Viața, mai 1942 (Anul 2, nr. 373-401)

1942-05-01 / nr. 373

Vineri 1 Mai 1943 PIATA DINTR ’O CĂLĂTORIE PRIN CROAȚIA ZAGREB, CETATEA BANULUI JELACICI Descifrând profilul moral al unui popor—Printre oameni adevărați.—Piața Sfântului Marcu.— Păduri cu frunza neliniștită.—Un oraș european in Peninsula Balcanică Răspândit pe câteva văi, Zagrebul pierde periferiile prin codrii din jur, înainte de a coborî avionul din cerul răscolit de vânturi iuți, orașul apare în fragmente, de prin cotloane, din pâlcuri de mesteceni sau de după dealuri cafenii. A crescut anarhic, după legea firească a sporilor, care se împrăștie in toate vânturile. De sus, dintre nori, seamănă cu un sat uriaș, răvășit de mâna unui poznaș Guliver. Abia după ce ai trecut de barieră, pe străzile luminoase, largi și bine pavate, îți dai seama că străbați un oraș occidental, clădit după severe criterii arhitectonice, care n’are aproape nimic din pitorescul levantin al târgurilor pestrițe din Balcani. De la primul contact, Zagrebul mărturisește categoric o afinitate cu formele europene ale civilizației. Descoperi pretutindeni preocuparea edililor de a înfrumuseța cetatea, ca pe un monument viu, in continuă desvoltare, de a-i îmbogăți piețele publice cu opere de Mestrovici, de a păstra neatinse grădinile sălbatice și parcurile presărate cu alei de nisip care împrumută capitalei croate aspectul unei uriașe livezi. Alături de orașele fără flori fără cer, ale Apusului, Zagrebul a- și duce mireasma reavănă de cimbru a câmpiilor și blândețea bătrânească, puțin severă, a cetăților medievale. Sus, în orașul vechiu, pe străzile înguste, străjuite de clădiri în stil baroc, uneori gotic, persistă ecourile frământatei istorii croate, care s'a plămădit în subsoluri, în vecinătatea cutiilor pline de plumbul lui Gutenberg, lângă rafturi cu texte latine și slavone, în umbra tainică a capelelor,unde conjurațiile politice erau binecuvântate de Duhul Sfânt. Orașul acesta a fost pecetluit de fizionomia lăuntrică a oamenilor croați, care știu să tacă, având aerul că nu văd nimic O blândă timiditate își dă întâlnire, pe străzile Zagrebului, cu atitudinea aceea de dârză tenacitate, care definește de fapt caracterul de bază al sufletului croat. Numai catedrala, construită într-un gotic alterat de renovări succesive, scapă din monotonia clădirilor, trimițându-și cele două turle înalte spre cerul, pe care norii scărmănați de vânt lasă dâre albe... Ii după amiezile de primăvară, zidurile catedralei lucesc mai în lumina tulbure, având o vibrație alburie, care i-a determinat pe călătorii străini să vorbească despre un Zagreb „alb”. Aș spune mai curând „argintiu” ca frunza de pelin. Numai în orașul de sus, printre clădirile medievale, zidurile au culori mocnite, pământii. Acolo pașii trezesc ecouri de beciu pe trotuaarele sonore. Te aștepti, la fiecare poartă boltită, să-ți iasă înainte unul din faimoșii „Grosseșpani” ai trecutului croat, în costumul negru, elegant, cu carâmbul cizmei îngust și cu lama săbiei ascuțită proaspăt pe toci la Paloșul banului Jelacki Unu poți despărți Zagrevul de pădurile cu frunza neliniștită și dealurile ce-l împrejmuiesc, după cum nu-i poți separa nici de frământările și luptele politice, care au dus în cele din urmă la creiarea Statului independent croat. Undeva, pe o aleie singuratică, sub un brad, își doarme somnul de veci Ante Starevici, părintele Patriei, creatorul noului spirit revoluționar croat. In piață, pe un soclu de granit, banul Jelacici își îndreaptă paloșul spre nord, < , r . * . r Zagrebuie, oarecum, cetatea banului Jelacici. Sub paloșul său de oțel, voința întregii națiuni croate își îndreaptă fruntea mândră, ridicată din noroiul atâtor umilințe, spre miază-noapte, spre inamicul milenar. Neam de cărturari și luptători. Croații au pornit din inima Zagrebului, de atâtea ori în ultimele secole, pe drumurile mari ale visului, spre magicul și îndepărtatul Thule al unei Croații libere. Astăzi, străinul care trece cu urechile atente prin orașul acesta patriarhal, patitinat de vreme, poate descifra bătăile puternice ale tinerei inimi croate, poate