Viața, aprilie 1942 (Anul 2, nr. 345-372)
1942-04-01 / nr. 345
m w ...... , ............ . rnrnrnrnKimmmmmmmmf^^^' ß ; mmmmmmmmmmmmmm I tBLBFOAKB, %0 ^ |§i W C;,g ^;.-r,, _n^ ■ ANUL II Nr. »4 s I Redacția ',(7.7- |9 |||| Miercuri 1 Aprilie 1942 Administrația 5.31-31 |l mhKwS IF FImImhI $3 ill | Tipografia 5 Si 3-j|I ffiggg jp SR M ^ abonamente ^ * 1 1 ■ |h Sase lauf « , . « 380 Taxa plăti ti 1b n°i antfM11-^ (HSSHMmR HB'-hi - . ^ Ț50 ^ itlEMtiMitlll!WSBHM!Bi^ȘBS^ ||^_______________________ , JHroaslSS@BW' jp£ BEBACȚIA Șl ABMINIS; SAU* fegff^1!'! f HBrS^ »^S'#l'|l"j'lylflAlf<B^W^8lWKSlW&JAlltflSl!ÎIÎSW!!Lfl!iil!!irg^3rofB^SR^r DirocSor-Pronrie«». ,:^Lu:u:' _rm$M^*Ams&M uviu rebreanu REALITĂȚI ROMÂNEȘTI Ia Școala Comandanților Muncii, Tineretului Român, Mareșalul nostru a definit pentru timpurile de astăzi, imperativele înaltelor derate naționale, arătând importanța muncii. De când s’au dârîmat fie lunile bancare, de când revoluțiile asociate au deschis drumuri noui în viața îmbâcsită și statică a continentului, munca a devenit o religie și biruințele ei, n’au întârziat să se producă. Efortul brațelor a înlocuit trufia etalonului aur‘și odată idolul dârîmat de pe soclu, n’a rămas decât o amintire căreia îi mai aduc încă jertfe, nedumeriții unor anumite cotloane,halucinațiilor La noi, problema organizării și disciplinii muncii, s’a pus hotârît, și de rezolvarea ei, depinde viitorul Țării. Mareșalul Conducător, prezent pe toate șantierele refacerii naționale, a ținut să precizeze, cu prilejul inspecției făcută la Breaza, importantele țeluri cari trebuesc împlinite în cadrul Școalei, menită să desăvârșească și să îndrumeze, dând ppsibilitatea tuturor, să facă din munca lor, un prilej de prosperitate. Referindu-se la permanențele naționale cari rămân temeliile noastre nesdruncinate, Mareșalul Conductor, a spus: „Țăranul este și muncitorul de bază și rezervorul de unde ne-au venit cele mai numeroase și mai valoroase elite și luptătorul pe care se toizue dreptul și dreptatea noastră. Cu el am muncit greu ogorul, cu el am apărat sângeros hotarul și cu el am stăpânit de mai multe milenii acest pământ pe care ii admirați și pe care îl râvnesc atâția. Cu el vom munci și îl vom stăpâni o eternitate’*. Astăzi, în marea încleștare menită să aducă Neamului consfințirea unor drepturi cari nu vor mai putea fi nesocotite de prima tarnă ridicată împotriva jertfelor și a sângelui, noi ne străduim să facem din muncă ceea ce am făcut pe câmpurile de bătae, împletindu-ne truda cu mândria și înțelegând că singura noastră avere, rămâne pământul și brațele noastre. Vom munci pentru pământul nostru și pentru dreptatea noastră, convinși că numai înrolați în această aspră disciplină a sudorii și a sângelui, vom putea să ne merităm locul pe care ni-1 fixează hărnicia noastră, în rândul popoarelor cari merită să trăiască. STRĂLUCITA VICTOREA ARMELOR ROMÂNEȘTI CONTRA BOLȘEVICILOR BERLIN 30 (Rador). Se dată următoarele amănunte în legătură cu iuntele din basimul Donețu* lui, semnalate In cens și mitixiul de Duminică a S’*» tutlul comandament al forțelor armatei Bolșevicii au atacat pozițiile românești din țiței, trimițând fără neclare în luptă forțe ce întingeau efectivul a cinc batalioane și cari erau sprijinite de tancuri. Atacurile bolșevice au fost respinse in lupte înverșunate de aliații noștri români, cari au dat un mai milî»! rânduri1 contaatacuri. Bolșevicii aurnariie sângeroase, lintr-un alt sector, trupe rmânești au efectuat în noaptea de 28 spre 29 martie o misiune de șoc, lumnunată de succes. Elemente de șoc românești au pătruns în pozițiile inamice, pricinuind ritmicului pierderi sângeroase și capturând