Viața, iunie 1941 (Anul 1, nr. 62-90)
1941-06-01 / nr. 62
E ^^^^^^HHHHjjjHP MHH _'£ ,„ Jjinm \*maQ*'<rvcw ’ L 3® «j , |H ■ ''-țw^Ur .»5; 9| ^^^HHKHg jjn EflKB Anul I. No 62 H — 1941 — ■ DUMINICA | IUNIE 1941 — 8 EhcfcCEina !,©■ Tf, —• redații-., administrația și tipogratla li le o ion teului J ^2o.W I ABONAMENTE: I Proprietar: „E.VHNESC J“ S. A II niDCrT^n ■ • ___. ___ _ BUCUREȘTII II I 3.9Î.36 | frei luni--------- 200 lei , Autorität!. I * II VlKCț* fi VIM: I ?_ _*_. R5 E9l ■■%, ■■» Mk m. ■ ■ « St. m. Anehel Saligny No, 2 || '^^^^.5808* l«'““ =--““! | '»“•“ ^ f>i'>- ‘“"^ 84,1 || --------- LlVIU K C D It! C A N U EmEi fM. ~ îa 1 ■ .. HM I — , âTAL-IÂ Eli fit«tA II FâZâ Fllâ EâFIfiLâlIâ TIlFILii â 1 § L ©«I L I I I 1Ä11 I T â iMMiiag^aiTiarnT—imu i —-——________—.—_—_____________. ______ « ■ ±4 InTT^mMiuSL laPfWffl Malta m&m Sohinai'i EffHWE Ui Urtfi* Cap SdâHie Buch. JiAisamosKasreloj kiSAMÖS / ii > POLVßlSHPMlÄ jkamani! Pelekana M Silino Castelli A D Et YßOS £ nOM KariPc UYOflWI A C?) ßumeli M«*U? n.Tt*iölti •KhalPfld W\7r SahaKii hu GÄVbOS ÎmÎÎS Hdrmurr tLDVi , Ir rsOSmS CMelissa Meidöes Pernmd = L£iJTHPßNZ jpP^IpȚih B.v. Messarß Tobruk 340* ’HU 'LOP Axn 1111^2 rT57«t RHAiiKfKL UP Ambeltlft! PHAISTOS Lithmos jD Dlnr,Fhp/if m: 3 p /■.?***,*■ UnQia HERAKLES KNOSSOj Rn ADIA Arkjnf" KdrdkdS u Ioni imato: wl alt j* A 1r-«( VldflC Mildtt Medpülis u Eluntt LATO I T„ lalnrhnHi HiranefM m rnrm <dvnt; iij!! Ddpfim FTP A Wl Sihd . PßAiSOi lariF. dlidllmald -AMPELQ3 RSrorcr.IiM Harta detailată a insulei Creta a cărei capitulare este iminentă (Vezi telegramele în corpul ziarului). CE NU TREBUE SA UITAM H uiți întârzie într’o descurajantă lamentare, târând după ei tânguciile unor nenorociriimaghiare cu ale căror leit-motive ne întâmpină la toate răscrucile, stre«urând într’un prelung oftat, toată •amărăciunea neputinței stătute pe care o aruncă tare în obrazul primului întâlnit... Sunt desamăgiții permanenți, inadaptabilii refractari, Iu a căror minte strâmtă nu poate pătrunde nimic din sbuciumul care se consumă astăzi în jurul nostru, topind în svâcnirea dură a popoarelor, putreziciunea unei epoci îmtrâlcită definitiv spre prăpastia care-i va servi pentru totdeauna de cavou. Ei suspină după un confort și după unele tabieturi prelungite cu rafinate dulcegării de import, refuzând să se integreze în realitate și să desprindă din încleștarea actuală, im sens menit să le răstoarne acestei teorii savante în care-și înfășoară la obez și parfumat — reminiscențele trăsnite. Plângăreți și incapabili — bocitoare melodramatice în mare formă — își muncesc frunțile spelbe după spasmurile unor anumite nopți în care-și lăbărțau desfrâurile, intoxicând zorile cu scrumul sardapapalelor acum definitiv înmormântate. Din cei două mii de ani de stăruină istorică și de permanent urcuș pe Golgota răstignirilor, ei nu pot înțelege nimic... Marii îndurerați ai «dramei» actuale, descind dintre lume cu apusuri roze și cu focuri de artificii, în care n’a poposit niciodată cel vânăt și sbârlit de grijuri, asupra oamenilor... Ei n’au auzit de marile însângerări ale neamului și nu s'au sbătut în desnădejdea gravelor clipe consumate cu o senină tărie de cei cari au crezut în virtuțile Sa în drepturile biruitoare ale Tratici. . Cascada încercărilor prăvălite asupra neamului, a fost neobosită. tAui in șir, încordările opuse năvălitorilor ne hotărau soarta cea mai vitregă și pasul sărăciei noastre pornea în pustiul incertitudinilor, orbecăind pe cărările pribegiei, fără nici o luminiță călăuzitoare. Și războiul cel mare — pentru a da un exemplu mai recent — ce-a fost el decât o încleștare uriașe in care ne am răsucit toate îndârjirile mușcând țărâna veșniciei pentru a ne apăra hotarele!? Moldova în 1917 — cu cei 1.400.000 ruși cari s'au bolșevizat și pe cari a trebuit să-i susținem cu slabele noastre forțe economice de