Viața, decembrie 1941 (Anul 1, nr. 244-272)

1941-12-01 / nr. 244

Pag. 3-a Apelul M. S. Reginei Mamă Elena către gospodine MAJESTATEA SA REGINA MAMA ELENA dorind să ajuta spitalele și pe cei în nevoie cu cuverturi călduroase pentru iarnă, roagă gospodinele care au resturi de lână, noui sau vechi, de orice culoare, să tricoteze patrate de 15­15 c.m.; din aceste patrate se vor lu­cra ulterior cuverturi după mode­lul din fotografia alăturată. Persoanele din București, care doresc să participe la această ope­ră, sunt rugate să depună Pătratele tricotate la Biroul de Informații de la Palatul Regal din Calea Vic­­toriei, de unde vor primi adeve­rințe. Persoanele de la sate și orașele din provincie vor depune pătratele tricotate la Comandamentul de Garnizoană cel mai apropiat, care vor organiza strângerea și expe­dierea după dispozițiunile Ministe­rului Apărării Naționale. Depunerea pătratelor se poate face până la 1 Decembrie 1941 Restituirea rechizitor făcute de unele imitați ale armatei (Com­unicatul Mareui Stat Major Prin desconcentarea a parte din unitățile armatei, Marele Stat Ma­jor a dat dispozițiuni ca rechizițiile hipo (cai, căruțe, hamuri) aflate a­­supra acestor unități să fie restituite proprietarilor. S-sa luat măsuri ca toate aceste rechiziții să fie restituite proprie­tarilor în bună stare, de asemenea să se despăgubească locuitorii ai căror cai au murit pe front, dân­­du-se cai proprietatea armatei în sura disponibilului. Sunt însă unii locuitori cari re­fuză primirea cailor de la unități sub diferite pretexte. Față de aceasta, Marele Stat Ma­jor a dat ordin unităților, ca rechi­zițiile să fie restituite proprietari­lor, prin autoritățile comunale res­pective, încheindu-se cuvenitele pro­­cese-verbale. In caz de refuz din partea proprietarilor lor, se va face aplicarea art. 65 din Legea asupra Rechizițiilor, care prevede pierderea dreptului de proprietate si a ori­cărei despăgubiri, refragiându-­­e bo­nurile­i de rec­hiziție. In cazul când locuitorii refuză restituirea bonurilor de rechiziție ce posedă, ele. Vor fi anulate, astfel că nu vor avea nici o valoare, chiar dacă rămân asupra locuitorilor. Noul secretar general interimar al Ministe­rului muncii D. Victor Dumitriu director de Cabinet a fost delegat să îndepli­nească funcțiunea de secretar gene­ral al Ministerului Muncii pe tot timpul cât va lipsi de dr. Sergiu Bă­cescu, DOMINICA Bunul Dumnezeu mi-a dat și mie ochi ca să văd. Priveliștea care­lui se arată, este înduioșător de tristă. Văd pe scumpii mei semeni, aler­gând, frământați de un neastâm­păr chinuitor. Fiecare caută ceva. Fiecare vrea, mai ales, să adune ceva. Să adune cât mai mult. Pare că fi-e teamă de ziua de mâine. Ni­meni nu știe ce va fi. Dar, toți se arată mai mult decât îngrijorați de ceea ce va fi. Dacă încerci, sfios, să întrebi pe câte un semen scump, ce face? — răspunde pripit; «n’am timp, mă grăbesc». Dacă îl întrebi, tot cu sfială plină de dragoste, «unde te grăbești?...» atunci îl prinzi a nu fi în stare să-ți dea un răspuns pe care să-l creadă și el. Toți se grăbesc să-și risipească e­­nergia și bucuria de a trăi liniștiți — dar, niciunul nu știe de ce alear­gă și unde vrea să ajungă? Mă întreb: este cu neputință, oare, să ne oprim, fiecare, măcar o sin­gură dată, într'o singură clipă, din graba noastră, și să ne întrebăm pe noi înșine, în definitiv, de ce mă risipesc cu atâta îndârjire și ce vreau? N’am timp? N’am ce face? N'am­ ce mânca? N’am liniște? Este sfâr­șitul lumii? Sau, eu, mor ?chiar a­­cum? Am