areuă tunuri. DUPĂ UN AN împlinim, astăzi, un an de existență. N’am putea spune, la capătul acestui an, că nu ne-am lovit de dificultăți. Dar in înlăturarea acestora stă verificarea asentimentului ce-am găsit in masele de cititori, în acele mase, cari an văzut, in scrisul nostru cotidian acea voință purcedând din spiritul sub al cărui semn asistăm la mersul Românismului pe calea destinelor sale glorioase. Și — de ce să n’o spunem — am găsit in acest asentiment întreaga înțelegere a rostului nostru. Din această înțelegere a răsărit sprijinul, care ne-a încurajat zi de zi, din acestă înțelegere a rezultat mulțumirea pentru sforțările ce-am depus. Din ea luăm puterile pentru ca — învingând în măsura, în care pot fi învinse, dificultățile de ordin tehnic — să intrăm în al doilea an de existență, cu hotârîrea de a face, din acest ziar al tuturor categoriilor de cetățeni, ziarul Românilor, cari poartă în conștiința lor, credința că au un singur drept: acela de a servi marile idealuri, ale Românismului. Apărea „Viața“ acum un an, după o frenetică succesiune de evenimente, cari au transformat morfologia politică a țării și într’un moment când se ineluda cumplita bătălie ce se desfășoară ne întinderile Rusiei. In lumina evenimentelor ce aveau să vie, „Viața“ venea să umple un gol. Acel gol reclamat de necesitatea unei tribune închinată configurației politice, din care era natural să facem parte. Prin ceea ce instinctul de conservare națională cerea, prin ceia ce comandamentele misiunei noastre, în această parte a Europei impuneau. Era golul reprezentat de necesitatea, care reclama ca drumului drept, pe care neamul pășea, după răvășirile sufletești, a două decenii de rătăcire politică — să-i corespundă o tribună, de pe care să nu se difuzeze vorbe meșteșugite menite să submenască atitudini străine ,i de adevăratele interese ale țării, ci cuvântul sincer și total ca hotărâre, animat de credința și spiritul de sacrificiu, cu care voluntarul se avântă în luptă. „Viața“, în acest răstimp de un an, a dovedit că are concepția acestui voluntariat. De aceia n’a dus, în decursul acestui an, cum se obicinaeste a se spune, o luptă de baricade. Baricadele nu sunt puncte de salturi, ci poziții cari apără. în spatele lor, interese menite a fi ferite vederii și cari măsluiesc cu fardul mistificării, realitatea. . Politica noastră alături de Germania și Italia a găsit în acest răstimp, 'n coloanele ziarului, din plin, hotărîrea nestrămutată de a o servi. Iar când a venit momentul suprem, dacă unii redactori au continuat a servi această politică în coloanele ziarului, alții n’au ieșit din rânduri decât pentru a intra în coloanele, cari porneau să ducă prestigiul României dincolo de Bug, dincolo de Nipru. Unii s’au întors pentru a fi gata să plece din nou. Alții nu s’au întors, și cei rămași, în virtutea spiritului care animează pe toți redactorii, cată a fi, ad, la înălțimea sensului ce ei, dau, acolo, misiunea românismului Cu ardeleanul Livu Rebreanu, directorul nostru, nu ne-a fost greu ca munca noastră ,să-și însușească o tenacitate, cum ,*■ aceea caracteristică celor de neste munți. N’a fost greu fiindcă toți purtăm în sufletele noastre nostalgia locului natal, precum el. Și toti, voința de a putea ajunge acolo; noi, la noi, acasă. Nu se poate o unitate de gândire mai perfectă, nu se poate un coeficient de voință mai ridicat, nu se poate o credință mai de nestrămutat. Din ce în ce opinia publică preferă mai mult ceea ce este etic — cum a rezultat din modul cum înțelege „Viața“ scopul cui i-a fost dat să se înroleze — decât ceea ce este anormal — și care reesem din disonanțele pe care le observă între