Viața, noiembrie 1941 (Anul 1, nr. 214-243)
1941-11-01 / nr. 214
Pagina 4-a ]Qj[Q| ■ Sâmbătă 1 Noemmbrie 1941 . • , ■ ,1 ■ • ..... - .. .. . . , V-T, •'ArZi'..-'??- ■ ' •’ T1C', • A. CALENDAR ISTORIC VIEȚI ȘI FAPTE DEM TRECUI 1 Noembrie 1770. — In Caransebeș Vede lumina zilei renumitul dascăl bănățean Constantin Diaconovici-Loga, unul dintre primii pioneri ai culturii naționale bănățene. Diaconovici-Loga, face studiile gimnaziale la Lugoj, iar cele de drept la facultatea din Pesta. Fiind încă student luptă pentru revendicarea drepturilor limbii române in biserica greco-ort, din capitala Ungariei, ceea ce reușește si readuce la conștiința națională pe țânțarii , cum erau numiți românii grecizați din Budapesta. Aici Diaconovici a fost primul învățător și cantor român. De la 1812.1831 a funcționat ca profesor la preparandia din Anul, unde activa împreună cu Țichindeal, Iosif Ioigovici și Ion Mihuțiu. La școala de la Arad, Diaconovici preda; 1, Gramatica română și sârbă, căci învăța și unii din sârbii din Banat; 2. Stilul pentru întocmirea scrisului cum se află in epistolarul său și 3. Cântarea bisericească cu tipicul. Ca profesor la această preparandie, Diaconovici a luptat dârz pentru vnteresele vitate ale Românilor. A activat si a perseverat pentru desrobirea bisericii românești grece,orientale de sub ierarhia sârbească, din care cauză a fost acuzat de mitropolitul StrațimiroDici din Carloviț că «excită naționalismul valah» Această misiune a continuat-o Diaconovici și de la 1831 când a fost numit director al școalelor naționale din regimentul româno-banatic, timp de 19 ani. De acum Diaconovici începe o nouă activitate culturală căci, ca director, propune un plan pentru înființarea fcoaielor preparande pentru luminarea învățătorilor militari și care a fost aprobat de Francisc I. Desfășoară o activitate intensă, deoarece declară: «întru această școală preparandă din miliție, numai eu singur le propun (predau) Românilor și Sârbilor în amândouă limbile, acasta fac din dorul carele am «rât re luminarea neamului pentru bună«tarea patriei». — Înființează în timpul vacanței un curs suplimentar, numit «Normă» cu o durată de 6 săptămâni, în care timp pregătea învățătorii să fie buni conducători și redeșteptători ai neamului său. Pe lângă această activitate, neobositul apostol căuta să răspândească cultura poporului și prin cărți, dovedind că este un cărturar și scriitor de talent, siperior lui Țichindeal, prin firul său limpede și mai literar. A scris: 1. Ortografia sau dreapta scriere, Buda 1818; 2. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda 1822 și a. Afară de aceste lucrări tipărite, au mai rămas multe în manuscrise, dintre cari, valoarea cea mai însemnată o are «Istoria Românilor dela zidirea Romei pana la înjugarea Țarigradului de Turcui» sau până la anul 1453, în UM de pagini. Gramatica lui Diaconovici este însemnată pentru că încearcă să stabilească termenii gramaticali, însă ajunge pe acest drum la cuvinte prea bizare. De exemplu vocalele după pronunțare le numește : «sunătoare», «năsoase», iar consonantele: «nesunătoare», «gâtoase», «dințoase», «buzoase» ș. a. — Propune ca și Paul lor godci, formarea de cuvinte nouă, prin derivară de la cele latine După o activitate rodnică, Diaconovici moare la 12 Noembrie 1850 ca director al școalelor grănicerești. Românii bănățeni, ca omagiu memoriei și recunoștință dascălului lor, îi ridicară în 1895 un frumos monument la mormântul său din Caransebeș. Valoarea imensă a cărturarului Constantin Diaconovici-Loga este incontesabilă pentru timpurile acelea de afirmare națională, var ln Dobrogea, la marginea mării D. Ștefănescu Pi Mii pentru artiști, dar și pentru... tOleClOi. Cu priilejul Expoziției colecțiilor de opere de artă care a avut loc la Cortina d’Auipeiro, ministerul educației naționale italiene acordat de data aceasta bineînțeles, premii, nu artiștilor ci colecționarilor. Cel