timp să mor? Dar, de ce să mor? Mai înainte de a muri, n’am dreptul să mă întreb, oare, am simțit eu intr’adevăr că trăesc? Toată risipa de vreme și graba cu care alerg după atâtea griji, în­seamnă că trăesc? Că, am aflat bu­curia vieții? Se sfârșește ziua. Ne întoarcem acasă, obosiți de atâta alergătură și grijă. Ce am făcut în Cuprinsul zilei? Iți faci socoteala și vezi că nu ești în stare să dai un răspuns liniștitor. Zic: liniștitor! Pentru că, poate, avem de toate și facem de toate, dar, un lucru nu avem, sigur nu-l avem: liniștea! Și, tot sigur, nu facem nimic pentru ea. Liniștea noastră nevăzută, care ar trebui să împărătească în inima noastră, stând acolo de veghe și vorbind cu conștiința noastră despre bucuria de a trăi. De ce suntem neliniștiți? Pentru că suntem robi. Nu suntem stăpâni. Nu suntem liberi. Toți vorbim de libertate și suspinăm după ea și luptăm pentru ea. Dar, toți, ocolim tocmai izvorul libertății: adevărul. Adevărul Domnului nostru Iisus Christos, care, singurul, ne face liberi și ne dă pacea inimii. Numai din această pace, statornică și feri­­cită, se poate revărsa, dinlăuntrul nostru în afară, 40 nostru, către scumpii .«.«yueni* dăr:i rea liniștii­ fericită și fericitoare, care este dragostea. Dragostea ne­­fățarnică, dragostea fără margini, cu care, ne putem îmbrățișa și aju­ta unii pe alții, fără teamă că sără­cim vreodată, fără teamă că pier­­dem ceva. •. .­­Ești singur. Stai de vorbă cu tine însuți, încerci să te aduni de pe unde te-ai risipit. Te reculegi. De­­odată, simți că bate cineva, discret Și gingaș, la poarta inimii tale. Se aprinde o lumină. Vrea să te cer­ceteze Christos-Dumnezeu. Desci­­de-ți inima și primește-L, ca să simți bucuria de a trăi, încă de aici, I­­olaltă cu Bunul Dumnezeu! I­lie I. Imiorescu Dela Prut până la Marea pe Azov soldații și ofițerii armatei IlI-a au luptat victorios Un ordin de zi al generalului Petre Dumitrescu, comandantul victorioasei armate a 111-a Ordin de zi Nr. 38 pe­r­mata 3-a. 10 Kcem­­brie 1941 OSTAȘI. Prin cele mai înalte virtuți ostă­șești trupele Armatei IlI-a au în­scris șir lung de fapte mari de arme : alugarea inamicului din fru­moasa noastră Bucovină, ocuparea orașului Cernăuți și a Cetății Sto­­tinului , străpungerea liniilor adânci de cazemate betonate care străjuiau apele greu de trecut, ale Nistrului, unde vânătorii de munte și călă­reții, cu mijloace puține au dovedit ce poate face nepăsarea de moarte și dârzenia ostașului Român ; — zădărnicirea tuturor încercă­rilor inamicului de a folosi obsta­colele numeroase spre a opri îna­intarea noastră victorioasă către Bug; respingerea repetatelor în­cer­cări ale dușmanului, ajutat de bom­ba­rdamente violente de artilerie grea și multă aviație, de a străpuu­­punge linia Niprului; — zdrobirea tuturor forțelor des­nădăjduite prin care inamicul, ata­când neîncetat zi și noapte, între 11 Septembrie și 2 Octombrie, a încer­cat de a frânge rezistența noastră dintre Nipru și Marea de Azov și câștigând astfel, împreună cu unele trupe din Armata XI. Germană cea mai grea bătălie defensivă de pe frontul de Est, — în sfârșit fără răgaz a ți tre­cut la urmărirea trupelor inamice înfrânte în această bătălie, contri­buind larg la încercuirea lor, pe coastele din Nordul Mării de Azov. Toate aceste fapte deosebite de arme, care se vor înscrie la loc de cinste în hrisoavele neamului nos­tru, nu au putut fi înfăptuite fără curaj, priceperea adâncă și munca istovitoare a Comandamentelor. Comandanții, ofițerii tÜn Statele Majore și tot