostru, consfințește sentimentul de înaltă mândrie patriotică al apartenenței lor la o societate a demnității și libertății căreia ei, minunații noștri sportivi, ii aduc, prin tot ceea ce fac în arenele olimpice, prinosul recunoștinței pe care-l dă, in primul rind, conștiința datoriei împlinite. Această necuantificabilă performanță morală pe care o reprezintă conștiința datoriei împlinite constituie de fapt nivelul la care toți oamenii muncii din patria noastră, întregul nostru popor întîmpină jubileul sărbătorii noastre naționale, nivel căruia sportivii noștri, prin ecoul și reverberațiile pe care performanțele lor le produc în întreaga lume, îi dau, iată, o tonifiantă strălucire, dovedind in fața celorlalte 139 de țări participante, a întregii lumi maturitatea unui tineret animat de idealul olimpic, tineret crescut de un popor ce intră în cel de-al cincilea deceniu al libertății sale, al credinței și luptei pentru idealul păcii și înțelegerii intre toate națiunile lumii.