desluși freamătul uniform și înviorător, creiat de disciplina stupului, pe care doctorul Ante Pavelici l-a imprimat națiunii. Oamenii aceștia, de pe străzile Agramului își trăiesc visul, îl palpează concret, cu sensibilitatea lor ascuțită de o istorie damnată. Sunt oameni adevărați Croații lui Pavelici, oameni care își sprijină certitudinile nu numai pe o istorie veche și elocventă, știrbită de foarte puține compromisuri, ci și pe convingerea fanatică a unei lumi noui, la a cărei construcție trebăluiesc cu entuziasm. Din gravitatea uniformelor formațiilor ustașiste, din timiditatea surîsurilor, din sclipirea fanatică a privirilor, înțelegi că aici nu se face numai o experiență politică, ci se dă o luptă pe viață și pe moarte, de către un popor care vrea să-și trăiască viața proprie. Dacă națiunea ’ este o conștiință morală, așa cum spune Renan, atunci Croații aceștia, care cântăresc totul printr’o singură prisma: patria lor, alcătuiesc o mare națiune a sud-estului european! Citind în dicționarul ștrăzilor din Zagreb în librăriile de la Zagreb constau, cu un sentiment de satisfacție, că aici nu s’a ajuns încă la blazatul dispreț al „făcătorilor de cărți” al lui Descartes. Croații citesc literatura italiană și germană în original, cunosc misticismul catolic și jansenist al lui Pascal fără a fi dialecticieni și participă entuziaști la toate evenimentele literare autohtone. Buni traducători, vitrinele lor sunt pline de clasici eleni și latini, de poeți și prozatori fraxi-cezi, de cărți rare spaniole și de ediții îngrijite din Petrarca, Dante și Carducci. In fața magazinelor de pe „Ilița”, principala arteră ■ comerciali a capitalei, îți dai seama de standardul de civilizație al omului croat. Industria textilă, pielăria, tâmplăria, ceramica, toate indicăî un nivel occidental de viață, întâlnești adeseori pe străzile Zagrebului țărani, în pitorești costume croate și slavone. Agricultori modești, țăranii aceștia au atins o anumită limită de bun simț civic, datorită căruia sunt de o exemplară curățenie, până la cele mai infime detalii ale igienei corporale. Uneori, când mâna aproape străvezie a unei țărănci croate iți despărț- VELA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL iește în piața Jelaciei o splendidă cusături naționale, ai impresia că femeile care vând pentru „bune ‘ puține arta casnică a poporului, au fost coborâte din saloane și postate în inima orașului, dintr’o superioară rațiune propagandistică. Abia dincolo de barierele capitalei, în Satele mărunte și luminoase, verifici ținuta europeană a unui popor, care se vrea pe cele mai avansate poziții ale culturii și civilizației. Din piața nouă, o strada îngustă, cățărată pe coasta unui deal, te duce în piața Sfântului Marcu, din vechiul oraș. Biserica restaurată după cutremurul din 1880 i-a păstrat intact splendidul portal ogival. Sunt cartiere în vecinătatea acestei pieți istorice, unde s’a proclamat independența croată, care amintesc fragmente din vechiul Potsdam. Mijește în arhitectura Zagrebului o accentuată tendință spre clasicism și o severitate aproape teutonică. Severitatea aceasta are insă ceva din cea a Poglavnicului, doctorul Ante Pavelicie sub a cărui frunte încruntată lucesc ochi de nespusă bunătate. Zagrebul e plin de imaginea omului, care stăpânește sufletul croat și neastâmpăratul Pegas al visurilor unui popor, care vrea să-și lărgească frontierele, până la granițele firești ale națiunii, dincolo de Bacska, în direcția săbiei lui Jeladci... George Sbârcea Zagreb, Aprilie 1942 ...