mai mare premiu, în valoare de 20.100 lirete a fost acordat d-lui Alberto Della Ragione din Genova, care a prezentat cea mai însemnată colecție de artă. Premiul de 15.000 lirete pus la dispoziție de întreprinderea pentru găzduire și turism de la Cortina d’Ampezzo pentru opera cea mai semnificativă din punct de vedere calitativ, a fost decernat «Nature moarte» de Giorgio Morandi, aparținând colecției Attilio Vallecchi Coano Frusinho, spune-mi de ce ești așa de veselă . Cum să nu fiud le Păcală, citesc revista umoristică Urkcâi .,Păcală" care apare în fiecare Miercuri în 8 pagini mari în culori, și costă numai 5 Lei, UN LUPTĂTOR BASARABEAN AL. MATEEVICI Născut sub stăpânire străină la 1888, în comuna Câmnar jud. Tighina, Al. Mateevici după un drum spinos străbătut în viață, pentru marile suferinți naționale moare în 1917 fără să-și vadă întruchiparea celui mai scump ideal — reîntregirea hotarelor românești. A fost preot militar și în timpul primului războiu mondial a luat parte la luptele de la Mărtișești. Sufletul de mare român pe care încătușarea țaristă nu l-a putut transforma, el a simțit adânc tragedia sfâșietoare a neamului său, fiind trimis pentru aceasta în surghiun. Talent autentic, toarnă în tipare de vers iubirea de țară și durerea umiliților Modoveni din Basarabia. Intr’o vreme, când acolo, în pământul înstrăinat al lui Ștefan cel Mare, limba românească era luată în râs, iar cei ce o vorbeau priviți cu batjocoră — Mateevici are tăria de a rămâne neclintit pe poziția sa de avântat luptător al cuvântului, și chiar sub primejdia pedepsei el continuă să-și cânte simțirea în limba românească. Era pe atunci o îndrăzneală nemaipomenită. Pe când ceilalți frați întru literatură Al. Russo, B. P. Hașdeu evadaseră de sub urgia rusească pentru a nu fi stingheriți în acivitatea culturalnațională — fapt ce poate fi socotit ca un noroc pentru literatura noastră, Al. Mateevici rămâne alături de cei asupriți să le aducă speranțe și să i a_line cu blajinul vers în graiul Moldovei, ;i să sufere alături de ai lui. De aceea talentul său nu are decât de pierdut neputând să urmeze o evoluție firească acolo departe de mișcarea literară românească. Din plaținele sale poezii, unele dovedesc un viguros talent căruia însă împrejurările i-au fost nefaste. Incadrându-se în curentul semănfitorist, poezia lui Al. Mateevici poarta în ea germenul marilor scânteri de artă, dar care rămâne ca valoare intrinsecă o poezie minoră. Influențat de poezia poporană, da versului său un ritm vioiu cu prospețimi de graiu autentic românesc, îndrăgostit de limba neamului său cu atât mai mult cu cât era oprit s-n vorbească, îi cântă frumusețile dându-i atribute noi și unice. «Limba noastră-i limba sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o uită de la vatra lor țăranii, Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mișcă vara, Investirea ei bătrânii Cn sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i numai cântec Doina dorurilor noastre Raiu de fulgere ee spintec Norii negri, zări albastre. (Limba noastră). Talentul său capabil de mari realizări, într’un mediu foarte puțin favorabil ascesiunii sale artistice, nu ne-a dat decât un volum de poezii. Dacă în privința manifestărilor poetice, Al. Mateevici nu ne rămâne decât un moment scriitor, ținuta lui morală și demnă de Român asuprit de țarism, merită toată lauda. TIB. TRETINESCU AL. MATEEVICI in ceasurile libere Sunt multe, foarte multe dintre noi care în afara treburilor de ordin gospodăresc — treburi care privesc casa lor — nu au nici un fel de preocupare, femei care puse la adăpost de grija zilei de mâine prin truda soților lor, care le asigură o viață liniștită, mai mult sau mai puțin comodă, nu trec pragul casei decât pentru a-și îndeplini mici trebuințe întâmplătoare sau pentru a-și oferi bucuria unei plimbări. Femeile acestea nenumărate, încadrate în categoria așa zisă a ucasnicelor, au mult