Viața, august 1941 (Anul 1, nr. 122-152)
1941-08-01 / nr. 122
CAIAUMA MUMM Suntem primite puținele țări cu o armată bine organizată și totul nu complet motorizată. Nu pentru că Generalul, care a știut să organizeze această armată într’un timp-record, »’ar fi reușit să o și doteze total, în acelaș timp-record, cu mijloace de tracțiune mecanică, — deoarece până și bicicletele pot fi utilizate în acest scop, — ci pentru considerente de ordin strategic, care sau dovedit foarte înțelepte. Generalul a privit lucrurile prin prizma realităților, ținând seamă de terenul pe care s’ar putea desfășura luptele noastre, de pregătirea inamicului și de eventualitatea unui sezon ploios. Astfel că a menținut cavaleria pe caii ei tradiționali, după cum menținut, în toată amploarea, instrucția luptei la baionetă, formând cu totul separat unitățile motorizate. Rezultatul strălucit al acestei înțelepte măsuri a fost văzut în Basarabia, în momentele când cerul vărsa potop de ploaie asupra desfundând drumurile și pământului, inundând câmpiile. Atunci s-a putut aprecia rolul important al cavaleriei pe cai autentici. Trecând cu ușurința prin noroiul până la burta calului, urcând și coborând pante almieroase, străbătând câmpii inundate, unde nici o altă forță nu s’ar fi putut aventura fără riscuri grave, cavaleria noastră a atacat unitățile motorizate — de multe ori împotmolite — ale inamicului, punându-i pe fugă, silindu-i să primească șarja și nelăsându-i o clipă de răgaz pentru refacerea frontului. Acolo unde terenul — și nu atât terenul cât ploaia — au permis, au înaintat și au atacat unitățile motorizate care i-au arătat superioritatea față de inamic prin construcția blindajului și prin instrucția luptătorilor. Arnde n’a fost posibilă înaintarea continuă și eficace a acestora, a intervenit cavaleria, spre uluirea și disperarea inamicului, la rândul lui motorizat și imobilizat de mânia Cerului. Cele ce ni se povestesc acum despre isprăvile cavaleriei noastre sunt adevărate minuni de vitejie, iar impresiile pe care le păstrează prizonierii sovietici despre aparițiile și șarjele călăreților români par de domeniul halucinației. Au fost cazuri în care intervenția la timp a cavaleriei a rupt fronturi și a despresurat unități motorizate oriaise în situații critice, după cum au fost cazuri când, furișându-se prin feruri nebănuite, au căzut în spatele turmicului, provocând panică și derută. Presa germana și italiană a elogiat în cuvinte entuziaste faptele cavaleriei române, trăgând concluzia logică — prin comparația cu dezastrul acelorași aripe puse în luptă de polonezi, la începutul războiului, că armata călăreților poate fi foarte folositoare și războiul modern, cu condiția să știi când și cum s’o folosești, cum a știut Generalul Antonescu. I- Vira. Declarațiile d-lui Idea cu privire la raporturile anglo-japoneze AMSTERDAM, 30.Rair, Corespondentul Agenției D. N.D transmite : D. Mden, ministrul de afaceri străine al Angliei, a făcut Miercuri o nouă declarație în Camera Comunelor în legătură cu situația din Extremul Orient. El a enumerat mai întâi măsuriie economice ce se cunosc și pe care guvernul britanic, ca și ale guverne, le-au luat contra Japoniei după încheerea acordului dintre Japonia și guvernul din Vichy. D. Eden a anuțat că s-a mai lua și măsura de a se lipsi liniile de navigație japoneze de dreptul de a naviga, adăugând că Anglia nu a mai livrat benzină Japoniei de ma mult timp. Măsurile luate actualmente permit un control complet al tuturor tranzacțiunilor petrolifere făcute cu societățile ce se află sub control britanic, american și neerlandez. In acelaș timp cu declarația verbală a d-lui Eden, a fost dată Camera Comunelor și o declarație scrisă în care se relatează schimbul de vederi dintre Japonia și Anglia în ce privește problema hirochinei. ^ ahum. noJi** l VINERI <aeM|nMMBMWMB«r jag JBSnJEUKQIUBHttKQ&UBBBKBKBt S&H^KBBJWKlHBBf&SKX ^JSBBIStSSSSSUtBBSP:dWIBWBBBHMWBMHWBWMMBjJMBNc mraumBB life?^^ll^^M^ff!!>^3B^ÜBnyîp!B|l^^Hrt^^ff1Kfl^c,^SB?i^^fl^ll,|l|ll lM1|B??IW>SS^i^fllWTf flK!llJHEMWHLI LilHMmutfe 3 Hfc«8f £ aBw*flaH ^x,v-. Jm [W/sgfa fit 4 &£ fcj Rfg^ :jl [ffc '4 sSÄ« % 1® ®*j * M kv2 * pitjAw' A's\3 ffif A 7TmB^wr A vW oRS mb n Htt MIS I m V /fff^, a ftlmll^WN^wll Kayi^S aft șaKyS l^Sot Ms țB ’ “ "* "* Telefon Central | 5 9^1 N .........În ’A LL'm. Proprietar. .E MINESCU" S. A. 11 DIRECTOR:I Î--Î-- ABBBB A KI I I Sir- In«. An.hel Sdlgny No. 2 T»'rA“SÜf II S'.S"' = = = M I '"W | In.