personal­i, el..u nestăpânit, mereu înainte, în primele linii, au înfruntat primej­diile cele mai mari, pentru a fi in­formați cât mai precis și mai re­pede, iu scopul de a pregăti fără întârziere, operațiile noastre și a le urmări mersul. Celor ce și au dăruit generos viața pentru Patrie, le vom păstra, cu a­­dâncă cucernicie, amintire neș­­tearsă. Comandanților, ofițerilor, subofi­­țerilor și trupei din Comandamen­tele Corpului de Munte, Brigadelor 1, 2 și 4 Mx. Munte. Corpul de Ca­valerie, Brigadelor 5, 6 și 8 Cava­lerie le aduc vii mulțumiri pentru rarele virtuți ostășești și deosebita pricepere dovedită în grelele împre­jurări în care au condus, din vic­torie în victorie, bravele lor trupe. COMANDANTUL ARMATEI IlI-a General de Corp de Armată P. Dum­itr­escu PENSIONARII Ministerului Comunica­țiilor se pot inscrie : Oficiul de Aprovizio­nare al departamentului Oficiul de aprovizionare al mini­sterului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor face cunoscut că, în conformitate cu regulamentul de­cretului lege pentru înființarea a­­cestui Oficiu, pensionarii departa­mentului (cu excepția celor prove­niți de la C. F. R., P­C­R și PTT) pot să se înscrie ca membri la O­­ficiul de aprovizionare­­ al ministe­rului. Informațiuni se pot lua de la se­cretariatul Oficiului cu sediul în Minister, în fiecare zi, între orele 12-13 luni. 0 ® ' y ■L w J m la HM CONTRA PIETREI DE PE DINȚI Plecarea la Berlin a d-lui Secretar ge­neral al Ministerului Munci In urma invitației d-lui dr. Robert Ley, conducătorul Frontului Muncii German, d. drv Sergiu Băcescu, se­cretarul General al Departamentului Muncii, însoțit ® 1>.:@$m­isie dd stu­dii o delegație form­ată' din funcție»'­nari superiori ai adisiei depar­tan­ent au părăsit ieri țara cu destinația Berlin . Această comisiune va trata și în­cheia cu Ministerul­ Muncii al Mare­lui Reich, convențiunea privitoare la regimul muncii, salarizării, repar­tiția pe specialități și întreprinderi și în general toate chestiunile inte­resând condițiile de viață ale celor 10.000 de tineri rom­âni trimiși pen­tru lucru și specializare în Germania. O altă comisie numeroasă în frun­te cu d. arh. I­­onescu, fost subse­cretar de stat a plecat tot la Be­lin, fiind invitați de Domnul Ministru Dr. R. Ley, Conducătorul Frontului Muncii German, pentru a examina toate realizările făcu­t în Germania în domeniul social muncitoresc. L­a plecare, d. dr. Sergiu Băcescu împreună cu cele două comisiuni, a fost salutat pe Peronul Gării de de către d-nii: Avocat Victor Dim­i­­triu, Director de Cabinet Graf von Hardenberg, din partea Legației Germane; Figge rep­ezmtantul Fora­tului Muncii German al N.S.D.A. P. din București; Fritz Kloos, repre­zentantul Grupului E­nic Cernin din țară precum și toți funcționarii su­periori ai Departamentului, Capitala are un nou primar general Instalarea noului titular s’a făcut ori In urma demisiei d-lui general Mo­­dreanu, din demnitatea de primar ge­neral al Capitalei, d. mareșal Antones­­cu, conducătorul Statului, a numit în locul d-sale pe d. general Const. Flo­­rescu, a cărui instalare, s’a făcut ieri după amiază. Au fost de față, la instalare, d-nix. general Dumitriu Popescu, ministru a­­facerilor interne,­ general Modreanu, fostul primar general, general Botescu, Emanuil Hagi Mosco, col. D. Popescu Cuconu și col. C. P­ Constantinescu, ajutori de primar general, delegați cu conducerea celor patru sectoare, av. N. D. Ch­ristescu, secretarul general al municipiului, av. Ilie Ivanescu, secre­tarul general