mai mult timp liber decât semenele lor, profesionistele care își câștigă singure existența prin munca lor, și mare parte din acest timp liber și-l petrec adesea fără un program bine chibzuit care să le ofere dacă nu avantagii, cel puțin o reconfortare morală, o destindere a nervilor. Astfel, sunt atâtea și atâtea femei care în ceasurile lor libere se întrunesc laolaltă — azi la una, mâine la alta — la un joc de rhymmy, sau la o partidă de pokeri... Și în timpul acestor antrenante ședințe (o partidă de pokere în stare să fină nemâncate un număr impresionant de femei, fără nici un protest!) bârfeala e mai activă Ca oricând.. Ce ar fi dacă în locul aestor jocuri, s’ar instaura niște ședințe adecvate circumstanțelor, ședințe in caare femeile acestea cu timp liber și dispoziție de amuzament, ar împleti tricouri si jambiere, mânuși și genunchkre, fulare si cuverturi, pentru ostașii de pe front? bam Hi KinBaH0 Glonțul de pușcă merge cu o viteză de 700 metri pe secundă 4. In anul 1931, producția de potasiu a Rusiei a fost de 133.000 tone. Florile negre sunt extrem de rare La noi se obțin numai prin încrucișări îndelungate și foarte anevoioase. In china și Indii, se găsesc însă plante cu flori negre, care cresc în stare sălbatică. Există în istorie o bătălie, de care se leagă numele a 3 poeți vestiți. Aceasta este lupta den Salamina, repurtată între flota greacă și cea persană la anul 486 î. Hr., iar poeții vestiți, sunt cei* trei miri tragedieni greci: EschyJe, părintele tragediei grecești (525—456 a. Hr.), care a luptat la Salamina cu vitejie, Sophocle, creatorul tragediilor lui Oedip (497— 405 a. Hr.), care a cântat-o și Euripide, ultimul din cei trei mari poeți tragici ai Greciei, care se născu la Salamina în epoca aceea, (480—405, a. Hr.). In anul 1939, Anglia avea o zestre de 70.000.000 păsări domestice. Astăzi însă, această zestre a scăzut la 20 milioane capete, din cauza mâncăcioșilor, care nu-și mai pot aduce îndeajuns alimente din colonii! De la apariția omului în istoria civilizației umane, adică dela anul 5000 î. Hr. și până astăzi, în timp de 6941 ani producția de aur a omenirii întregi a atins enorma cifră de 53.350.000 kirr. Orașul Rio de Janeiro . Râul lui Ianuarie, este astăzi capitala Braziliei încă de la 1763, cu 1.700.000 locuitori. Golful în fundul căruia a fost fondat orașul, primi numele de Rio, adică râu, dat de navigantul Martin Alfonso de Souza, care îl crezuse la început culbial albia, unui fluviu mare, și-i mai dădu, numele de Ianuarie pentru că îl descoperise în prima zi a anului 1531. Astfel a ieșit Rio de Janeiro. Față, cu mărimea lor, insectele au adesea o putere uimitoare. Iată o experiență. Un cărăbuș de 12 mm. lungime, pe când mergea pe masă, a fost acoperit cu capacul unei cutiuțe de cositor. El a mișcat-o fără multă truda. In urmă a pus și cutia peste capac. Nu a ținut chivil ! Și cărăbușul "a ridicat-o, făcându-'fi-for să iasă. Acest cărăbuș cântărea 0 gr. 032, iar capacul cu cutia lui 114 grame. Presupunând că greutatea ridicată a fost numai"jumătate dîn‘ aceia " cutiei. Ceeace e foarte aproape de adevăr, ajungem la încheerea că spre a-și căpăta libertatea,cărăbușul a ridicat 57 grame. Aceasta înseamnă o greutate de 1800 ori mai mare ca acela a lui însuși. Un om, care ar fi fost așa de voinic ca și cărăbușul și ar avea 75 kgr., ar trebui să ridice 155.000 kgr. Iată dar, cum un cărăbuș e mai tare decât cel mai puternic luptător din lume! LAF1R Ședința festivă a Asociația scriitorilor militari Membrii asociației scriitorilor miltari români, cu prilejul marelui fapt istoric în legătura cu eroismul românesc de la porțile Odesei, au sărbătorit într’un cadru înălțător marele eveniment, D. general V.ECONOMU, președintele asociațiunii, în cuvinte pline de avânt, a rostit un cald cuvânt pentru victoria oștirii și marele ei comandant, Mareșalul Ion Antonescu., Marele nostru Conducător de țară și armată, răspicând