Viața, iunie 1942 (Anul 2, nr. 403-431)

1942-06-02 / nr. 403

PAG. L­ a VIATA MA­M 2 1942 „VIATA“ IN PROVINCIE COMOARĂ CU MONETE DE ARGINT DESCOPERITĂ DE UN PLUGAR GIOAGIU. 1. — Locuitorul Co­coș Augustin din comuna Gioagiu- Băi a găsit o comoară cu monede — în fotal 150 bucă*! — de argint și de aramă datând din secolele al 17-lea, și al 18-lea și purtând efigia diferit!­TM- regi germani, francezi etc comoara a fost desco­perită pe când ara cu plugul pe lo­cul său din partea de hotar numită „Nătău”. Numitul s’a prezentat automaților, făcând cuvenita de­ D. director al muzeului Hune­doara se va deplasa la fața locului spre a studia monedele găsite. Știri din Giurgiu Ședința consiliului de colaborare Membrii consiliului de colaborare s'au întrunit in localul primăriei sub preși­­denția d-lui lt col. Călin Toader, pri­marul orașului, asistat de d. C Geor­­gescu, secretar. D. primar spune că potrivit dispozi­­țiunilor date de autoritățile superioare, de a se coopta în consiliul de colabo­rare foștii primari și demnitari, pen­tru a contribui la binele obștesc, d-sa a invitat de a colabora la opera de gospodărie a orașului pe d-nii: Nicolae Bălănescu, Nicolae Panțu, farmacist, V. Cochin­escu decanul baroului avocaților, V­iordella, Al Calotă, C. P. Anas­ta­­siu și Ion P. Popescu, foști primari. Luându­se in discuție modalitatea ob­ținerii de credite la bani și materiale pentru refacerea locuințelor popu­lației. in urma propunerilor făcute de d. Nicolae Bălănescu și d. avocat Al. Calotă, s’a hotărît a se Interveni către forurile superioare pentru obținerea de materiale pe credit, pentru populația nevooiașe, așa cum s’a făcut și in tre­cutul războiu. Deasemeni, d­­r. H. Bortel, a cerut să se intervie ca funcționarilor să li se acorde credite prin casele de credit și economie respective Condamnați pentru speculă. — In­stanța specială de pe lângă trib Vlașca, a condamnat pentru speculă și sabotaj, următoarele persoane: C Iacobescu din corn. Răsmirești, 3 luni lagăr, pentru speculă la porumb; Călin Brâncuș din corn. Răsuceni 1 lună lagăr, pentru specul­­ la gaz; Savu Ionescu din corn; Falaștoaca, 2 luni lagăr pentru speculă la zahăr; C Ștefănescu, notar comuna Uești, 1 lună lagăr pentru speculă la zahăr; Aurică Ionescu din com Vida, 1 lună lagăr pentru speculă la pingele; G. Popa și Tudor Martoescu, comer­cianți măcelari din Giurgiu, câte 2 luni lagăr, pentru speculă la carne și gră­simi Vești din Târgoviște ȘI-AU SLUTIT ADVERSARUL Indivizii Constantin I. Gâlcă și G. Crăsulescu din comuna Potlogi, în­tâlnind pe săteanul Nicolae Lu­ngu cu care avea o veche certă, la o cârciumă din comună, au tăbărât pe el și s-au aplicat grave lovituri cu­ ciomegele. Ultima lovitură a fost atât de năpraznică, încât Lungu s’a ales cu un ochi scos. Secția III, în completul d-lor pre­ședinte Lucian Gheorghiu, P. Ispir, procuror L. Sa’escu­ si grefier D. Niculescu. a condamnat pe cei doi agresori la câte un an inchisoare corecțională si 80 mii lei despăgubiri civile. NOTAR TRIMIS IN JUDECATA Notarul Emil Barbu, din comuna Bezdead, fiind dovedit că a pretins si obținut diverse sume de bani de la mai mulți locuitori din Bezdead pentru îndeplinirea formelor de că­sătorie a fost­ trimis în judecată, cu rechizitoriu parchetului, pentru art. 238 c­p. AU ÎNCERCAT sa mituiasca un PRIMAR Gheorghe D. Crăciun si Napoleon Mihai, din comuna Pierari, au în­cercat să scoată din comună o can­titate de țuică, fără să fi achitat taxele cuvenite comunei. Fiind sur­prinși de d. Ion Solomon primarul comunei, au încerca să mituiasca pe primar Parchetul i-a trimis în judecată, cu rechizitor CONFIRMARE DE MANDAT Tribunalul, secția ni, in comple­tul