Viața, martie 1941 (Anul 1, nr. 1)
1941-03-31 / nr. 1
V * , ^ • 47^T/n 1% Jiial Ifflr» 1 •* CIL&skm 51 m © ipfi«5 1941 ^ RHHjF HHH Redacția, 'g| M W ^fMHnmMMHM tipografia fi J Jg § m^jg gF BUvVKEȘTl |] Kk^ j% Z j& Str. Ing, A. Sal gay No. 2 If ~*4F jjti JP» < Telefon centrala 3.26.80 H ^Bspl ' I — JHH^HH^^HHHHIHHnvDUa«Bi9An!flKllK n«.. :.i maiticnMn.. *» ■ , ■ v;*fV ABONAMENTE ||| 4? &ll K; ; S; . ^ j |§ ji^.ȚțȚ' Lp | || .;„, 11 .. f. a»ji v''ShhH ’ ^ ?ARi.: Trei luni — 200 lei Ziarul de dimineață ai tuturor cetățenilor ^EEriiEr^itTM ■ D irector: L1V1U REBREANU riupnmdi ; „civihicauu" 0. A, k Înscris la Trib. Ilfov sect. I ___ corn ere. sub No. 55/941 BL BT <gBCMffiiwWitT8i'traiuoni^niMi»i'ii|iii>"i»mi m .................... - <50 Centru autorități și instituții Wm i!ff^rrr-wra^KaaffiS^MîglEttftia^ag^SMr^țB^^agaK^S lei 2000 un an ÎNCEPUTUL începem într’un moment crucial pentru destinele românismului, când inima neamului sângerează mai cumplit poate decât oricând în cursul trecutului nostru prea torturat de toate asupririle și nedreptățile. Ne dăm seama că azi, mai mult ca altădată, ziarul trebue să fie o tribună vie pentru unirea tuturor, pentru întărirea credinței în puterile noastre și întru împlinirea dreptății românești. Astfel de tribună românească vrea să fie și va fi VIAȚA. N’avem ambiții deșarte, nici de-a reprezenta sau propovădui vreo ideologie politică, și nici de-a învăța pe conducătorii responsabili cum să cârmuiască țara. N’avem decât râvna servi mai presus de orice de-a neamul și țara. Credem că, în vremurile aprige pe care le străbatem, suprema datorie a fiecărui român este de-a contribui, după puteri, la împlinirea idealului românesc, acelaș și unic pentru toți, deopotrivă, dincoace și dincolo de hotarele sfârticate. Orice desbinare și zâzanie, acuma când se frământă soarta noastră și a omenirii, înseamnă primejduirea viitorului și a existenței neamului. Durerile, prăbușirile, umilirile și ispășirile ce s au rostogolit asupra României trebue să fi deschis ochii tuturor ca să vadă prăpastia la marginea căreia au ajuns, și mai ales trebue să fi luminat toate mințile ca să înțeleagă că mântuirea noastră nu e decât în noi înșine, ca totdeauna in ceasurile hotărâtoare. Cincisprezece milioane de români liniți «în cuget și simțiri» sânt în ■stare să doboare toate piedicile, să înfrunte și să învingă toate adversitățile spre a-și cuceri dreptul la o viață demnă de valoarea lor în granițele firești unde traesc de două milenii. VIAȚA apare, în zilele acestea despre încercări, și ca o demonstrație mai mult a energiilor creatoare românești. Prin ciantirile crâncene teritoriale s’a urmărit desigur și înăbușirea puternicului avânt, mai ales în domeniul spiritualității, pe care l-a dovedit România întregită în cele două decenii din urmă. Ar fi fost pierderea cea mai ireparabila. Dar loviturile, oricât de grele, nu fac decât să oțelească un popor vrednic și conștient de menirea sa. Știm câte greutăți ne așteaptă și câte obstacole vor trebui învinse până să ne cucerim siguranța existenței. Mai ales că noi nu ne putem bizui decât numai pe sprijinul cititorilor. Și mai cu seamă că nici sprijinul cititorilor nu vrem să-l dobândim nici prin atitudini echivoce, nici prin cultivarea sensaționalului sau a scandalului și a minciunei. Dorim să