destinul istoriei, urmând cu neînduplecată credință calea dreptății, o corectitudinii și creațiilor constructive, e sinteza luminoasă a simbolului românesc, întărind energiile neamului și ducând la victorie năzuințele naționale D. general N. NEGREANU face un documentar .expânful asupra vieții și operei Mareșalului .Ion Antonescu, indiend că astăzi, la răscrucea drumului istoric , care fi străbatem, marele nostru Conducător de țară, pornit din adânci obârșii românești, pune la temelia țării pilaștri de raze și de prestigiu ai viitorului. D. col. y. CHIRU, secretarul general al asociației, citește telegrama expediată d-lui Mareșal Ion Antonescu, primită cu aclamații Membrii adunării apoi, prin cuvântările d-lor general V. ECONOMU, căpitan G. CIOGEA, profesor VASILIU și colonel ION MURGESCU, aduc omagiul lor căpitanului AL. CHIAPELLA, membru al scriiitorilor militari, căzut eroic pe câmpul de onoare. La redeschiderea ședinții, se dă cuvântul d-lui amiral C. NEGRU, care desvoltă un documentat expozeu asupra trecutului istoric, importanței strategice, economice și al drepturilor noastre naționale ale Chiliei și Cetatea Albă D ing. CEZAR CRISTEA schițează o luminoasă expunere asupra numărului festiv al revistei. «Răsăritul» și rolul moral și constructiv pe care l-a îndeplinit un sfert de veac în viața noastră ni ă. 1 D. general GEORGESCU PION desvoltă o interesanta expunere asupra camuflajului, precum și a organizării muncii și donațiunilor voluntare pentru armată, încheind că alături cu organele statului, inițiativa particulară sa-și dea din prisosul ei tot ce este necesar la întărirea țării în marile evei nimerite pe cari le trăim. 1) col. D. CÂNTEA, analizând importanța istorică a medicului venețian Mimand la curtea lui Ștefan cel Mare, a spune că însemnările acestui medic au deosebită însemnătate, fiindcă deși va lue o mulțime de lucruri în legătură cu poporul, viața și faptele marelui voevod român. v • Răspunsul d-lui Mare» al ANTONESCU • La telegrama expediată de Asociația Scriitorritori Militari, d. Mareșal Antonecu ■> a ■răspuns cu următoarele -Cuvinnte: Domnului general VIRGIL ECONOMU» președintele Asociației Scriitorilor Militari «Mulțumisesc călduros scriitorilor militari pentru omagiul de recunoștință și de admirație, închinat faptelor de jertfa și de eroism săvârșit de ostașii războiului nostru sfânt, cum și pentru Junere cuvinte vești ce-mi adresează, camaradeAvântul și realizările glorioase ale armelor românești au dat misiunei nobile a scriitorilor militari câmp nou de înfățișare a vredniciilor permanente românești», ANTONESCU Mareșal al României și Conducătorul Sfatului Aplicarea educațiunei școlare îngrijorați de buna rânduială ce trebuie dată tineretului școlar, personalități de seamă din lumea școalei, nu găsesc un mai bun sprijin în aceasta, epocă plină de frământări, decât în solidele concepții foersteriene, pentru a se construi în mod desăvârșit, o educație ideală, învățământul bine predat, de personalități cu scopuri hotărîte, este cea mai tare putere educativă. De aceia felul în care va trebui aplicată această educație, va fi cât mai puțin zgomotos. Acest rol, nu este încredințat decât directorului, care trebue să se ocupe foarte îndeaproape de elevi. Creșterea bună a școalei, atârnă și de felul cum dirigintele își îndeplinește datoriile sale. Lui îi revine datoria de a forma deprinderi bune, educația școlară trebuind să se desvolte numai din aceste deprinderi. In acest fel, nu va trebui nesocotit caracterul copilului, singurul teren productiv, pentru roade educative folositoare, sprijinit pe al doilea factor, supunerea. Și aici succesul revine în parte dar în total, profesorului, familiei: «Cine este sever cu sine, blând cu ceilalți pe care-i conduce, este un adevărat educator. Pentru educația supunerii, felul poruncii are mare însemnătate Școlarul trebue să simtă că profesorul săvârșește și-i comandă numai