atunci — n‘a constituit un exemplu de suferință românească pe care am îndurat o stoie, fără spărturi răgușite «vădite zărilor de sânge în care ne Consumam marea noastră dramă ? Și ce sleite ne erau atunci puterile ! Consumasem elanurile noastre într’o mare de decepții, victoria nu se întrevedea deloc aproape și totuși, în acest holocaust al disperării, ne încăpățânam să ardem până la unul, să pierim mai bine cu toții, decât să capitulăm rușinos, prăbușindu-ne tura. Astăzi pentru ce ne plângem ! Care este motivul acestor încruntări vinete pe cari le poartă printre noi — impertinent și gravin bocitorii copioaselor îmbuibări de oli . Trăim mai rău ca înainte, ne restrângem puțin răsfățurile ușuratece și consumăm rațional — însă destul de suficient petru normala trăire în timpuri anormale. Acesta este purul adevăr. Nu ne asfixiem cu sărăcia lumie și nici nu ne mințim burțile cu iluziile belșugurilor naturilor moarte Să nu exagerăm și să chibzuiască bine plăpânzii lacrimogeni cari nu-și mai pot procura cu ușurința din trecut, trufandalele prelungilor ospățuri Să ne amintim de Moldova și de 1917... Să nu uităm culmile pe care au înălțat Neamul acesta durerile și dârjeniile înaintașilor cari nu s'au clintit în nici-o furtună și n’au lăcrămat în nici-o disperare. Tăria hotărîrii lor să ne fie calăuză și exemplu, astăzi când anumite voci își acordează insinuările într’o melancolică tânguire menită să ne risipească elanurile. Ștefan MARINESCU Ex-Kaiseril Wilhelm grav bolnav * NEW-YORK, 50. (Rador), Ziarul NEW-YORK TIMES «nuntă din Berlin ca fostul Kaser suferă de o boală intestinala, care Va slăbit foarte mult. In ultimele zile el a mai contractat și o puternică răceală. Sunt temeri că fostul împărat care are 82 ani, ar putea sa nu se mai refacă din actuala sa stare de slăbiciune, Acord turco-german ANKARA. 30 (Europapress). ■ Comisiunea turco-germană a sosit la Istanbul, venind din Turcia, pentru a încheia tratativele sale. După cum se află, se intenționează deocamdată reconstruirea provizorie a podurilor aruncate în aer, așa încât se va reface în curând circulația între Turcia și Europa. IN CAMERA COMUNELOR S’A CERUT INCHEEREA PĂCII Indienii arestati la Bombay sunt bătuți cu biciul LONDRA, 30 (Europa* press). — Joi a avut loc o desbatere mai prelungă în Camera Comunelor. Deputatul Davis din partidul GENEVA, 30. (Rador). — Corespondentul agenției D. N. B. transmite: Ziarul englez TIMES anunță din Bombay că în cursul tulburărilor din săptămâna trecută numai la Bombay au fost împușcate mai multe persoane, în timp ce 151 de persoane au fost rănite, iar 800 amuncitoresc a cerut ca oamenii de stat să facă pace înainte ca Europa să devină un haos.restate. Lunea trecută, trupele britanice au intervenit pentru a menține ordinea. Magazinele sunt închise. Numeroși indieni arestați au fost bătuți cu biciul. In rândurile populației hinduse domnește o mare agitație, care se întinde tot mai mult 31 MAI 1916 - 31 MAI 1941 15.~~SFERT OF VEAC OET.?! CEA MAI FORMIDABILA LUPTA NAVALA DIN ISTORIE Lupta navală anglo-germană de la Skagerrak descrisă de d. MANFRED von KILLINGIER, ministrul Germaniei la București, care a luat parte la această bătălie ca ofițer de marină Acum 25 de ani a început la Skagerrak cea mai formidabilă luptă navală pe care a cunoscut-o istoria. Flota engleză a participat la ea cu 28 vase mari de linie, 9 crucișătoare de război, 8 crucișătoare blindate, 26 crucișătoare mici, 6 vase-comandant,5 distrugătoare și un vas port-avion. Germanii au aruncat in luptă 16 vase mari de tilde, 5 crucișătoare de război, 6 vase de linie mai vechi, 11 crucișătoare mici și 61 distrugătoare. Erau față în față 111 vase engleze cu 60.000 de oameni și 99 germane cu 54.000 oameni. Anglia a pierdut 115.025 tone oase și 668 morți și răniți. Germania 61.ISO tone și 3.068 morti și răniți. Cifrele acestea