Viața, mai 1941 (Anul 1, nr. 31-61)
1941-05-01 / nr. 31
m A 1 I^I mm -SfÄ« ■ *▼* ^ H|§g J01 j MAI 1941 !I^«s..^iPr WBUBBm - ■Mm m mâ ZIARUL DE DIPIINtAIA AL I U I UkUR GETA TEN! LOR "— ----- ■, 1 Sîr? pograa Redacția, administrația ți BUCUREȘT St. Ing. Andhel Sangrr Ip. 2 1•"•",•■ ••■«•“ i iss „„iWiffrLA Proprietar! ”EWNESCtr & Arl DIRECTOR: I"DPR DBS amia taxa plătită în numerar Comi. aD rob. șase luni ------ 380 bi I instituia iei zooe Înscris la Trib. Ilfov No. 55-941 I] - 1 ÎLI %# i 11 gjrȘ& MlZ. ST» re Hr“ MM. Sf%8 Hm Dir. gen. P. T. T. No. 20514-941 dn an - - - 750 lei | un an NI _____MBW 1 ^0 o » TME —gMm Baa 1 imm i ■mn in sx^smmimmoa mmmmm Hmmmmm*^^ bi-BKrCffrefl pios afro s G so î o pa8 o so * o îoi"pattia JD# O i O. IN ANGLIA libioiaibac >f1C3«6«CDSofflo*cr>814 ORII SE VA PRODUCE IA MOSHEimilIA CARE TUNURILE GRELE DE PE COASTA FRANȚEI ^^■IBIONDRA VOR BOMBARDA DE LA „DICKE BERTHA“ LA TUNURILE CU PROECTILE STRATOSFERICE 411 E PROBABILA BOMBARDAREA DE LA 160 KM. Impetuoasele atacuri aeriene, destăițuite de aviația germană împotriva Londrei, au atins punctul culminant. Grație «celei mai tăioase săbii a Reichului» , astfel precum a denumit Mareșalul Reichului Hermann Goering aviația germană — se contribue efectiv la amplificarea acțiunii care țintește la doborîrea barajului de fortificații al Londrei și capitularea metropolei engleze. P’e lângă nepraznica și extrem de violenta acțiune aeriană — telegramele tic au precizat că asupra Londrei s'au anuual peste 5 milioane de kilograme de bombe, ceea ce consttue chiar penațiai s’au prelungit distantele de ungere? Cele dintâi, care au realizatrageri la distante mari, sunt canonierele marinei In 1904—1905, are loc conflictul între Rusia și Japonia; victoria navală de la Tsouhima, câștigată de flota mikadoului asupra flotei Țarului, va determina începutul; cei doui adversari au tras la distante variind între 0000 și 9IKK de metri Zeci de ani mai târziu, în lupta de la Dogger Bank, când intră în acțiune crucișătoarele de război germane și britanice, se deschide focul la 15.000 de metri; deasemeni regăsim bătălia maximă în lupta de la Yutland, optsprezece luni mai târziu, dar învățătura pe care o dobândim este că s’ar fi putut trage de mult mai departe și într’adevăr s’au început modificări în vederea acestui scop. In lupta de la La Platta (Decembrie 1959), primele lovituri de tun schimbate între «Admiral Graf Spee» și crucișătoarele britanice, «Exeter», «Ajax», și «Achilles», erau la o distanță de 26.000 metri Prima, condiție : o mare viteză inițială. In timpul războiului mondial, germanii instalară la Predikboom, în Belgia, tunul de 380 mm încărcat să tragă asupra Dunkerque-ului, situat în liniile franceze. Francezii dispuneau de un buton electric pe care apăsau de câte ori vedeau lumina în clipa lansării obuzului; o sonerie rășina la Dunkerque, anunțând locuitorii să intre în adăposturi. Aveau timp un mitru aviația germană o performanță se urmărește cu ajutorul tirului artileriei obținerea acelorași strălucite și decisive rezultate, consacrate terminării victorioase a războiului. Ziariștii străini cari au avut ocazia să urmărească deja o anumită distanță violentele atacuri ale artileriei gremane situate pe coasta de nord a Franței ca și replicele prompte și susținute date de artileria engleză au afirmat că s'au dat lupte extrem de interesante și prezentând caracteristici noui evoluția tehnicei armamentului pentru modiment, atât cât era durata parcursă de proectil, între Predikboom și Dunkerque Ia sfârșit, celebrul tun de mare calibru „Dicke Bertha” care trăgea asupra Parisului în 1919, era instalat la vre-o 120 km. De aceea nu trebue să pară neverosimil proectul de a bombarda Londra cu tunuri de pe coaste franceză la 140 km. Se menționează categoric faptul că numai anumite tunuri de calibre excepționale sunt special construite pentru a trage la o distanță atât de mare. Trimiterea proectilului la asemenea distanțe necesită să i se dea la plecare o mare energie ceea ce înseamnă pentru un proectil de un anumit calibru, o mare viteză inițială este primei condiție. Ea prezintă pentru, tehnicier