acțiuni raționale; pe ele se întemeiază efectul fel curui porunci și deaceia profesorul trebue să se deprindă numai cu virtuți, cari-i pot câștiga încrederea elevilor. Adevărata pedagogie sănătoasă,, recomandă ca seriozitatea morală și severă, să se unească cu iubirea și amabilitatea. Tonul tuturor fespozițiunilor să fie hotărit și liniștit, în el trebuie să se simtă timbrul voinței puternice. Tonul mai trebune să păstreze și oarecare bunăvoință și o ușoară notă de familiaritate. A striga la elev, este de prisos. Cine strigă, cade ușor în bănuiala că nu are încredere în puterea hotărîrilor sale și că-i lipsește siguranța. Poruncile apoi, nu trebuesc însoțite de amenințări cu pedepse, căci frica de pedeapsă naște minciuna și tăinuirea. Cele mai multe lucruri se pot înțelege de la sine, dcci au e nevoe de prea multa poruncă. He aceia nu va trebui permis astăzi, coiace se poate interzice mâinii, sau să se inte mâine, ceiace sa p«mruncit azi— dispozițiile bine chibzuite, nu trebuesc retrase niciodată, căci copilul mi se naște în general —nici absolut bun, nici abotiist rău, el devine adesea ceea ce-1 fac acei cari-1 cresc. Altfel, sistemul ..educativ», ar cădea în greșeala led Ariquin din Comedia italiană care ajuns în scenă, este întrebat: «Crue portez vous sous le bras droit? Des ordes. repondiiil. Et (sous) spun«4 gauche? De contre ordes. Henriette Grecianu ECOURI Energia reumită din țațpă ajută Ea Htmcălzitre in Norvegia La Oslo se încălzesc circa 1800 locuințe prin sobe electrice, energie captată prin căderile de apă. Și și alte orașe norvegiene există case cu încălzire electrică. In cadrul lucrărilor de reconstrucție a orașelor evrei au suferit pe urma operațiunilor militare din timpul campaniei în Norvegia, s'au prevăzut sa se înzestreze casele cât mai mult posibil cu încălzire electricii peutru a ajuta la economisirea tuibunelor. Străzi electrice în Ha* Sia * Președintele asociației pentru g Ji metan. Silvio lai. a publicat in «Giornate d’Italia» un articol în care cexu erei arca de străzi electrice. Aceste străzi trebuie să prezinte și suprafață un izvor de curent electric de exemplu in formă de conducte metalice, din care să se alimenteze vehiculele de transport. Astfel de străzi ar trebui sa străbată Italia de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Mașinile ar trebui să fie prevăzute totodată cu un motor electric și cu țintit cu explozie ,așa încât părăsind liniile principale de circulație electrificate, ele să se poată mișca cu mijloace proprii. Deoarece curentul electric este un izvor de energie deosebit de bogat în Italia, ne acordă o importanță deosebită acestui plan al lui Gai. Drojdia de bereteac împotriva încămnuirii rarului Gai,mervat că daca le dă șobolanilor negri un anumit timp o brâslă iara anumite vitamin s, se poate constata că blana lor ăcvi.îb. cenușie. Dacă însă se adaogă Alimentației extract de drojdie de bare, atunci blana redevine neagră. S’a văzut că in acest fenomen este "‘irita de o avitaminoză, adică de lipsa unei anumite vitamine. Interesa a ,se constate dacă încărunțirea părului la oameni este cauzată tot de lipsa de vitamine anumite.Această problemă a încercat să o rezolve A. Lanezos, făcânt explicaațe ca ele însăși. Ea a afirmat că a putut opri considerabil încărunțirea, luând doi ani dearândul drojdie de bere concentrată. Se pare deci că și Va oan ""ni încărunțirea este cauzată de lipsa complexului de vitamine I». Cercetările continuă pentru rezolvarea definitivă a crestei problema Al patrulea mare observator «meteorologic »««i Europa De cărând a fost inaugurat pt Tatra, la vârful Lomaitz (2634 m’) un nou observator meteorologic, care după înălțimea la ex.tren se află este al patrulea din Europa, după cel de la Jungfernjoek, Solmbijk și Zugspitze. De aci vor fi observate îndeosebi influențele climaterice din Mediterami. 