întâlnești pe străzile Zagrebului pitorești costume naționale Distrugător american scufundat WASHINGTON, 30 (ESS). După cum comunică departamentul marinei, distrugătorul nord-american „Surtavent“ s-a scufundat în ultimele 24 ore pe coasta Floridei, printr-o „explozie sub apă“. Se fac sforțări pentru salvarea sa. Un savant francez pentru colaborarea Parisului cu Berlinul PARIS, 30 (ESS). — Cunoscutul învățat francez George Claude s’a declarat, într’o conferință ținută la Paris, pentru o conlucrare cu Germania. El a expus auditorilor săi motivele pentru cari nu crede în victoria acelora care, după ce au împins Franța în prăpastie și au părăsit-o, scufundă acum vase franceze, ucid marinari francezi și răpesc colonii franceze, înfometând femei și ce francezi. Nici o palmă de pământ necultivată Campania agricolă de primăvară este în plină desfășurare. Deși cu mijloace reduse, inerente războiul, deși timpul a fost nefavorabil, toamna timpurie, iarna lungă iar curta vreme de primăvară ploioasă, plugarii au înțeles imperativul vremurilor și depun eforturi extraordinare pentru a ara și însămânța cele necesare acoperirei nevoilor armatei și populației. Eforturile plugarilor au găsit în ministerul agriculturii un efort nelimitat. Problema aprovizionării cu semințele necesare a fost rezolvată încă din timpul iernii. Din fondurile destinate în acest scop, au fost achiziționate mari cantități, fiind îndrumate din județele excedentare spre cele lipsite. Semințele, prin grija depusă de organele ministerului au ajuns la timp la destinație, astfel că agricultorul n’a fost stingherit cât de puțin în munca lui. Lipsa de vite pentru muncă, datorită rechizițiilor, a fost înlocuită cu succes, cu masivele stocuri de tractoare noui achiziționate de minister. Tractoarele vechi deasemeni au fost reparate și distribuite agricultorilor pentru a-și putea face la timp arăturile necesare. O atenție deosebită s’a dat aprovizionării cu produse petroliere. Mari transporturi au fost îndrumate în toate regiunile agricole, formalitățile pentru obținerea cantităților necesare fiind simplificate la maximum. Pentru a se recupera timpul pierdut din cauza înghețului, timpului rece și ploios, tractoarele vorara și ziua și noaptea, și chiar în zilele de sărbătoare. Problema brațelor de muncă de asemeni a fost rezolvată prin aplicarea prevederilor legei de mobilizare agricolă, în sate munca a fost organizată pe vecinătăți, ceiace exclude lăsarea vreunei bucăți de pământ nelucrată. Inventarul agriccol al marilor proprietari, dpă ce afîânsî vor fi terminat munca, va fi împrumutat și celor ce nu au uneltele necesare, dându-se prioritate soțiilor și urmașilor celor ce lupta pe front. Muncile agricole fiind întârziate cu aproape o lună de zile, locurile rămase nelucrate vor fi însămânțate cu porumb, cartofi și legume, luna Aprilie și începutul liniei Maiu fiind epoca acestor plante. Terenurile care încă se găsesc inundate sunt propice culturilor de fasole, meiu, plantelor textile: bumbac, in și cânepă, și plantelor industriale: floarea soarelui, sfeclei de zahăr, etc. Agricultorii, cari formează frontul intern al muncii, au o singură datorie, față de țară și cei cari se jertfesc pe câmpul de onoare, nici o palmă de pământ nelucrată. ‘amna "Nem Exf OSAZNA1 i de c VINUL ani La Grîpâ^^ Wag!** ca P f zC O.șG«G’R' sampanî cu 1 tuJBILEar IEI. RjlNfAXjg Statele Unite vor construi 24 dirijabile AMSTERDAM, 29. (Rador). D. N. B. transmite: Din Washington s’a comunicat agenției „Reuter” că ministerul marinei Statelor Unite a cerut Marii Congresului împuternicirile necesare pentru cumpărarea sau construirea unui număr de 24 dirijabile, menite să asigure „intensificarea luptei împtoriva submarinelor”. Se știe că în trecut ministerul marinei Statelor Unite fusese autorizat să-și procure 48 de dirijabile ușoare. Orașul Lashta bombardat AMSTERDAM, 29 (Rador). D. N* B. transmite : Postul britanic de radio a difuzat un comunicat special, dat la New Delhi, în care se spune că orașul Lashta ar fi fost bombardat și ar fi în flăcări, Comisiile examenului de bacalaureat extraordinar Sesiunea 1—10 Mai 1942 Comisia I, Iași, localul liceului militar „General Makarovici” Dau examen elevii le militare Iași și Cernăuți și cei înscriși prin Inspectorat: Președ.: M. David, prof. univ. Iași, geografia. Membrii: Popescu Augustin, rom., lie. „Ștefan cel Mare’" Cernăuți; Popa Nic., franc., lie. „Makarovici” Iași; C. Tucaliuc, lat., Sem. Pedagogic Iași; M. Boțea, matern., lic. „Makarovici” Iași; Gh. Băjenaru, ist. lie. Sem. Pedag. Iași: Stere Ernest, fii. dr., lie. mil. Cernăuți; Cojocaru Const., nat., lic. mii Iași; C. Ionescu, fiz. ch.ilic. Național Iași, Comisia II, București, localul Școalei Militare de Infanterie Dau examen elevii lie. militare Predeal și Timișoara și cei înscriși prin Inspectorat. , Președ.: C. Narly, prof. univ. București, filoz.; Șt. Struțeanu, rom., lic.: „M. S&lf ÎBMJ.JiV. Conșta filațiescu» franc. lie. Sinoai Buc.; Toma Vasilescu, lat. lie. M. Basarab Buc.; Murariu Petre, mat lie. militar Timișoara; Lungu Vasile, ist lie militar Predeal; Janet Gheorghe, geografie lie. militar Timișoara; Cernescu Aurel, naturale fie. militar Predeal. 