vorbesc de la sine. Există o literatură extrem de bogată asupra luptei navale de la Skagerrak. Una dintre cele mai impresionante descrieri a luptei o găsim in volumul <<.Klabautermann", cărui autor este ministrul Germani niei la București, d. Manfred von Killinger, care a luat parte la bătălie ca ofițer de marină. Dăm mai jos câteva momente din această descriere a epocalei lupte maritime. In timp ce armata germană înregistrase victorie după victorie, flota de războiu stătuse inactivă în porturi. Acum și armata trecea printr'o perioadă de acalmie, se trecuse la războiul de poziție. Anglia, ca și înainte, își ia flota de o parte. Nici nu avea nevoie să o scoată. Rece oare ar fi scos ea această flotă, când distrugerea ei ar fi însemnat propria ei distrugere ? Mările mondiale erau curățate ,la vasele germane și blocada se exercita efectiv. Germania nu se mai putea aproviziona și datorită îngăduinței umanitariste a conducătorilor germani și războiul submarin urma să devină ineficace, pentru că se refuza ducerea războiului submarin total. Acei cari navigați pe submarine nu erau deloc de invidiat. O mare parte dintre ei au căzut jertfă curselor de submarine din cauza propriilor ezitări. ■ Tirpitz fusese împiedicat de duce un războiu submarin mai înverșunat, așa cum îl pretindea. Revista umoristică-politică engleză ș Pund» publicase o caricatură pe vremea când fusese concediat Bismarck. Această caricatură arăta un perete de vas; sus era Kaisern], care sta aplecat pe balustradă cu brațele încrucișate. Bismarck îmbrăcat în haine de piele și purtând pălăria de pilot părăsea vasul, co întreaga flotă se aduna la und. Era vorba să se facă evoluțism. Aceasta însemna că crucișătoarele trebuiau să împingă înainte până la Skagerrak, pentru a duce acolo războiul comercial. Ele trebuiau să se așeze pe căile comerciale, care leagă Anglia de țările nordice și să intercepteze orice transport pe apă. Aceasta însă era secundarul, scopul principal trebuia să fie altul. Pentru căi lucru ciudat, englezii aveau bazându-se pe scară dle frânghie .Următoarea legendă era sub această caricatură : The pilot J ’s going Acum «Punch» reprodusese aceiași caricatură, dar în locul lui Bismarck, Tirpitz era acela care cobora scară de frânghie, îmbrăcat ca pilot. Acest fapt era comentat de unii ofițeri de marină. «Klabautermann» se întreținea cu ofițerii săi pe puntea superioară de la proră, acelaș obiectiv în acelaș timp. Dacă Scheer nu se temea să înfrunte întreaga flotă engleză, prin atacuri succesive, trebuia totuși să încerce să atragă forțele inamice una căte una, pentru a le distruge separat. Amiralul german trebuia deci să creieze împrejurări tactice favorabile pentru a se bate și, dacă era posibil, să provoace și o bătălie.. Unitățile flotei au părăsit portul în zorii zilei. Flotila, de care aparținea W 3, a fost repartizată celei de a treia escadre pentru a face siguranța împotriva submarinelor. In față și pe lături, unitățile erau încadrate de torpiloare care navigau în zig-zag, astfel ca să poată ataca submarinele inamice ce s-ar fi ivit, sau să avertizeze vasele, în caz de bătălie. Era o zi minunată, o briză ușoară abia, fără să împiedice navigația, iar marea era liniștită ca o oglindă. Majestuos se îndreptau spre Nord colosurile maritime, cetățile plutitoare. In primul rând cele din clasa «König», având în frunte vasul care purta acelaș nume, apoi venea vasul — amiral «Friedrich der Grosse». După acesta urma escadra doua, care cuprinde crucișetoairele a din clasa «Nassau» și «OstfHesland». In coadă era escadra întâia, alcătuită din vase de linie mai vechi., Mirul crucișetor «Elbing» dă semnalul: Crucișetoare inamice la orizont, iar B 109, forțe,navale inamice în punctul 61 Gamma IV.. (Continuare in pag. V-atsț Preludiul marei bătălii D. von Kullinnen Scufundarea crucișătorului blindat englez Blackprince,