d-lor G. Vasilescu. P. Ispir, pro­curor L­­elescu și grefier D. Nicu­lescu, a confirmat mandatul de a­­restare emis contra Condurache Bucaliu, din individului comuna Pierșinari autorul mai multor fur­­*uri Cinema Doina“ filmul: Iubirile l­ui Verdi“, cu Beniamino Gigli, ci­nema ..Gloria” filmul „Dansul dra­gostei”, cu Hans Moser SPECTACOLE ECOURI DIN TURI-MAGURELE Conferință. — D. Dr. Ion Simio­­nescu, unul dintre cei mai îndâr­jiți luptători naționaliști, cu un trecut de mari sacrificii și înver­șunate bătălii împotriva iudeo­­comunismului, a ținut la teatrul județean o conferință deosebit de interesantă. Sala arhiplină a as­cultat evoluția românismului din­colo de Nistru, evoluție plină de dramatism și recunoscută însăși de scriitori ruși, ca fiind integral desfășurată într-un cadru româ­nesc (scriitorul rus Nistor sec. VII) Buerebista ca rege al Dacilor și Geților stăpânea ținutul până la Nipru și de-abia către a­nii 1480, 1682, 1772, puhoiul slav, izgonit de alte popoare barbare, ocupă a­­ceste locuri locuite de stămoșii noștri. Cronicarii noștri Ureche, Miron Costin, Neculce, Cantemir arată documentar, cum chiar in vremea de ocupație rusească, tirerii și moldovenii, au transmis­ ocupat roluri însemnate politice și mili­tare: Dănilă Apostol ajunge hat­man al Ucrainei, Ion Potcoavă conducător al cazacilor, iar din 15 colonei ai armatei ucrainiene, erau moldoveni transnistrieni, în­­ plus câteva regimente românești­­. dr. Simionescu trece apoi la situația actuală, insistând asupra fostului nostru în această provin­­cie retrocedată României prin fră­­ția de arme româno-germană alianța sinceră, bazată pe realităț­i și pe sânge. Situația agricolă a județului.­­ Sfârșindu-se arăturile și însămân­­țările de primăvară în regiunea de Sud a județului, d. ing. D. To­­nescu directorul Camerii agricole a luat o măsură foarte salutară și anume: a dispus conform legii de mobilizare agricolă ca toate tractoarele libere din regiunea lu­crată, să fie trimise în regiunea nordului unde pământul este us­cat din cauza lipsei de ploaie nu se poate ara cu vitele. Astfel și s’au trimis o primă serie de­ 4­ tractoare în regiunile Valea Câine Roșiori, Bălăci și Slăvești. A­­ceste tractoare au început imediat lucrul. Până în prezent situația arătu­rilor se prezintă după cum ur­mează: 90% alături în sudul ju­dețului și 70n­ o în nordul județu­lui. Până la finele lunei Mai, nu va mai rămâne o bucată nelucrată. Semănăturile de primăvară se prezintă foarte bine, în special mazărea, fi. soarelui, orezurile, o­­văzurile, sfecla, meiul etc. Porum­bul a răsărit pe alocures­, iar acolo unde nu a răsărit. Camera agricolă a luat măsuri urgente de întoar­cerea lanurilor și resemănai. Semănăturile de Toamnă au ne­voie de ploaie în special în nordul județului, iar în Sud grâul se pre­zintă bine. Camera agricolă a av­ut anul a­­cesta o însemnată cantitate de răsaduri. Astfel din cele 70 de ră­sadnițe cu aproxi­mtiv opt milioa­ne de fire, cultivate la ocoalele a­­gricole, s’a distribuit sătenilor pentru zarzavaturi, suficiente can­tități. Constituirea filialei A.L.A.C.T. In ziua de 23 Mai crt. a avut loc adunarea licențiaților Academiei Comerciale și Industriale din ju­deț în vederea constituirei filialei Teleorman. După aceeea s-a expus convocării care potrivit legii scopul ur­­mează să aleag un comitet. Adu­­narea hotărăște în unanimitate următoarea constituire a filialei Teleorman: Președinte d. N. Ionescu-Cala­­feteanu director de bancă, mem­brii: d-nii Spiru Pleșu industriaș, Gh. I. Theodorescu șef. serv. pri­mărie, Ion Drăgăniță avocat, Ni­colae Secuia conf. B. N. R., Iorgu Sindile contr. șef. ad.