Viața, martie 1942 (Anul 2, nr. 314-344)

1942-03-01 / nr. 314

EDIȚIE DE CAPITALĂ r DEWACȚlA Șl ADMlN.SfKAȚIA fr'IMV ll^fTOgigg^ffllWWW^lPWWFWl»«^r««y^WM»l^^ UHf MP WH ■■WyiT'JIW d ÄWS^'.^WM ^ ;,:.s^irjr rebreanu 1PWMMMMMBXU«MMM-BMMM—————.—_^-----------------: ■ ’ :~ ........ ...... MAYER FIHKELSTEIN REDIVIVUS-. Mayer Walach Finkelstein, alias Litvinov, ambasadorul Rusiei Sovietice la Washington, a pronunțat primul său discurs public în America. Mayer Walach Finkelstein a vorbit în numele popoarelor Pravoslavnicei Rusii, precizând că această primăvară prezintă o foarte mare importanță pentru Rusia Sovietică și penru puterile Axei, deoarece se va decide „cine va învinge sau va pieri”. Ambasadorul bolșevismului a recomandat că este necesar să nu mai rămână armate neactive, (Iute imobilizate și nici escadre aeriene care să nu participe la lupte. Discursul său a fost o invitație directă arucată Angliei și Statelor Unite de a veni in ajutorul Rusiei Sovietice ,pentru că altfel cauza democrației Universale este compromisă. Dar cine este Mayer Walach Finkelstein, alias Litvinov, care reprezintă popoarele Rusiei? Această figură reprezentativă a iudaismului universal este bine cunoscută lumii revoluționare, pentru ca Mayer Walach Finkelstein încă de la începuturile activității partidului bolșevic a fost unul dintre agitatorii lui principali. Ni-1 amintim în 1905 când, împreună cu „tovarășul” Stalin a organizat devalizarea unui camion care transporta bancnote ale Băncii de Stat de la Tiflis, pentru ca milioanele de ruble furate în plină stradă, printr-o lovitură banditească, să servească pentru propaganda partidului; îl regăsim după revoluția rusă, datorită relațiilor pe care le avea în lumea bancherilor și a oamenlor politici evrei din străinătate, conducătorul diplomației sovietice, narcotizând lumea diplomației europene cu fascinanta formulă a securității colective, îl vedem: «n*«’un decor intim, în momentul când trenul lui suceral îl ducea de la Moscova spre £.v.*Vft.<.«itfâP»«nau 'tîi. Zi-T.* șovia, cu fratele său T” rabin în PolOnia, pe care nu a mai vrut să-l recunoască; îi urmărim activitatea dealungul anilor și în sueeral în ultimul deceniu când mulțumită legăturilor lui cu finanța evreiască determină reluarea legăturilor diplomatice ruso—americane; îl vedem apoi îndepărtat de la comisariatul pentru afacerile străine, în anul 1938, pentru a fi înlocuit cu d. Molotov. și-l regăsim, în sfârșit, din momentul isbucnirei războiului împotriva Rusiei, ca ambasador în Statele Unite. Rând pe rând, bandit, agent al ©ekael, diplomat și agitator al casei lui Stalin, Mayer Walach Finkelstein ne apare ca una din figurile care simbolizează în mod desăvârșit dictatura tiranică a bolșevismului dominat de persona!atea egocentrică și asiatică a lui Stali" Mayer Walach Finkelstein a trăda* cauza iudaismului pentru ca servind pe Stalin să nu se u<is și să reprezinte în lume o idee incendiară: revolutia mondială. Fl face parte din acea lume de evrei bolșevicî care a abuzat idealurile marxiste și ale iudaismului internațional pentru a deveni conducător al politicii externe a s*atului bolșevic. Dacă a scănat de a nu fi... „epurat”, de „tovarășul” Salin, se datorește numai fata*ului ?ă a fost câinele credincios al acestuia, viețuind credințele și doctrina marxistă numai în măsura în care îi puteau servi neninasce«"'mnea lui politică internații», nalăi ...Și tatâ-i acum ambasador al popoarelor ruse la Washington, în care calitate are misiunea de a determina cercurile politice și financiare americane și engleze de a veni în ajutorul bolșevismului care agonzează... Pentru lupta pe care ne o artă, eroic, genrația europeană, pentru a salva spiritul creator al bătrânului continent și însăși viața popoarelor lui, de primejdia bolșevizârii, adică de primejdia distrugerii și anarhiei, actualizarea lui Mayer Walach Finkelstein pe scena diplomației mondiale plasticizează în mod desăvârșit sensul și rațiunea războiului de acum. Lumea în general și Europa, special, are de ales între