al sectorului IV Verde, Ștefan Tănăsescu, directorul general financiar, A. Crutzescu, directorul contenciosului, Al. Cizec, directorul personalului, George Buzdugan, direc­torul licitațiilor, D. Ștefănescu, direc­torul economatului, C. Irimescu, subdi­rector, Marin Niculescu, director de cabinet la sectorul IV Verde, Chiriac Maciolla, casier central, Georgescu, ca­sier, Reus, Emil Mituescu, C. Chirițes­­cu, Stelian C. Ionescu, inspectorul po­liției comunale, ș. a., funcționari supe­riori ai municipiului. După ce d. general C. Popescu, mi­nistrul afacerilor interne, a citit decre­tul de numire a d-lui general C. Flo­­r­esc­u­ în funcțiunea de primar general a­l Capitalei, a citit următoarea scri­soare, adresată de d. Mareșal Antones­cu: Conducătorul statului, d-la g­eneral Modreanu, București, 21 Noembrie 1941 Domnule General. Primind demisiunea dvs. din funcțiu­nea de primar general al Capitalei, vă mulțumesc cu toată căldura pentru concursul prețios ce mi-ați dat. Ați luat­ conducerea Primăriei în­­tr’un moment foarte greu și ați pus în largă măsură ordine în destrăbălare, lăsată­­ de elementele legionare. Pentru acest fapt meritați recunoș­­tiința cetățenilor și a mea. Primiți, vă rog, asigurarea distinsei mele consideration­. tss) ANTON­ESCU­ Mareșal al României și Conducătorul Statului După citirea scrisorii, d. general D Popescu a mai anunțat că d-lui gene­ral Modreanu i s’a conferit României» în gradul de mare «Coroana ofițer, spunând apoi următoarele: «După citirea acestor scrisori, n’ar mai fi nimic de adăugat. Totuș pentru că dv., domnule general Modreanu, mi-ați fost un colaborator apropiat și apreciat și am cunoscut strădania dv. de zi și noapte, cum și greutățile ce ați avut de întâmpinat» printre cari problema transporturilor, în parte rezolvată astăzi, dați-mi voe să vă exprim recunoștința mea, pentru munca ce ați depus. D. mareșal Antonescu v’a arătat toa­tă mulțumirea sa, prin înalta distinc­țiu­ne ce v’a acordat. Pe dv­. d-le general Florescu, vă fe­licit pentru încrederea pe care d. ma­reșal Antonescu a pus-o în persoana dv. și vă urez ca în activitatea ce veți depune să răspundeți acestei încrederi. A luat apoi cuvântul d. general Mo­­drean­u, fostul primar general al Ca­pitalei care a spus: Mulțumesc d-lui mareșal Antonescu, care mi-a acordat încrederea și care astăzi a binevoit să-mi acorde o dis­­tincțiune și această scrisoare. Vă mul­țumesc respecutos, domnule ministru și dv., pentru grija ce a­ți avut-o față de seara, primărie și pentru sprijinul ce mi-am acordat spre a-mi îndeplini însărcina­­rea. Mijloacele au fost într’adevăr ra» duse. Dvs., d-lor funcționari, vă mulțumes, că mi-ați înțeles munca mea, care m’a privat de orice libertate, riscându-mi chiar sănătatea. Am făcut-o însă pen­­tru că sunt soldat, crescut în această disciplină. A răspuns d. general Const. Florescu noul primar general al Capitalei, spu­nând printre altele: «Vă mulțumesc d-le general, pentru frumoasele cuvinte și pentru îmbărbă­tarea ce mi-ați dat-o. Vă asigur că voi pune în joc toată experiența celor 40 de ani de carieră militară și-mi voi da toată silința să corespund încrederii ce d. mareșal Antonescu mi-a acor­dat-o. Oricât de mare mi-ar fi strădania, este imposibil ca un singur om si poate duce la bun sfârșit o operă atât de grea ca aceasta a gospodăriei unei capitale ca a noastră. Am deci nevoie de concursul dv., al funcționarilor. Nă­dejdea mea este în dv., cari sunteți funcționari de carieră. Mă voi strădui să răsplătesc pe cei meritoși