ția financ. Comitetul deleagă ca reprezen­tant pe lângă Centrul Național al Românizării pe dl. N. Ionescu- I Calafeteanu președinte. Sediul și secretariatul e la pri­măria orașului T-Măgurele la d. Gh. I. Theodorescu, secretarul fi­lialei. De curând organele poliției locale au făcut o nouă și importantă f­ap­­tură prinzând de un periculos spăr­gător, autor al mai multor jafuri și spargeri comise în localitate. După cercetări de mai multe zile, poliția judiciară a prins de veste că acest spărgător se găsește în lo­calitate și că și-a ales ascunzătoa­rea într’o râpă de pe malul lacului Siut Ghiol Comisarul Carapancea și agentul Dumitru Buzatu, cari urmă­reau pe spărgător s’au pus la pân­dă și au dat de Anghel Simion, toc­mai când se scălda în apa lacului. Când a eșit afară din ghiol, agen­­tul­ Buzatu s’a teezit la el, dar spărgătorul știind ce-l așteaptă si a lua la luptă cu agentul. După o luptă în toată regula, când pe mal când în apa ghiolului, intervenind și comisarul Carapancea, Anghel Simion a fost imobilizat și legat burduf a fost dus la poliție. In fata probelor strânse de an­chetatori, periculosul spărgător și-a mărturisit loviturile date în locali­tate Accident de automobil In spitalul „Prof. Dr. Sion” din localit­ate a fost internat în stare disperată tânărul Ion Ecobici, de 16 ani, din serviciul brutăriei Ghe­­orghiade, din sos. Mangaliei 34, care a fos victima unui grav accident de automobil. Cu toate îngrijirile date la spital, starea victimei se menține gravă. Poliția întreprinde cercetări. Combaterea mortalității infantile Serviciul sanitar al județului și-a fixat un vast plan de acțiune pentru combaterea mortalității infantile în satele noastre. Printre altele s-a ho­tărît completa reorganizare a dis­­pensariilor de puericulură din cen­trele: Cogealac, Mangalia, Negru Vodă Ferdinand, Adam­clisi și Ba­­sarabi. Se vor acorda acestora sub­venții importante, pentru ca dispe­­sariile la rândul lor să poată acorda ajutoare mamelor lipsite de mijloa­ce pentru a-și putea hrăni și în­griji copii în bune condițiuni Mi­nisterul sănătății a numit pe lângă fecare dintre aceste dispensării c­âte o soră de ocrotire, care să se ocupe exclusiv de buna creștere a copiilor și îndrumarea mamelor. Delapidare și deturnare de fond­uri Camera de acuzare, luând în cer­cetare dosarul instrucției m­­ari sunt implicați Marin Petrescu, din Babadag și Dumitru Genuneanu, din Tulcea, str. Bucovinei 11, primul test casier, iar al doilea primar a­l ora­șului Babadag, a dispus trimiterea lor in judecata Curții de apel în complet de instanță criminală. Marin Petrescu s’a făcut vinovat de delapidarea sumei de 55.299 lei, pe care n’a putut s’o justifice, iar fostul primar al Babadagului Dumi­tru Genuneanu, de deturnare de fonduri.­­­ Tot Camera de acuzare a res­pins apelul lui Ion Barbu, fost lo­cțiitor a­l comunei Chirlighioi-Calia­­clal, împotriva ordonanței definitive de urmărire a cabinetului I instruc­ție Apelul a­ps­­ respins pentru fap­­tu’ de a fi fost rău îndreptat Ion Barbu este învinuit de crimă din imprudență la o nuntă. Condamnați pentru sabotaj Instanța specială de sabotaj de pe lângă tribunalul local a judecat pro­cesele comercianților: Petre T. Pe­trescu, din str. Carol 103, proprieta­rul unui magazin de stofe și ceapră­­zărie, și al lui Petre Vasii, proprie­tarul unui magazin de galanterie din str. Carol 60 Ambii au fost condamnați la pla­ta unei pătrimi din impozitul anual de venit, amendă pentru faptul de a fi contravenit dispozițiunilor pri­vitoare la înfrânarea sabotaii’’­­’­ Tr5poteri trimiși eîn judecată , procuror Ion St. Negulescu a dat rechizitoriu de trimitere în ju­decată împotriva indivizilor: Coadă Dumitru