dictatura sanguinară și asasină a Finkelstein-ilor și biruința bunului simț european care ne chiamă la o viață nouă și liberă. Mayer Walach Finkelstein, alias Litvinov, mărturisește un crez universal: lupta iudaismului, susținut de popoarele îndobitocite de bolșevism ale Rusiei, și năzuește spre un ideal: victoria lui Israel asupra lumii... Când zorii păcii vor însenina cerul și când pasiunile se vor usca, abea atunci vom înțelege prin ce coșmar trecem azi când lumea anglo—americană este aservită acestui Finkelstein, în umbra căruia așteaptă un Stalin însângerat și un Israel care trage să moară pe pământul Europei. Ștefanji Ionescu Citiți în pagina V-af" PAGINA 02 TEATRU CINEMA începând cu acest număr, ziarulu j» prezent;.!&■ docare Sâmbătă o pagină de teatru—’ciinema, care va sublinia toate manifestările scenelor of ciare și particulare, marile creații ale ecranului — In bogate știri, comentarii și cronici Cetiti în fiecare Sâmbătă pa,t'tiu de teatru o!p»ma, Dați pentru soldați Armata are nevoie de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat. De către săteni, la primăriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercurile de Recrutare. — De către orășeni, la o unitate din Garnizoană hotărîtă de comandantul Garnizoanei și afișată în oraș. La București, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Departamentul Central de Echipament. Români și Românce lucrați ?j dați efecte pentru fiii și frații voștri, care sunt Ostașii Țării. .,MARESALE ANTONESCU SALVATORUL ROMÂNIEI ȘI CREATORE NOUE ARGATE ROMANE“ SOFT* 27 »Rador." — Ziarul .Titro” din Sofia publică un acicol cu titlul .,Mareșalul Antonescu salvatorii' Rnnifin'pi și creatorul nouei artde române”, încadrat in mama la rubrica , mn-ilor șefi militari ai armateor aliate”, articolul face cu ad-mita '.pen e publie bulgare marea personalitate a Conducătorului R.nânie , prezentându-i biografi a atât sfii»« raport militar cât și politic ,comandantul armatelor gemanor rmâne d.p sectorul sudic al frontului de est Mareșalul Ion Antonescu. gete nu numai un mare bărbat de sta ci ci un excelent comandant și stralig ci câmpul de luptă Subt comanda 'ui armateler germano-române au nar>nat țării prov'nciile robite și au alungat depare hoardele inamice, purtând in prezent lupte victorioase și rodnice în Crimeea. In reniunea Donețului și în alte sectoare importante ale frontului de răsâit’ 0 de lega B m'litară cu dva;ă in drum spre România BRATISLAVA, 27 (Rador). — Corespondentul agenției DNB transmite: O delegație militară slovacă, condusă de generalul Turanec, a plecat Vineri spre România, unde va întoarce vizita recentă făcută în Slovacia de o delegație militară română. Portul lalta ocupat de trupele româno-germane rEALIZĂRILE CONSIUILRI DE PATROHAJ Ședința extraordinară de ei a fost a narată de prezenți M. S. Regiv.și Race Elena Ța Vineri la orele 4 după amiază, intr’unul din saloanele de recepție ale Președinției Consiliului de Miniștri, s’a ținut ședința extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj Ședința a fost onorată cu prez- Maiestății Sale Reginei-Cu uiții^ türmulate .Veînceperea ședinței. Maiestatea sa — urmată de doamnele de onoare — a sosit însoțită de doamna Maria Mareșal Antonescu și de d. profesor Mihai A. Antonescu, Vice-Președintele Consiliului După aceea, doamna Maria Mareșal Antonescu a prezentat Maiestății sale Reginei-Marie pe toate membrele prezente ale Comitetului Consiliului de Patronaj. La această ședință au luat parte și d-nii: Prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu și dr. C Danulescu, membri ai Guvernului: P. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. Patriarh Nedem al României, doamna Alexandrina Cantauzino, d-na Veturia Goga, d-n general Iacobici, d-na general Șteflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na OrghiUan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Caragea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-ra Georgescu,dr. I. Stoichiță, consilierul Al Procop Dumitrescu, del U alta ,:arte e Casa,dP*<• «cu« verulT»u Stanescu, t»i; Consiliul de patronaj Maiorul C. Stănescu, dr. Al Rădulescu, Const. Brătescu, dr. Predan, maior Mihuț, etc La deschiderea ședinței doamna Maria Mareșal Antonescu a rostit Luând cuvântul de prof Mihai Antonescu, vice-președintele Consiliului de Miniștri, a rostit următoarele MAIESTATE: DOAMNA PREȘEDINTA DOMNILOR MINISTRU DOAMNELOR. Sunt fericit că în numele Guvernului noi să salut ne Majestatea Voastră, azi, ad, în fruntea acestei opere de Patronaj, care este omânurmătoarele cuvinte: „Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale este fericit de a avea in mijlocul său pe Maiestatea Sa Regina-Mamă Elena si o roagă să binevoiască a prezida ședința. „Totodată in numele Consiliului de Patronaj țin să exprim toată recunoștința noastră indrumătorului nostru, d-lui Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri, profesor Mihai Antonescu“ întreaga asistență omagiază călduros pe Maiestatea Sa Regina- Mamă Elena,drie a Țării noastre, și sa exprim recunoștința noastră a tutuor pentru opera națională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război pentru opera de asistentă socială pe care a înfăptuit-o într-un an, intr’un popas atât de scurt, in ceasuri atât de grele, în împrejurări cât de mari. Majestate. am râvnit ca acest (Continuare în pag. 7-a) Cuvântul d-lui profesor Mihai Rnesescu ANGLIA ÎNGRIJORATA DE SOARTA INDIEI (Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin) BERLIN, 27 — La Berlin se precizează, pe baza știrilor din presa engleză, că trupele britanice nu mai pot apăra Burma, cercurile britanice fiind de pe acum îngrijorate de soarta Indiei. Astfel corespondentul militar lui .Daily Express” arată că înainattarea japoneză în Burma nu poate fi oprită, dat fiind că aliații nu au la dispoziția Ier decât „trupe istovite și scoase din uz“. Amenințarea care pândește India, este însă întemninată la Londra — rpipă cum se observă la Berlin — cu afirmația că indienii trebuiesc mobilizați. Proectul acesta a fost înfățișat de deputatul englez, Barlett, sub propunerea „de a câștiga războiul prin ajutorul altor popoare cari au fost tratate în trecut de către Englezi, ca inferioare” La Berlin afirmația aceasta e socotită drept caracteristică pentru metodele britanice de a pune pe alții să sângereze pentru Față de India, se folosește Anglia, acum metode de a i se făgădui că „după răsboiu va deveni un dominion”. Se afirmă că s-a creat o comisie indiană, care urmează să elaboreze constituția de bupă răsboiu. Dar această subită solicitudine a Marei Britanii față de India nu isvorăște, după părerea cercurilor din Berlin, din conștiința dreptății și a echității, ci pur și simplu din grija tot mai mare de a ști cum va putea"a fi oprită înaintarea japoneză spre granița indiană, întreaga catastrofă care s’a abătut astăzi asupra Imperiului Britanic desvăluie — după cum a subliniză limpede „12 Uhr Blatt” — faptul că pretinsele rezerve inepuizabile de oameni, cu care s’a lăudat întotdeauna până acum Londra, nu există de fel, întrucât, în urma oprimării de veacuri, popoarele aflate sub terminația britanică se ridică, în ceasul prmejdiei împotriva asupritorilor britanici înșiși. Arabii refuză să facă servicul militar la englezi Față de încercările Londrei de a capta acum pe indieni, se amintește la Berlin de făgăduințele pe care, exact din aceleași motive, le făcuseră Englezii către Arabi, făgăduințe însă, pe care, după aceea, n’au înțeles să le respecte. Totuși Arabii au învățat ceva din experiențele râsboiului, căci -dupa cum se comunică din Ankara - la centrele de recrutare britanice nu s’a prezentat în ultimele săptămâni nici un arab. Oficiile de propagandă britanică din Ierusalim au îndemnat presa din Irak să contribue prin articolele ei la recrutarea de Arabi pentru armata britanică din Orientul Apropiat Dar, deși în sânul populației arabe din Palestina domnește o mare sărăcie, numărul șomeurilor fiind ridicat, nici acolo nu c-au prezentat, spre a fi înrolați în armata britanică, decât vreo 500 