cucerim pe cititori numai prin informație complectă și corectă în toate compartimentele, sa le fim călăuză dreaptă tot domina. Poate că asemenea enunțare nu e destul de ademenitoare. Preferăm însă să fim judecați și prețuiți după fapte, precum numai prin fapte dorim să câștigăm adeziuni. In VIAȚA interesele și durerile tuturor categoriilor de cititori vor căuta să fie apărate și armonizate. Am dori mult să devenim veriga de legătură între cârmuitorii țării, mari și mici, și cetățenii țării, cei mulți, pe care se bazează existența statului român. In această intenție vom răspândi și comenta gândurile și faptele conducătorilor responsabili, precum tot în această intenție vom înregistra suferințele și nedreptățile celor mulți. Numai astfel mulțimea va înțelege străduințele conducătorilor și conducătorii vor auzi glasul mulțimii, înlesnindu se alinarea durerilor și vindecarea rănilor ... Credem în puterea dreptății Credința în victoria dreptății românești ne va călăuzi pașii. Insemnul dreptății neamul românesc trebue să biruiască. Liviu REBREANUJ I*ag ä TOT CE VA INTERESEAZĂ Rubrica femeii. Cuvântul medicului, Radio, Agendă Pag. S ACTUALITATEA DE ER1 PANĂ AZI Pag. 4 CUM SE VA FACE RECENSĂMÂNTUL Pag. 6 FURTUNA IN PACIFIC Cum a devenit Marea Britanie stăpânitoarea Canalului de Sue* Pag. O VIATA ECONOMICA Pag. DE TOATE ȘI DE PRETUTINDENI Curiozități. — Enciclopedie Pag. 8 VIATA VESELA O pagină de humor Pag. IO ULTIMELE TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE Altitudinea Germaniei de evenimentele din frusfosfada BERLIN 29 (Radar). Cercurile oficiale și oficioase din capitala Reichului observă cu un interes extraordinar evoluția situației politice la Belgrad, ca și influența crescândă a unor grupări și elemente antigermane din Iugoslavia. CERCURILE DIN BERLIN PĂSTREAZĂ CEA MAI STRICTA REZERVA FAȚA DE SITUAȚIA, IN CA NELIMPEZITA, DIN JUGOSLAVIA. La ministerul de externe al Iteichului se exprimă totuși părerea că situația din Iugoslavia pare să fie haotică. Declarațiile făcute de anumite personalități și de anumiți minșitri din Belgrad nu sunt de natură să limpezească situația. Ea nu poate fi clarificată cu vorbe, ci numai cu fante. In starea actuală a situației, se poate constata că la Belgrad tendințele anti germane ale grupului politic condus de șoviniștii sârbi sunt în creștere. Incidentele de eri și evenimentele noui au dovedit că această tendință urmărește să compromită reacțiile germano-iugoslave. Din partea noastră — se declară la ministerul de externe al Reichului— NU SE POATE JUDECA DACA ESTE VORBA DE ACȚIUNI CONTROLATE SAU NECONTROLATE. Este totuși sigur că problemele interne ating chestiunile de politică externă. Nu încape nicio îndoială că există actualmente la Belgrad elemente care se străduesc sa tulbure și să înrăutățească relațiile cu Germania și Italia, în ciuda adeziunii Iugoslaviei la pactul tripar Hi CERCURILE POLITICE GERMANE SE ABȚIN DE A SE PRONUNȚA ASUPRA CHESTIUNII DACA SITUAȚIA TREBUE SAU NU SA FIE CONSIDERATA CA SERIOASA. Problema primordială — declară aceste cercuri este de a ști dacă e vorba la Belgrad de lupte momentane, determinate fie o situație psihologică complicată cu probleme politice, adică dacă e vorba fie o simplă mișcare de stradă sau de expresia unei linii politice. La această întrebare, nu