apologiile de azi și respingerile de ieri ale apologiilor de mai alaltă ori. Din ce în ce mai mult Românul substituește cititul unor susțineri de circumstanță, prin confesiunea pe care exegezele o definesc. In această confesiune stă succesul ziarului „Viata“, chiar de la apariția lui, în Împrejurările prin cari a trecut în decurs de un an, în acele împrejurări de astăzi, când niciodată nu s’a vorbit atât de mult de naționalism, de când naționalismul nu mai are nevoe să se vorbească. La capătul acestui an, privim înapoi. In drumul parcurs. In voința neamului care își desfășoară pe câmpurile de luptă destinul său imperial găsim forțele care să ne mărească energia, când pășim în cel de al doilea an. Cu gândul la directorul nostru care, departe de noi, luptă acolo unde trebuia să luptăm mai de mult, pentru drepturile imprescriptibile ale neamului nostru și cu recunoștința noastră către cititori cari sunt singurul nostru sprijin, „Viața“ „ANGLIE, DEȘTEAPTĂ-TE“ ROMA 30 (Radar). — Sub titlul „DeștEaptă-te“ ziarul Daily !M scrie următoarele: Căderea unui post înaintat al Imperiului, sau pierderea unei provincii bogate și înfloritoare, ar fi provocat acum 100 de ani o indignare atât de mare, încât toată națiunea ar fi luat foc. Pierderea Singapurului precum și știrea că 70.000 de oameni s’au predat japonezilor nu provoacă în populația engleză decât un sentiment de fatalism. Căderea navei e « siderată acum ca o conse• a căderii Singapurului. Acelși lucru se spune despre retrasa din Birmania. Australia și idille sunt acum în primul plan. Eventuala pierdere a Australiei fi și ea o consecință a pierderii vei? Și dacă vom pierde Biruiaț 3 ni se va spune că pierderea i. lor va fi o naturală conse* V » Acolul termină prin aceste vine „Deșteaptă-te Anglie, înae de a nu fi prea târziu" 30 miliarde lire italiana pentru război A idotiv ^ Prin*~’ur. decret regal, ministerul de râsboi este autorizat să angajeze noi cheltueli, devenite necesare desfășurarea răsboiului, până prin la suma de 30 miliarde lire italiene. Bolșevicii nemulțumiți de ajutorul englez STOCKHOLM. 30 (Rador), D. N. B. transmite: Corespondentul din Moscova al ziarului „Times” subliniază faptul că nemulțumirea ce se manifestă in Uniunea Sovietică in urma insuficientei participări a Marei Britanii la război, a fost provocată de defectuoasa propagandă britanică în Rusia, propagandă care este rău organizată. Corespondentul mai arată că bolșevicii nu sunt convinși că Marea Britanie a aruncat toate forțele sale in război. Materialul de propagandă pe care Anglia l-a trimis în Rusia, pe de altă parte nu reușește adesea decât să obțină un efect contrariu și, adesea, filmele documentare au fost obiectul a numeroase critici, Conferința d-lui proi. C io AIBrto Bigglnl ia Facultatea de Dressl „leafa viața mea am stat sub semnul munci Și luptei" Imprima produsă la Berlin de discursul d-lui Mareșal Antonescu, rostit la Breaza BERLIN, 30 (Rador). — Corespondentul agenției RADOR transmite: Discursul d-lui Mareșal Antonescu Conducătorul Statului, rostit Sâmbătă la Breaza, a fost excepțional de bine primit în cercurile din Berlin. Se subliniază pasajul în care Conducătorul Statului a spus că toată viața sa a stat sub semnul muncii și luptei. Din această deviză guvernul a făcut fundamentul vieți românești”. In această concepție, d. Mareșal Antonescu a urmărit totdeauna cu admirație progresul poporului muncitor german de sub conducerea marelui Fuehrer. Tineretul german și-a regăsit disciplina națională prin muncă într-un tiran foarte scurt și a asigurat poporului german avantagii care l-au pus în situația de a scrie cu sângele acestui tineret o pagină strălucită