de arabi, cu toată presiunea economică exercitată. După părerea germană, în India, străduințele britanice de a câștiga oameni, spre a face din ei carne de tun, —ii vnr avea b„ —«Hst una bun decât cel înregistrat în Arabia. Fra engleză in pericol Comentariile germane asupra cuvântării ținute de lordul Alexander cu privire la situația navală, nu subliniază numai reflecțiile pecîiPste făcute de acesta cu Privire la noua urcare a cifrelor de vase comerciale scufundate, ci și afirmațiile prin care se recunoaște slăbirea forței de luptă britanice pe mare. Lordul Alexander a recunosct ieșirea provizorie din "z a unitarilor britanice cele mai mari, ca de pildă vasele de linie „Nelson”, „Revolution” și ..Malaya”.... și , a vaselor port-avioane, „Formidable” și „Illustrious”, subliniind efectele grave ale acestor Pagube suferite și încercând să liniștească opinia publică engleză prin declarația că amiralitatea britanică face totul spre a scoate din orice intâmplare, chiar nefavorabilă, învățăminte ce vor putea fi folosite în operațiile viitoare. Cercurile germane întregesc cele de mai sus, cu precizarea că vasele indicate de Lordul Alexander drept avariate au fost lovite de torpile sau mine, ca și de torpile aeriene și bombe. Din expunerea lordului Alexander reiese că vasele menționate nu sunt capabile de acțiune, în clipa de față. Date fiind pierderile totale înregistrate de flota britanică în ultimul timp, în materie de vase de banie, ca „Prince of Walles”, „Repulse” și „Barham” — cecurile din Berlin arată că mărturisire lordului Alexander aruncă multă lumină asupra descompnerii forței navale britanice CREDIT ȘI PRUDENTĂ EXAGERATĂ Pentru viața economică românească este de capitală importanță problema încrederii, singur factor pozitiv, și națiunea abstractă a creditului care prin volumul său aduce singur o prosperitate pe care nici circulația monetei nu o realizează. Statul a făcut și face în această privință eforturi considerable cari not să servească de exemplu tuturor acelora cari nu s’au lămurit pe deplin asupra însemnătății vitale a instruriei creditului. ■ Dacă ne referim la nevoile ne cari le aduc chestiunile înzestrării și apărării nationale, ob!gatile capitale pentru românizarea economică, sporirea notentalului productiv al țării, și trebuie să recunoaștem că o«tn*iideni Statul depășește cu totul inițiativele Particu lare nu a*ât în voum, Pentrucă aceasta nu ar fi deloc surprinzător, dar prin curajul și •..v«"s5*area investițîunilor. Sforțările excepționale pe cari le-au făcut după marea criză dinainte de războiu: toți cei rari anrnfundaseră problema creditului sunt astăzi continuate numai de stat. Actualmente se bucură de încrederea aPpra nume cei cari pot oferi garanții materiale precise. Nu este aceasti noțiunea histă, mai precis noțiunea ideală, a creditului. Pe comanditarii unui producător nu îi interesează astăzi nosabiliățic de mânășire a întreprinderii făreia i se acordă credite. desvoltarea ei ci mai rp”U executarea garanțiilor obținute. Cu alte cuvinte nu* mitit lichiditatea întreprinderii decât mărirea creditelor și implicit beneficii de lungă durată cari să aducă un randament permanent comanda*atuliii. comanditarului și economiei nationale. Trebuie s ă ne dăm seama că asanarea vietii economice românești trebuie să fie făcută odată cu români "arca și clinele ce se străbatem, să recunoașcem deosebit de dificile, sunt in acelas timp si un prilej cum nu se poate mai nimerit pentru pregătirea temeinică a consolidării de mâine, încrederea este singurul sau poate numai ritmul între factorii nacifici și constructivi în câmpul vieții sociale și economice nou*. Când în întreaga Furenă statele lansează cu generozitate canttaturile ne aiata nnc judiei, nici o dezertare particulare nu mai «cate fi privită ca indiferentă. Sistemul prudentei exatezeze este cu totul dăunător vieții eo vornice și repercusiunile nu întârzie să se arete lovi nd în Primul rând practicanții ascunderilor de capiteluri. Progresul sortat nu poate să se înfăptuiască decât cu