și Gheorghe Păiș, din str. Mihai Viteazu 76 și fraților Gheor­ghe și Nicolae Ganea, din str. Că­­lugăreni 10, pentru faptul că au fost prinși de un agent al poliției jucând barbut pe bani în cafeneaua lui Niculae Gârțu, din str. Carol. Deasemeni a fost trimis în judecată și cafegiul Cârțu cum și Ion Le­păd­atu, din str. Crișanei 52. Primul pentru faptul de a fi permis o cuzji de noroc de bani în localul lui, iar cel de al doilea pentru că a încer­cat să mituiasca ne agentul consta­tator, penru a nu mai încheia acte Incendiu la Mangalia Din moive, cari n’au fost încă stabilite, un puternic incendiu s’a declarat la locuința lui Niculae Si­lică din cartierul coloniștilor din o­­rașul Mangalia. Focul nu a luat proporții fiindcă a fost stins la vre­me cu ajutorul unor ostași. Pagubele nu sunt mari Diverse In curând, sub o nouă conducere se va deschide cinematograful Vic­toria“ în localul fostei săli „Vox“ din st. Carol. S’a inecat in Dunăre Copilul Gheorghe Ion, în vâr­­stă de 7 ani, din com­. Mârleanu- Constanțav s’a dus să se scalde în Dunăre și, neștiind să înnoate s’a înnecat. Cadavrul victimei nu a fost încă pescuit. Internarea în lagăr a undei brutar D-nii Th. Dâlgeanu și comisar Grigore Leahu­, șeful poliției municipale, operând o deschin­­dere la brutăria­ lui Scarlat Ena­­che, din str. road­ 258, au cons­tatat că peste 100 de pâini erau puse în consumație fără a avea greutatea legală. Pentru acest furt în dauna consumatorilor, dr. col. N. Opre­­scu, primarul Constanței, a dis­pus internarea în lagăr timp de o lună a acestui txrutar Trimis in judec­ată pentru sabotaj D. procuror lor S­ I. Negulescu, în urma unei descinderi, consta­tând că un anume Vasile Iordan, pretins proprietar al restauran­tului „Regal” din str. Carol vin­dea berea cu un alt prieț decât cel fixat de ordonanța municipală, pe lângă că aceasta e­­a „boteza­tă” din abundență cu apă, a fost trimis în judecata ins­tanței spe­ciale de sabotaj de pe lângă tri­bunalul local. CRONICA CONSTANȚEI SPĂRGĂTOR PRINS IN ÎMPREJURĂRI DRAMATICE LA CONSTANȚA NOTE DIN BOSTEN! Căminul cultural „Regina Maria’ și-a ținut ședința obișnuită, săptămâ­nală, în sala cea mare a școalei pri­mare, în orele de după amiaza zilei de 24 Mai 1942. A conferențiat d-na învățătoare Victoria Gh. Grigorescu, despre „Fe­­mea mamă în educația copilului. A urmat o serbare școlară dată de elevele cl. II primară, de sub condu­cerea d-nei învățătoare Elena Dia­conescu. Atât conferința cât și serbarea au plăcut mult publicului participant. Pr. Godeanu, directorul căminului a anunțat că asemenea ședințe­ vor avea loc în viitor, odată pe lună. Șe­dința viitoare va fi anunțată prin a­­fișe.Sport. In orele de după amiază, pe terenul „La Șură”, s-a disputat mat­­chul de Foot-Ball între echipele: Isvorul (Satul Lung)-Brașov și echi­pa de gazdă, Caraiman-Bușteni pen­tru campionatul „Districtual”. Rezultatul jocului a fost pentru pentru Caraiman. A luat parte un public numeros, care a răsplătit pe jucători, cu vii aplauze Amândouă echipele au jucat bine și au prezentat teh­nica jocului sufi­cient. Vremea, la Buștenari variază între zile călduroase și ploioase, AM PIERDUT pe ziua de 8 Mai 1942 Biroul Populației emis de pri­măria comunei Breza jud. Buzău pe numele Alexandru Udăteanu. N­ de­clar nul si fără nici o valoare în mâna ori­cui se va găsi. ALEXANDRU UDAȚEANU Ș­TIRI dii dimineață, în sala de confe­rințe și spectacole a direcțiunii ge­nerale P.T.T., a avut loc festivalul lunar pe care elevii școa­lei de sub­­oficianți îl dau în ultima Duminică a fiecărei luni, la care iau parte și funcționarii din corp. La ora 10, sosește la­ poștă d. mi­nistru Const. Bușilă însoțit de d. inf. Georgescu, director de cabinet La intrarea palatului poștelor, d. ministru C. Bușilă a fost întâmpi­nat de d. col. Gh. Theodorescu, di­rectorul general P.T.T., care l-a con­dus, în cabinetul d-sale, unde era așteptat de toți directorii în frunte cu d. subsecretar: general Octav Cos­­tacea. De aci, d. ministru C. Bușilă a fost condus în sala de conferințe și­p­ectacole unde a avut loc fesstivalul ROMA 31 (Radar).