10.000 de evrei trebue să părăsească Capitala Slovaciei In cadrul măsurilor luate pentru deiidaizarea Pressburg-ului vor trebui să părăsească până la sfârșitul anului capitala Slovaciei 10.000 evrei, ceea ce înseamnă 70% din numărul total al evreilor, care trăiesc la Pressburg. Aceștia vor fi stabiliți în centrele evreești, ereiate andine în provincie IN CÂTEVA ZILE. APARE 0 1E LA de Alexandru Constant Cartea care fixează. Istoric și ideologic, sensul evenimentelor în curs-După «Un an decisiv», care prezintă, în toată bogăția lui varietate și cu tot drumismul caracteristic vremii, tabloul evenimentelor unui an decisiv pentru destinul Europei, noua carte înfățișează, sau un unghiu larg de vedere, decisiv pentru istoria faptul românească în veacul al XX-lea«ODESA» este scrisă pentru toți Românii, cari vor să aibă înțelegerea amplă a evenimentelor trăite Viața femeil or în timp ce ar lucra, ar putea să vorbească, să povestească să o bârfească, să comenteze un spectacol sau o discuție și altele multe deasemeni. Poate cu mai multă libertate de gândire, căci impletitul cu andrelele nu presupune prea multă atenție, în orice caz nu atâta cât o partidă de poker. S’ar vorbi, s’ar bea și s’ar ghici în cafele și în acelaș timp s’ar putea crea ceva folositor, nu-i așa? MASA VIORICA MASAIU MASA (post), La prânz. Salată de praz. Fasole bătută cu măsline sau Chiftele de cartofi cu «saute» de morcovi. Budincă de tăetei. Seara Iahnie de cartofi. A. Pentru ten. 1. li dă și lui cinci minute de gimnastică zilnică: masagii dimineața , seara BUDINCA DE TAEȚEI. Faceți o foaie de tăeței fără ou și întindeți, ceva mai groasă ca de obiceiu. Tăiați-o apoi în panglici subțiri de 1 cm, și puneți tăeței să fiarbă, după ce a dat numai 1—2 clocote, preparați budinca, așezând în straturi alternate întâi tăeței, apoi nuci pisate amestecate cu zahăr, apoi marmeladă de caise și magiun de prune, din nou nou tăeței, ș. a. m. d. Deasupra presărați cu zahăr și dați la cuptor. Budinca aceasta se servește caldă. 2. Oroare ar fi ora la care nu culcă, își spală fața și își perie cu energie părul. B. Pentru sănătatea generală. 3. Doarme cel puțin opt ore, se scoală devreme și bea un pahar cu apă călduță; face zece respirații profunde in fața ferestrei deschise și zâmbește zilei care începe. 4. Face în fiecare zi o bac, fncționându-se viguros cu o mânușă specială 6. Pentru linia corpului: 5 Dacă nu are timp să facă sporturi își freacă singură scândurile, treburile casnice pot fi considerate ca un sport căruia îi lipsește doar aerul cwat. 6. In ziua în care nu poate practica nici un sport, face cel puțin o oră de mers pe jos. D. Pentru cultivarea inteligenței. 7. Nu permite creerului să lâncezească. Învață să privească în jurul ... și să facă în fiecare zi o descoperire care îi va îmbogăți spiritul 8. Își cultivă memoria, obișnuindu-se să memoreze în fiecare zi, câteva linii de proză sau versuri. E. Pentru caracterul ei. 9. E veselă, e optimistă. In fiecare dimineață își spune că ziua care începe ii rezervă surpriza unei bucurii. 10. își cultivă indulgența și bunătatea. Dăruește in fiecare zi celor din jur, un gând binevoitor și un surâs. 4. Ducând o viață activă, utilă, ocupându-se mai mult de ceilalți decât de ei înșiși, știind să se odihnească la vremi, să fie mereu voioasă, naturală, bună și îndrăgostită de tot ce e frumos în viață, o femee poate fi lesne fericită căci acestea constitue singura taină a frumuseții — a frumuseții desăvârșite care rezultă din interior, nu a «frumuseții» pur decorative — unei femei și frumusețea e întâia condiție a succesului. DIN «CUGETĂRILE» CARMEN SILVEI Trebue să cunoști foarte bine oamenii, înainte de a avea curajul să fii în fața lor, iu țsuți. Cea mai mare dragoste a bărbatului, e femeea; cea mai mare dragoste a femeii sunt copiii. Se consideră femeile nedrepte, deoarece ele sunt impresionabile; impresiile lor sunt mai juste decât judecata felină prăjită Mere coapte. Cele 10 porunci ale femeii ideale