s’a dat astăzi niciun răspuns la ministerul de externe. S’a declarat însă că în niciun caz Germania nu va îngădui ca politica ei să fie impusă de astfel de mișcări de stradă Când Iugoslavia a aderat la pactul tripartit, Germania și-a manifestat simpatia față de acest stat și ea consideră adeziunea sa ca un element de similizare în sud-estul Europei. DACA UNELE ELEMENTE DIN IUGOSLAVIA IȚI INCHIPUE CA SE POT opune unei astfel de evoluții, TOATA RĂSPUNDEREA VA CADEA NUMAI ASUPRA LOR. DACACESTE ELEMENTE ÎȘI INCHIPUE CA POT ABUZA DE MARINI MIA ȘI DE FORȚA REICHULUI, ELE SĂ IH SALA. bi sfârșit, s’a mai declarat la ministerul de externe că Germania, nu este câtuși de puțin dispusă să se lase provocată și insultată de agenți plătiți. FRONTUL GRECO-ITALIAN O impresionantă fotografie din primele linii. Artileria grea italiană în plină acțiune § 1* are la Bejirma Incăerări între partizanii și adversarii noului guvern BELGRAD 29 (Radar). — Corespondentul agenției D. N. B. transmite: ASPECTUL STRĂZILOR DIN BELGRAD ESTE INCA DESTUL DE TURBURE. LA TOATE RĂSPÂNTIILE SE VAD TANCURI, IAR POLIȚIA ȚINE CU GREU IN FRAU PE MANIFESTANT!. IN UNELE CARTIERE ALE ORAȘULUI, S’AU PRODUS INCAERARI INTRE PARTIZANII ȘI ADVERSARII NOULUI GUVERN. MINISTRUL GERMANIEI, PLECÂND CU AUTOMOBILUL PRIN ORAȘ, A FOST ȘI EL OBIECTUL UNEI MANIFESTAȚII. CÂND L-AU RECUNOSCUT, UNII MANIFESTANȚI AU APLAUDAT, IAR ALȚII I-AU ARUNCAT AMENINȚARI. IN CELE DIN URMA, CELE DOUA TABERE S’AU INCAERAT. LEGAȚIA GERMANIEI A PROTESTAT CONTRA ACESTUI INCIDENT, O asta în actualitate: Jugoslavia Așa cum o vede turistul și cum a plămădit-o istoria Când vezi pentru prima oară Jugoslavia, din fuga tenului de rută internațională, așa cum am văzut-o și eu, acum zece ani, nu fa poți face nici o impresie asupra peisajului acestei ari. Cu atât mai puțin, asupra oamenilor cari o locuesc. Peisaj și om s'ai înțeles parcă într’adins să nu se resvalue oricui, pentru un simplu și ndiferent bilet de tranzit. Peisajul e monoton pe parcursul Simplonului iar călătorii sunt tăcuți Când vizitezi însă în mod special Iugoslavia — cum mi s’a întâmplat mai târziu — și când ai prilejul să vii in contact cu oamenii, la rosturile și căminele lor, constați cât de valoroase comori vizuale ascunde țara aceasta, câtă varietate de peisaj, stil și obiceiuri există de la o provincie la alta și cât de viguros pulsează viața în toate aceste provincii. ESENȚA NAȚIUNII Iugoslavia păstrează și azi pecetea adâncă a trecutului fiecare provincie își are eroii, ei, care-i dirijează viața cu spiritul și cu exemplele lor ancestrale. Fiecare provincie este unită cu celelalte pentru scopul suprem al apărării, dar fiecare ar vrea să fie independentă. Fiecare își păstrează obiceiurile ei, folklorul ei, costumele și ambițiile ei. O altă unitate, afară de cea teritorială, n'a putut fi realizată niciodată în Iugoslavia. Luptele politice interne n’au fost duse niciodată, în această țară, între partide, di intre provincii. Dualismul stă la baza însăși existenței iugoslave, deoarece aici s’au întâlnit două lumi și două civilizații: Occidentu și Orientul, care n’au putut trece fără să lase influențele eterogene ale aspirațiilor lor politice și culturale cu totul diferite. Și acest dualism, acest simbol al paralelismului istoric, nu-l vei găsi nicăun mai