în istoria germană și mondială. Ținta Mareșalului — se subliniază în cercurile germane — este de a învăța țăranul și soldatul român sa-și îngrijească pământul său cu aceeiași pricepere cu care luptă aspiVul Din acest motiv, d-sa a pus la liana muncii de folos obștesc experiența germană. Aceleași cercuri germane subliniază la sfârșit pasajul din cuvântarea d lui Mareșal Antonescu în care d-sa a arătat că totdeauna acolo unde s’au întâlnit poporul român și cel german au domnit simțămintele cele mai curate. Regele Gustav mulțumește celor cari i-au făcut urări de grabnică însănătoșire STOCKHOLM 30 (Rador). — DNB transmite: Vorbind la castelul său din Drottingholm, Regele Suediei într’o cuvântare Gustavul radiodifuzată și-a exprimat mulțumirile sale tuturor celor cari, în cursul boalei sale, i-au făcut urări 2e grabnică lasănălo Jira. Transnistrianul Toma Jalbă $1 corul „Dorul Bugului“, în fața unei case din Maramureș, la „Muzeul Statului Românesc“ _____ Tobruk și Malta din nou bombardate ROMA, 30 (Rador). — Iată textul comunicatului Marelui Cartier general al forțelor armate Italiene No. 667: Pe frontul din Cîrenaîca intensă activitate de patrule: In cursul unor lupte între puternice formațiuni aeriene, germanii au doborît, fără a suferi el pierdere, patru avioane de vreo tip „Curtiss”. Instalațiunile de la Tobruk și cele ale bazelor aeronavale de la Malta au fost, din nou, intens bombrdate de către formațiuni de ale aviației germane. Considerabilele distrugeri, precum și vastele incendii au dovedit Intensitatea acestei acțiuni. PREȘEDINTELE TURCIE! LA ANKARA ANKARA, 30 (Radon — Agenția Telegrafică Turcă transmite: Președintele republicei, d. Ismet Inonu s’a reîntors Duminică la Ankara, din călătoria pe care a întreprins-o prin țară. La gară d-sa a fost salutat de președintele Marei Adunări, Abdulalik Renda, președintele consiliului Refik Saydam, șeful statului major general mareșalul Ciakmak, miniștrii, secretarul Fevzi general al partidului republican al poporului și numeroase alte persona- Cripps înșeală poporul indian Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN. 31. _ Cercurile politice din Berlin fac, în legătură cu propunerile lui Cripps, rostite la conferința de presă din Delhi, următoarele observații: 1. — Cripps cere Indienilor ca, atâta vreme cât durează războiul, să nu se facă nici o schimbare; 2 — Poporul indian va trebui să-și mobilizeze forțele în vederea războiului englez ; 3 — Anglia păstrează dreptul de a se amesteca în afacerile interne și externe ale Indiei, chiar dacă țara aceasta este recunoscută drept un stat independent. Propunerile acestea nu se deosebesc câtuși de puțin de starea reală care domnește în India. Englezii, cari dețin acum puterea, nu înțeleg decât să câștige timp și cred că pot împăca prin făgăduieli poporul indian, până £e tinere răsboiul. Ar taxa lui uși exista'v li'iftîn Thdian care să creadă că Englezii vor acorda cu adevărat țării sale libertate după războiul Cripps își motivează propunerile sale arătând că, „până la alcătuirea unei noui constituții, guvernul englez poartă un chip absolut răspunderea lucrurilor". Aceasta înseamnă, folosind alte cuvinte, că Anglia nu înțelege nici o clipă să părăsească puterea, ea neavând defel încredere într-un guvern național indian. Pe de altă parte, însă, India urmează să-și pună toate puterile în serviciul răsboiului britanic. Se acordă astfel, un chip generos poporului indian, dreptul de a se sacrifica pentru Anglia, în nădejdea că Englezii, cari până acum și-au călcat toate făgăduielile făcute, vor proceda de astădată altfel. Fără a se anticipa hotărârea cercurilor autorizate indiene, hotărîre