«« 1* W». II,0, No. 8M11 | — LlVIU K E Pit B MNU _______________ l| |ll ■....., HHIIIII II Hill..... »IWIIlDMMlIlIHlM După un deceniu de viață lipsită de griji și străină de îndatoririle Sacre ce ne aveam fată de această nație și de pământul românesc, ne găsim azi în prag de refacere integrală. Se scutură rugina străinismului, întinsă ca o plagă sufocantă pe trupul acestui neam și pe bogățiile țării. Începem să ne reclădim Țara, s’o incoperem iar într’un singur bloc compact și unitar. Țara are nevoie de temelii robuste și sănătoase, are nevoie de oameni în care să bată vibrant toată umilința de ieri a neamului dar și toată ardoarea de a-i vedea restabilit prestigiul și sporită puterea lui de respirație. Avem nevoie de oameni integri de oameni energiei, de oameni destoinici în nervura cea mai sensibilă și mai importantă a vieții noastre de stat, în comerț și industrie. Sfâșierea hotarelor Țării ne-a dat un exod imens de refugiați, un bloc masiv de energii care nu s’au integrat încă în ritmul vieții noastre publice, Treime să dăm Țării o fațadă românească și un conținut sănătos pe care să-l umple energia latentă a celor ce așteaptă să vadă înfăptuită minunea românizării. Epoca dezastruoasă a compromisurilor și a târguelilor, epoca hustrelii străinismului în această Țară ia sfârșit chirurgii naționalizării vieții nastre, până în cele mai mici și mai neînsemnate manifestări, să adîncească bisturiul purificării integrale, să ardă din rădăcină toate resturile cangrelioase ,ce mai stărnesc încă în trupul Țării și în viața acestui neam. Momentul supremelor operații de salvare a sosit Se lărgește Țara, se varsă sânge românesc, numai românesc, pentru dreptatea și drepturile noastre. Jertfa de pe front cere comanda de «restitutio in integrum» a primatului etnic în această Țară. Lâncezesc energiile tinere ale Neamului în așteptare. Să se accelereze operația încetățenită elementului românesc în pulsația Țării. Să se elimine toate hoiturile străinismului din organismul vieții de stat. Temeliile Țării vor fi trainice și înflorirea neamului măreață când forța totală de reconstrucție și reclădire va țâșni din suflete românești, destoinice, cinstite și nepătate Toți credem în steaua neamului, toți simțim bucuria împlinirilor de azi și a celor ce vor veni mâine. Toți îngenunchiem în fața eroilor de pe front. Vom răsplăti însă jertfele de sânge când înlăuntrul Țării se va înfăptui frontul biruințelor românești din strădania recuceririi drepturilor noastre în propria noastră Țară. Reclădire statală, reconstrucție integrală în noianul atâtor dărâmări, este porunca Generalului ctitor de Țară. Reclădire statală însă numai așa cum o vede și o ordonă Generalul: reclădire pe fundament de energie și cinste, de strădanie și muncă românească. Țară nouă, neam nou, numai prin românizarea integrală a vieții noastre, publice. Țară nouă, neam nou numai prin integrarea imediată a tuturor energiilor românești în ritmul constructiv al1 mlineii triumfătoare. Țară nouă, nean, nou numai prin românizare. MASURI DE LUAT GRABNIC Deci, intrând în stăpânirea dughenelor acestora din urmă, opresc așezarea celor dintâi. Cu atât mult că, neînființându-se încă legile speciale ce vor avea să reglementeze viată economică de acolo, cât și pentru faptul că ei NU SUNT OPRIȚI a face orice fel de negoț, ci chiar beneficiază de sprijinul lăturalnic, rămân să umple golurile pe care le-am arătat, dar cari se vor transforma curând. DACA NU, SE IAU MASURI, într'un «statuquo» ce va fi mai greu de înlăturat. Așa, de pildă, în scurtul răgaz ce l-am consumat la Cernăuți, cu prilejul vizitei gazetarilor români și străini, am aflat că, până la data de 24 iulie, în această capitală pustiită de bolșevici, nu fusese înscrisă în registrul de comerț. DECÂT O SINGURA FIRMA ROMANEASCA, a debutantului Sima. In schimb, ucrainenii, rutenii, avuseseră grijă să se instaleze în prăvăliile evreilor și să înceapă viața plină de promisiuni sub săpânirea nouă. Am aflat mai târziu, că prin îngrijirea împuternicitului d-lui general I. Antonescu, d. Rioșanu, s’a întreprins o acțiune intensă de transplantare a elementului românesc în viața economică a Bucovinei. Dar, până acum n’au răspuns la acest apel decât 40 negustori români, olteni. Ce reprezintă această cifră la o populație de câteva zeci de mii de cetățeni? Nimic. Sau prea puțin. La sate, situația e și mai gravă Aculo, deportarea Românilor făcut în massă și, așa după cum am arătat, satele au rămas lipsite de bărbați, de