viguros conturat ca la Sarajevo unde, in mijlocul orașului modern de concepție occidentală, își trăește netulburat viața tradițională, vechiul oraș mahomedan, cu moscheele, cu tarabele și chiar cu femeile lui voalate Dacă ținem apoi seamă că regatul actual se compune din mai multe provincii, dintre care, acum douăzeci iuci de ani. Slovenia, Croația, Dalma și Scurta privi Sârbii, croații și slovenii, precum și diferitele ramuri de slavi din Sud, au coborît in această regiune, prin câmpia Dunării, între secolele VI și VII, atrași fiind de fertilitatea solului și de climă. încetul cu încetul ei și-au creiat state separate care au dispărut, fie prin ocupația turcă, fie prin eforturile de desnaționalizare făcute de unguri, de venețieni și de austrieci. Vechea Serbie a ajuns la un moment de apogeu în secolul XIV, dar la un apogeu de scurtă durată, căci in an 1389 a fost recucerită de turci, în urma bătăliei sângeroase de la Kosovo polje, și a rămas sub dominația otomană aproape 500 de ani. In acest timp celelalte provincii, cele nordice, au fost ocupate, rând pe rând, de Ungaria, Veneția, Austria, spre a fi, în cele din urmă, încorporate în monarhia Habsburgilor. Regatul Croației și-a trăit, la rândul său, un moment de apogeu la sfârșitul secolului XI sub regele Tomislav, ca, scurt timp după aceea, să cadă sub stăpânirea ungurilor. Ca să încerci să arăți luptele seculare pe care le-au dus aceste mici state pentru redobândirea libertății lori ția, Bosnia, Herțegovina și Voivodina, făceau parte din vechea monarhie austro-ungari, iar Muntenegrul și Serbia erau independente, (insăși capitala de azi a Iugoslaviei se compune din trei orașe, altădată independente și distincte: Belgrad, Zemun și Pancevo), putem mai ușor să ne explicăm lipsa de coeziune in multe probleme interne din trecutul apropiat al acestei țări precum și unele evenimente de surpriză ale actualități i din istorie pentru unirea de mai târziu într’o singruă țară cu numele de Iugoslavia, ar fi foarte greu, chiar într’un spațiu mult mai mare. Căci, după cum spunea poetul Lamartine, d'histoire de ca peuple deprait se chanter et non s’torret. ORIGINILE DINASTIEI REGALE Primul Karagleorghevici a apărut în viața politică a Serbiei, în anul 1S61 ca șef al unei grupări de notabilități din orașul Orasac, care urmărea revoluția contra asupririi otomane. Om de mare curaj, de rară luciditate și de cinste exemplară, George cel Negru (Kara- Gheorghe), pe numele adevărat, Gheorghe Petrovici, a reușit să organizeze prima revoluție care a constituit semnalul eliberării Serbiei de sub lunga stăpânire turcă. Instalat la Topola, cu întregul lui stat major, Karagheorghe și-a clădit un castel-fortăreață, o biserică sub a cărei intrare și-a săpat din vreme cavoula școală, de a cărei soartă se interesa personal și numeroase clădiri pentru adăpostirea oamenilor care-i erau dincioși. Intenția lui era să facă credințopola capitala Serbiei. In anul 1813, Turcii i-au asediat însă fortăreața și i-au dat foc. Karagheorghe a scăpat fugind în Austria, iar de acolo în Basarabia, la Zlotin, unde a rămas până în Continuare în pag. N-ai ELVET. GERMANI AlluaUANl i Fiumb Zagreb Split UNG AyHANOV! Dubrovnik Kotor ROMAN !A Belgrad Sarajevo Ch SKowje GP m BULGARIA EC / A Harta Iugoslaviei și a țărilor vecine .Vedere din Belgrad