dar, să nu se supere nimeni dacă voi lua mă­suri contra acelora cari nu-și va face datoria. Vă rog eventual sărmi acordați deci tot sprijinul dv. Spor la muncă In numele fucționarilor In numele funcționarilor a răspuns d. N. D. Ch­ristescu secretarul general al municipiului, care a mărturisit că întreg corpul funcționarilor municipi­ului încearcă o vie emoție la plecarea d-lui general Modreanu. Ca unul din cei mai apropiați colaboratori d-sa a cunoscut munca fără preget a d-lui general Modreanu și bunele sentimen­te de care a fost călăuzit pe tot timpul cât a condus primăria Capitalei. Adresându-se noului primar general, d. secretar general îl întâmpină cu un cald salut din partea funcționarilor ,și-l asigură de tot devotamentul lor. Solemnitaea a luat sfârșit la ora 1, R­o­mi­ani­za­rea fa­r­maci­i­lor și drogheriilor la Monitorul Oficial de ert a a­părut decretul lege privitor la re­­g­lementar­ea concesiilor de farmacii, drogherii, depozite de medicamente, laboratoare și fabrici de produse medicamentoase aparținând evrei­lor. Astfel, toate concesiile d­e farma­cii urbane sau rurale, cu hrisov domnesc, cu drept real sau personal care se găsesc azi deținute de e­­vrei, se sting la intrarea în vigoare a acestui decret lege. Autorizațiile de drogherii elibera­te evreilor sau societăților evreiești, pentru depozite de medicamente și pentru laboratoare de p­roduse me­dicamentoase, se anulează: Se acordă titularilor dreptului de concesie de farmacie stins prin e­­­fectul acestei legi, un termen de lichidare de de zile. Pentru lichidarea drogheriilor, de­pozitelor de medicamente și labo­ratoarelor de produse medicamen­toase se acordă un termen de 3 luni. DESCHIDEREA cursului (l-lui prof. I. V. Gruia D. prof. universitar I. V. Gruia, ține Marți 2 Decembrie a. c. ota 11 d.m., lecția de deschider­e a cursului domniei sale cu studenții anului I licență dela Facultatea de drept din București D sa va vorbi cu acest prilej des­pre «însemnătatea dreptului cons­tituțional în timpurile actuale». împrumutând Țării economiile noastre, împlinim cea mai sfântă datorie de români, contribuim astfel la întărirea și înălțarea României. Ghișeele sunt deschise și Duminica pentru subscriitor. Luni­i Octombrie 1941 Farmaciștii mobilizați roagă să se amâne concursul de concesiuni de farmacie Mai mulți farmaciști­­ se pe zonă roagă pe d. ministru al sănătății să amâne examenul de concesiuni de fa­rmacii. Suntem nedreptățiți, ne scriu ei, din faptul că ne aflăm pe front, iar atunci când ne vom întoarce vom găsi toate locurile bine ocupate de ace­i cari n’au fost mobilizaț, sau au fost demobilizați mai devreme. Credem că d. ministru dr. Tome­­scu, atât de bine intenționat față de corpul medical și farmaceutic ne va înțelege­ cererea Și mai cu seamă că nici măcar nu a fost întocmit regulamentul la legea­ farmaciilor din 14 Noembrie a. c. în baza căreia se tine acest concurs. Ocuparea posturilor de dactilograf vacante în Basarabia și Bucovina Ministerul Finanțelor aduce la cunoștința celor interesați că pen­tru ocuparea posturilor vacante de dactilograf din Basarabia și Buco­vina, se va ține concurs la data de 14 Decembrie 1941,în localul Minis­terului de fumate din București. Cei cari doresc să participe la a­cest concurs vor depune până la data de 12 Decembrie 1941, cereri la acest sens, chiar dt.<că au mai depus cereri anterioara Direcțiunii Per­sonalului Serviciul Central. Candidații trebue să posede ea studii, cel puțin 4 cît­se de liceu teo­­retic sau studii echivalente,

Next