1. Nanu, fie. chim., fie. „A Vlaicu” Buc. Comisia m, Craiova, Localul Lic. Militar „D. A. Sturza” Dau examen elevii liceelor militare „D. A. Sturza” și „Regele Ferdinand” și cei Înscriși prin Inspectorat: Președ.: Th. Naum, prof. univ. Sibiu, latina.; Membrii: D. Teodorescu, rom., lie. „Sturza’ Craiova; Gh Tănăsoiu, franc., lie. „Fr. Bulzești” Ionescu Paul mat., lie. „Sturza’ Craiova; C. Scuteșu, geogr. lie. „Fr Bnz.” Craiova; D. Papadopol, fil. dr., lie. b. T. Severin; Balint Augustin, natur., lie. „Reg. Ferd” Craiova: Tr. Codreanu, fiz. ch., lic. mit .Timi- 906-Th. M. Coistescu, - „Fire Bulzești" Craiova". - FLOTA ITALIANĂ DOMINĂ MEDITERANA Marina de războiu italiană ține mereu deschise căile de comunicație maritimă din Mediterana Centrală și asigură transporturile marilor convoaie încărcate cu întăriri ce sosesc necontenit în porturile Libiei. Convoaiele îndreptate spre Tripolitania și spre Ciremaica, în afară de unitățile obișnuite de escortă, sunt însoțite de vase de linie și crucișătoare, care asigură paza în tot timpul drumului Escadra de însoțire a convoiului are însărcinarea de a impune —atunci când situația o cere— bătălia inamicului, mai înainte ca acesta să poată ajunge transportul. Această precauțiune și-a dat roadele. Comunicațiile maritime dintre Italia și Libia se întețesc din ce în ce mai mult iar flota italiană de războiul cutreeră neîncetat marea, pentru a asigura trecerea convoaielor. Toate acestea arată în chip destul de clar și evident creșterea preponderenței forțelor italiene în Mediterana. Dar, lăsând la o parte sarcina principală, care este acela de a ține în șoc în Mediterana grosul flotei navale britanice, Marina de războiu italiană dispune de însemnate rezerve de mijloace care îi dă putința de a acționa împotriva navigației dușmane, chiar până în depărtatele ape teritoriale ale Statelor Unite. Intr’adevăr submarinele italiene au scufundat în apele nordamericane, într’o singură săptămână, aproximativ 51.000 tone vase comerciale. Cu toate acestea, pentru cel puțin a treizecea oară, Churchill s-a lăudat cu distrugerea acestei flote italiene, care numai prin simpla sa prezență obligă Anglia să lase libere toate oceanele. Aceasta este una din cele mai de seamă cauze care a adus Imperiul Britanic în situația disperată in care se află în clipa de față și din care nu va putea ieși, oricât de mult s’ar strădui și oricât de mari l-ar fi „ajutoarele” pe care le așteaptă de la „tovarășul” american. N. V. A. 41 ani de la nașterea împăratului Japoniei TOKIO, 20 (Rador). — D. N. B. transmite: împăratul Japoniei serbează azi a 41-a versare de la nașterea sa. Marea paradă militară, ce urma să se desfășoare cu această ocazie în tabăra militară de la Yokog, a fost contramandată, din cauza timpului neprielnic. In schimb, în centrul orașului s-a desfășurat o defilare a carelor de asalt, pe care au luat parte și numeroase formații ale școlilor militare, pecum și detașamente din armata japoneză. întreaga asistență a aclamat îndelung pe împărat Vizita d-lui prof. I. Petrovici ministrul Educației Naționale la Craiova CRAIOVA, 29. ._ In cursul zilei de astăzi a sosit în orașul nostru d. prof. loan Petrovici ministrul Educației Naționale. La descinderea din vașâon domnia sa a fost întâmpinat de corpul profesor() și reprezentanții autorităților locale. D. prof. Petrovîc* vor irsânecta școalele de curs secundar și primar din orașul nostru interesându-se de nevoile lor imediate. In cinstea înaltului pas pe corpul profesoral craiovean a oferit o masă colegială mersoanele Cercal ini Militar.