săi mici dificultăți. Pentru ca proerAul să părăsească piesa intr’o minteză trebuu ca tubul tunului să stalul din care capabil de a suporta presiuni din ît in ce mai puternice Londra nu poate fi la adăpost de bombardarea de pe coasta Franței. Deși s-ar părea curios, de executarea tirului trebue să se țină seamă și de factorul timp. Meteorologii au fost cei mai buni auxiliari în această chestiune. Studiile lor asupra atmosferii au atras atenția asupra puterii de rezistență pe care ea o opune proectilului când acesta atinge altitudini mari. Presiunea atmosferii diminuează rapid pe măsură ce proectilul se înalță. La 5500 metri nu mai este decât jumătate din presiunea de la nivelul solului și la 28.400 metri, ea este redusă Tun german de mare calibru instalat pe coastele Canalului Mânecii la o zecime. Orice înălțime maximă poate atinge astfel proectilele tunurilor? Fără să intrăm în detaliul calculelor putem preciza că obuzul atinge 10 km. și mai mult. Se citează exemplul unui tun american de calibru 20 cm, al cărui proectil se ridică la 5000 m, aproximativ la o distanță de 25.000 metri și la 10.000 la o distanță de 50.000 metri. Rezistența aerului este diferită în cele două cazuri. Un document german publicat înainte de război, redă tunurilor de 406 mm. are capacitățile diverselor marine, toate sunt cuprinse între 42 și 65 km. Se înțelege ușor că dacă se mărește viteza inițială aceste capacități vor crește și ele, iar capitala imperii.Aur britanic nu poate fi la adăpost față de un bombardament efectuat de pe coasta franceză. Sabia cea mai tăioasă a germaniei. Cunoscând aceste amănunte tehnice, esențiale pentru clarificarea problemei, se pune întrebarea cum se reglează tragerea pe o distanță mare? Un proectil lansat de un tun trăgând la 100 de km, va trasa în aer o traectorie asemănătoare aceleia pe care o putem observa când aruncăm o minge de tennis cu mâna, și traversează diverse curente de aer (Continuare« î»i pap. 7-a Trageri de artilerie de la distanțe enorme lung, mai me tuu german de mare calibru Frodița Draaeil. Reglementarea salutului ce trebue dat Drapelului Țării, depășește cadrul măsurilor impuse de rândueli efemere, încadrând într’o discipliniî unitară și estetică, un respect care pornește din suflete, puternic manifestat și simțit de Românii de pretutindeni. Simbolul național sub a cărui pariză ni s’au înfăptuit idealurile, păstrează veșnicia uniurilor românești eternizând jertfele mereu prezente, oricând vor flutura culorile chemării Patriei. De pe câmpurile luptelor în care S-au apărat cu încleștarea epopeică a supremelor jertfe—sute de mii de eroi murind cu gândurile ultime prinse în mătasea sub ale cărei falduri plecaseră să învingă — stindardul nostru a adunat mereu în jurul lui, pe toți fiii Neamului al cărui veșnic simbol este. L-au apărat străbunii și l-au purtat victorios pe câmpurile crâncenelor bătălii, legând de el aspirațiile noastre și transmițându-ne fiorul măreției jertfelor, în fâlfâirea sărbătorească a culorilor la a căror apariție — cu toții — am simțit electrizarea sublimei frumuseți. Țara este acolo unde i este Drapelul De veacuri așa a fost și peste veacuri așa va rămâne statornicit adevărul acesta pe care ei l-au transmis străbunii. In timp de pace, Drapelul nu este purtat ca o simpla podoabă, fiindcă Indiferent de loc, prezența lui impune acea neclintire pioasă, transmisă tuturor celor cari dau cu ochii de pânza care reprezintă simbolul neamului Credincioșii cinstesc altarele și icoaițele rămânând smeriți in fața lor, cu sufletul înfiorat de o mistică reculegere. Icoană tot atât de sfântă. Drapelul are pentru fiecare sfințenia odoarelor din biserici și măreția forțelor jertfelor care statornicesc dreptatea. El flutură peste Țară și întregul neam vibrează sub faldurile lui. Istoria cu marile ei pagini de glorie, s’a scris mereu sub ocrotirea acestui simbol al pornirilor colective cari și-au înnobilat cadența hotărîtoare, încolonându-se în marș biruitor, sub stindardul victorios. Reglementând salutul ce trebue dat Drapelului Țării, Conducătorul cere tuturor, următoarele: «La trecerea Drapelului Țării însoțit de