noțiunea de ordine și ordinea nouă este aceea care imperios cere încrederea. Riscurile financiarilor sunt singurele cari pot mobiliza energiile și noi măuna toate anomalie încertând de la poliptime continuând cu suferințele morale și materiale, până la anarhic. NEl START ISRAR AL TERTOM OCUPATE DIN RUSIA BERLIN 27 (Rador). — Ministrul Reichului pentru teritoriile ocupate din est, d. Alfred Rosenberg a promulgat, de acord cu mareșalul Reichului Goering delegatul pentru planul auadrienal, un nou statut agrar pentru regiunile care au făcut parte în 1939 din Rusia Sovietică și au fost trecute sub administrație civilă. Acest nou statut agrar suprimă colectivismul agrar precum și așa zisul „statut model agricol” ce urma să fie pus în aplicare. Sistemul bolșevic al colhozurilor este înlocuit printr-un nou regim care reîntoarce populația agrară din est la cultura individuală a terenului. Pentru rațiuni ce sunt lesne de înțeles, nu se pot modifica de azi pe mâine metodele bolșevice sădite timp de două decenii prin mijloace violente și cari tindeau a face din țăran un sclav. In aceste condițiuni exploatările colectiviste vor fi transformate mai întâi în exploatări în comun. Din aceste exploatări comune vor decurge exploatările individuale, prezentându-se sub forma cooperativelor și a formelor individuale. In cadrul culturilor sub formă de cooperative, țarinele cultivate până acum în comun vor fi încredințate membrilor în vederea cultivării și întrebuințării lor în mod independent ‘de către ei. după un plan general fixat mai dinainte Independent de soluția definitivă ce va interveni în această privință, pământurile mari sunt atribuite fermelor sunt declarate proprietate particulară, scutite de impozite, iar întinderea lor poate fi sporită după cererea celor interesati. Pe viitor nu va mai fi impusă nici o restricție cu privire la numărul vitelor crescute de țărani. In urma unui acord intervenit cu înaltul comandament al forțelor armate, noul statut agrar se va aplica și în teritoriul ocupat de trupele germane dar cari încă, până acum, nu au trecut sub administrația civilă. 0 STRĂLUCI VICTORIE A AMBIEI FINCEZE HELSINKI. 27 (Rador). Corespondentul agenției STEFANI transmite următorul comunicat oficial militar finlandez: In sectorul de Sud al Careliei orientale, aviația finlandeză a repurtat o strălucită victorie. O formațiune de avioane de vânătoare finlandeză a dat o luptă aeriană cu o fotbabuce aviatică sovietică superioară din punct de vedere numeric fiind compusă din vreo 20 de avioane de vânătoare de ultimul model. După 15 minute de luptă, șase din aparatele bolșevice au fost doborâte; alte trei au fost in mod serios evariate ,iar restul a fost pus pe fugă. Un singur avion finlandez a căzut in liniile finlandeze. Pilotul s’a salvat cu parașuta. Tot In sectorul de Sud al Careliei, un puternic atac inamic a fost respins. Trupele sovietice au lăsat pe tute 400 morți și o mare cantitate de material. Pe celelalte sectoare ale frontului finlandez se semnalează vii activități de patrule, de o parte și de alta. ATENTATORUL DE LA ANKARA A FOST IDENTIFICAT ANKARA, 27 (tp). Nu s’a dat deocamdată vreun comunicat oficial cu privire la rezultatele cercetărilor ce se fac în legătură cu atentatul împotriva ambasadorului german von Papen. Se vorbește însă că mortul a putut fi identificat. Pistolul care a fost găsit la locul atentatului este un pistol Walter care a fost vândut în mare număr în statele balcanice.r BERLIN, 27 (Rador). — Se anunță din ține informat că ancheta reintră la atentatul săvârșit contra din Papen a și adus câteva indicii privitoare la anumite urme ale crimei. Cercurile politice din Berlin consideră că este absurdă încercarea propnptindei anglo-saxone, de a pretinde că atentatul ar fi fost comis din inițiativa Germaniei, in scopul de a strica relațiile germano-turce. Toate aceste încercări — se observă la Berlin — exprimă îngrijorarea și chiar teama cu care anglosaxonii așteaptă momentul in care Turcia va socoti că trebue să publice rezultatele anchetei.