tineri, adică de mâna de lucru. Cum și cu cine se va umpl» acest gol? Dacă ne gândim că refugiații de acum un an se vor întoarce la vetrele lor și dacă se inițiază chiar colonizarea cu elemente românești, trebue să admitem că încă nu este așa de ușor să se rezolve această problemă. Mai mult, și aici, fără îndoială, ucrainenii, rutenii, vor căuta să se infiltreze Chestiunea nu este simplă deloc și ea cere, pe deasupra, tact și netodă. Tact în ceea ce privește urgenta; metodă în ceea ce privește organizarea Soluția trebue privită de front și atacată cu hotărîre. Se știe că elementul românesc a grebit la desrădăcinarea de pe haturile lui; apoi, nu are bani. Pentu a-l îndupleca la o colonizare benevolă îi trebue siguranța vieții pe care pornește s-o cucerească; pentru a face comerț îi trebue bani. Viața lui de-acolo este deci legată strans de această problemă materială. Poate statul să le vie azi în ajutor? Nu! Pentru că și așa este destul de împovărat. Și această idee cade de la început. Atunci, care e soluția? Să ne întoarcem ochii spre Apus și mai ales spre Germania. Acolo, azi, un negustor poate face un împrumut. ȘI NUMAI PE CU VANI DE ONOARE, la orice bancă. Dacă cineva se îndoește că această soluție poate fi pusă în practică și la noi, atunci Statul Român și-ar putea lua misiunea de a supraveghi* pe colonist în activitatea lui, constituindu-se în acelaș timp, și garant al negustorimei. E logic și cu efecte urgente, acest sistem. Pe de altă parte, Statul este drept «azi, și nimeni nu-i poate în fi împotrivă, dacă apelează la ofranda publică pentru refacerea ținuturilor desrobite sau dacă lansează un împrumut intern. In orice caz, acestea sunt soluțiile cele mai apropiate de imperativele acestui moment național. Țap autoritatea publică trebui exersată în vederea unei male abilități care să ajute la rezolvarea grabnică a tuturor chestiunilor ce se ivesc în viața nouă a celor două provincii de peste Prut, pentru a nu mai înregistra vicii de formă care tărăgănează și stânjenesc orice inițiativă. Altfel, repetăm, Bucovina nu va putea fi românească. Și, sau țarinile se vor transforma în pârloagă sau comerțul va intra în stăpânirea acelora cari au știut să-și răsucească ochii de la Răsărit la Apus, sincronic cu evenimentele Nicolae GARAIS Orașele bucovinene sunt amenințate azi, după desrobirea mândrei provincii voevodale, de o mare primejdie: desnaționalizarea. Pentru că, acolo, în Bucovina, la orașe n’au mai rămas decât FOARTE PUȚINI ROMÂNI. Mai întâi, pentru că, odată cu cedarea Bucovinei Moladului bolșevic, mulți s’au retras, și-au părăsit vetrele, luând drumul pribegiei, în al doilea rând, pentru că în timpul vremelnicei stăpâniri sovietice mulți au fost aruncați in fândurile imperiului roșu. Acelaș lucru s’a întâmplat și cu evreii înstăriți. Pe loc au rămas numai ucrainienii, rutenii. Aceștia nu s’au bucurat, e adevărat, de privilegii din partea regimului comunist, dar au știut să se acomodeze, au acceptat compromisul și, deci... au scapat de prigoana căreia căzuse victime ceilalti kulaci (bogătași), burjui (înstăriți) și intelectuali Sub stăpânirea românească nici nu poate fi vorba de prigoană împotriva lor. Și ei știu ce au de făcut, au sesizat momentul: Români nu mai sunt, iar evreii cari n’au fost deportați, au mai sunt îngăduiți în comerț Japonia se pregătește pentru a putea face fața oricăror Împrejurări ce s’ar ivi în Extremul Orient TOKIO 30 (Rador). — Corespondentul agenției DNB transmite: Prințul Ivonoye, președintele consiliului de miniștri, a subliniat, în cursul unui discurs rostit în fața reuniunii plenare a subcomisiei pentru mobilizare, necesitatea de a se realiza cât mai curând posibil toate masurile având de scop să pregătească Japonia spre a face față oricărei situații în Extremul Orient. Relevând că războiul în Europa a intrat într’o nouă fază prin ostilitățile începute între Germania și Rusia Sovietică, prințul Konoye a spus între altele: Fără nici o îndoială, acest război va avea grave repercusiuni și asupra Japoniei. Dat fiind că situația se schimbă necontenit în lume, toți japonezii trebue să fie gata spre a face față oricărei eventualități. Guvernul face tot ce-i stă în putință spre a mobiliza toate rezervele umane în scopul de a domina orice situație ce s’ar putea prezenta pe viitor. " * 1 — FEMEI IN ARMATA SOVIETICA Ziarul sIVIATA” APARE DUMINICA 3 AUGUSt într’un număr sporit de pagini, închinat OSTIRII ROMANE Th Kîr.. Ultima pavăză a nobilei armate.