un detașament de trupă sau numai de gardă, trecătorii trebue să se oprească și să facă front cu fața la drapel: bărbații vor sta descoperiți Toți trecătorii sunt obligați să rămână in această poziție până când garda cu drapelul va fi trecută. Front la Drapel!.. Trecerea lui, aduce pasului nostru o înviorare nouă, iar ochilor obosiți de cenușiul peisaj citadin, prospețimea zărilor la care se avântă pajurele... Și cum am putea rămâne cu rândurile desfânate și strâmbe, în fața culorilor pe care citim ea nu,"" “ tr’o carte destinul și certitudinea permanentei Neamului ? V aj&aceătmmar: Pacs. 2 Cronica dramatică: «Negustorul de îluzii»r Pag. 3 Caracterul etnografic românesc al populației dintre Morava și Timoc. Pag. A Mare mișcare în magistratură. Pag. 5 Condamnarea la moarte a asasinului David Schwarts Pag. 6 De ce nu avem alimente de primă necesitate Pag, 1 Ultime telegrame externe SERIOS AVERTISMENT VECINA GERMANIEI ȘI ITALIEI SS IRMA SSMTAHINTE DIN BERLIN 29 (Rador).— «Berliner Boersenzeitung» cere, sub semnătura lui Megerle, Elveției să tragă învățăminte din catastrofa Iugoslaviei și să-și dea seama unde se ajunge atunci când există un contrast primejdios între politica externă a guvernului și aceea a presei și a opiniei publice. Ziarul arată apoi că ziare însemnate, partide și unele persoane continuă să ia partea dușmanilor Germaniei și să provoace Reichul. Inamicii Germaniei sunt glorificați, iar prietenii ei sunt persecutați. Astfel, s-a deslănțuit o teroare morală împotriva ziariștilor elvețieni, cari au fost de curând oaspeții Reichului și cari sunt numiți «pelerini în Germania». Ziarul învinuește în deosebi pe profesorul Karl Barth, un emigrant BERLIN, 29 (Rador). In cercurile politice din Berlin se declară că discursul colonelului elvețian Frey, pronunțat acum câteva zile la o întrunire a cercului de studii a partidelor politice din Berna și care era în mod net îndreptat împotriva Germaniei și Italiei este simptomatic, prin faptul că ANIcare sub pretext de activitate teologică, face în toată Elveția propagandă împotriva Germaniei în fața unor săli pline. Atitudinea lui Barth față de Germania fiind cunoscută, este inutil a mai vorbi de neutralitatea presei elvețiene. Ziarul arată apoi că în nicio regiune un stat nu-și poate permite un asemenea lux Lucrurile au devenit atât de insuportabile încât nu se mai poate face o deosebire într*e atitudinea corectă a guvernului și manifestările opiniei publice, căci pentru întrega Elveție se aplică ceea ce Bismark a spus despre geamuri că ele sunt sparte de line, S* sunt plătite scump de toți. UNITE CERCURI ȚINTESC DIN TOATE PUTERILE LOR, SA CREEZE O STARE DE OSTILITATE INTRE ELVEȚIA ȘI CELE DOUA MARI VECINE ALE SALE, In legătură cu acest fapt se citează la Berlin articolul doctorului Meyerle apărut azi în «Berliner Boersenzeitung» și care dă utn avertisment bine pronunțat Elveției« LA WILIIELMSTR iSSE SE DECLARA CA ACEST ARTICOL ESTE PE DE BERLIN 29 (Rador). — Se află astăzi la Wilhelmstrasse că delimitarea teritoriului guvernatorului civil italian în Muntenegru, intră în cadrul măsurilor ce pot mai bine fi calificate prin expresia de «RegioMOSCOVA, 29 (Rador). - D. Cehanosov, ambasadorul Uniunei Sovietelor la BERNA 29 (Rador). — Corespondentul Agenției Ștefani transmite următoarele: Comunicatul cartierului general al generalului Cunninghan subliniază rezistența înverșunată dela Bes ONCTICI ILYtlu] INVITATA IUGOSLAVIEI PLIN JUSTIFICAT ȘI CA EL TREBUE SA ATRAGA ATENȚIA PRESEI ELVEȚIENE. mentare provizorie». In tot cazul această măsură nu însemnează că este vorba de o delimitare definitivă a statului muntenegrean Berlin, a sosit Marți /« Moscova, pentru a lua parte la serbările de 1 Martie și vitejia vânătorilor de munte italieni și a bersalierilor, adăugând că Ducele de Aosta mai dispune încă de importante unități de trupe care au ocupat Gondar și Djima, unde ele rezistă admirabil. Permanentă stare de ostilitate intre Elveția și vecinele sale statn mitiitetic frican nu a fost delimitat definitiv Ambasadorul sovietic în Germania a sosit la Moscova Trupele Ducelui de üosta rezistă eroic în Abisinia