ce se va produce astăzi, propunerile lui Cripps pot fi calificate drept o încercare de înșelăciune După ce doctorul Goebbels a dat în ultimul său articol, un sever avertisment celor cari practică, în dauna populației, comerțul ilicit, presa germană publică acum unele condamnări ce ajung, în asemenea cazuri, până la pedeapsa cu moartea sau munca silnică. Este vorba, în cazul condamnărilor anunțate, de infractori față de măsurile luate pentru aprovizionarea populației, infractori ce, prin acțiunile săvârșite, au dovedit o totală lipsă de conștiință, în acțiunile lor. D-rul Goebbels arătase limpede că întreg poporul german dovedește, pe tărâmul aprovizionării și al raționalizării, o disciplină clară și că abaterile nu sunt exemde întâlnit decât în cazuri izolate. Strășnicia condamnărilor pronunțate recent nu isvorăște așadar din teama de a se vedea primejduită aprovizionarea germană, cât tiei față de lipsa de conștiință dovedită de cei care, în dauna majorității, încearcă să realizeze câștiguri ilicite. Edlen consolează pe Sovietici Ministrul de externe britanic a ținut o cuvântare la Walles, în care a afirmat că Sovietele primesc un bogat de război din partea Statelor Unite și a Angliei. La Berlin se vede, în acest discurs, o încercare de a împăca pe sovietici și pe purtătorul lor de cuvânt din Londra, Maisky, deșteptând, în același timp, impresia că Anglia — după ce încercarea de a «reia un al doilea front la Saint Nazaire a eșuat — face tot ce stă în puteri spre a ajuta măcar cu material de razboiu Pe aliatul ei din Răsărit. Faptul că, în același morment, Eden recunoaște că perioada de față e mai grea chiar decât vara lui 1940, după prăbușirea Franței, e privit la Berlin ca o mărturisire simptomatică. AMERICANII NU POT REOCUPA POZIȚIILE PIERDUTE ISTANBUL 30 (Rador). Corespondentul agenției „Ștefani“ transmite următoarele: Ziarul „Cumhuriyet", in articolul scris de criticul său militar degeneralul Erkilet, relevează imposibilitatea pentru americani de a reocupa pozițiile pierdute, chiar dacă Statele Unite ar ajunge să înfăptuiască colosalul lor program de înarmare. In afară de aceasta ziarul exclude posibilitatea ca americanii să fie în stare de a apăra Australia căci Japonia ocupând insulele Salomon, controlează Nordul Australiei și nu i-ar veni greu să extindă ocupația la Noile Hebride și Noua Caledonie, reușind astfel a controla chiar partea orientală a Australiei. In acest caz furniturile de aprovizionare ale americanilor și întăririle n’ar mai putea sosi în astfel de cantități încât să reprezinte un ajutor simțitor pentru australieni. Ziarul conchide afirmând că evenimentele din Asia orientală au un caracter definitiv și că e greu ca americanii să poată păstra punctele ce le mai rămân în Filipine și în insulele Hawai. Ziarul „Tasviri Efktari” afirmă că acei cari cred în propaganda anglo-saxonă după care ofensiva Axei pe frontul oriental ar prezenta ultima sforțare a Axa.. pregătească /an"-"Sedcîsikr dacă Axa n’ar putea ajunge să lichideze in mod definitiv Rusia sovietică, în cursul acestui an, îi rămâne destule forțe pentru a reîncepe la anul viitor. O uriașă manifestație cu caracter bolșevic la Londra STOCKHOLM, 30 (Rador*-* DNB. transmite: Corespondentul din Londra al ziarului pentru comerț și navigație anunță că Duminică a avut loc o manifestație uriașe în piața Trafalgar Square, la care au luat parte numai elemente comuniste. Pe soclul monumentului lui Lenson din această piață, se aflau numeroase pancarti ș — lozinci bolșevice. In spate bunei, se puteau vede și fotografii ale lui Shai Shek. Crezuti drapele roșii, iau purtau insigne saț Oratorii cei ma obținut cele mai i