­­ Duminică după amiază, Ducele a participat la serbarea sportivă a tineretului italian „Littorio“, la care au luat parte câteva miii de tineri. Au mai asistat atașații militari străini, corpul diplomatic și nume­roase personalități civile și militare Ducele a dat decorații forma­țiilor tineretului, care s-au ăistim în lupte BERLIN 31 (Rador). — Cores­pondentul Agenției „Ștefani” tran­smite: Actualmente lucrează în Ger­mania peste 300.000 lucrători bel­gieni. Luni­i Iunie 1942 RADIO ROMÂNIA ȘI RADIO BUCUREȘTI 6.55 - 8.00 Ora dimineții. Deschi­derea emisiunii. Radio-Jurnal. Con­cert de fanfară: închiderea emisiu­nii RADIO ROMÂNIA RADIO BUCUREȘTI ȘI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: Poșta militară Radio. 12.00: Emisiuni speciale în limbile rusă și ucra­iniană RADIO ROMÂNIA ȘI RADIO BUCUREȘTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică variată (discuri). 12.50: Ora ostașului. 13.50: Știrile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal 14.20: Muzică variată (disc). 14.30: Ora răniților. Orchestra Gri­­goraș Dinicu. Voce: Rodica Bujor. 15.30: închiderea emisiunii de prânz RADIO ROMANIA RADI­O BUCUREȘTI ȘI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.30: Emisiuni speciale în limbile rusă sr­ ucrainiană. 17.50: Ș­irile serviciului german RADIO ROMANIA 31 RADIO BUCUREȘTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Luca Ion Bănățeanu; voce: Aurel Moldovan Sibiani. 8.32. Concert Joh. Strauss RADIO ROMANIA 19­15: Poșta militară Radio, RADIO BUCUREȘTI 19­15: Trio de Schu8bert, executat de Cortot, Thibaud și Casals­, RADIO ROMÂNIA ȘI RADIO BUCUREȘTI 19.550; Jurnal în limba turcă 20­00. Radio­ Jurnal. 20.10: Concert de masă (disc) 20.40: Universitatea Radio. Ciclul: „Mari prelați ai Ardealului”. Z. Pâ­­cleșanu: Inochentie Klein. 21.00: Orchestra Luceafărul 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică ușoară cântată de mari cântăreți (discuri) RADI­O ROMANIA RADIO BUCUREȘTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00: Muzică variată ușoară (discuri). 24.00: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA (280,9 m.­ 13.00: Deschiderea emisiunii, în­vățătura zilei). Concert de valsuri (discuri) 13.20: Radio jurnal (I). 13.30: Muzică românească (di­scuri) . 14.00: Radio jurnal (II) 14.20: Muzică populară. 14.35: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Ins­trumente diferite (disc). 18.50: Jurnal în limba nusă­­ . 19.00: Un cântăreț popular Italian: Carlo Buti (discuri). 19.15: Din trecutul nostru. 19.33: Orchestră de salon. 20.30: Radio jurna] (HI). 20.40: Conc. soliști. 21.00: Selecți­uni din opere și o­­perete (discuri) 22.00: Muzică distractivă (discuri) 22.30: închiderea emisiunii. SERBARE ȘCOLARA Azi la ora 9 dim, are loc la Tea­trul Municipal serbarea de sfârșit de an a școalei primare de Stat No. 15 sw adânca durere: Aiicuța, soție, Nina, fică, Petre și Maria Conciu, părinți; Maria Oprea soacră; Petre, Mircea, Gheorghe, Maria și Elena, frați și surori, îm­preună cu Iancu și Maria Ghiuță, Ion și Viorica Roșea cumnați; Gică și Elena Vișan nași, anunță, para­stasul întru vecinica pomenire a iu­bitului lor CONCIU ION Caporal din V. M. din Bușteni pomenit în ziua de 31 Maiu 1942, la orele 11 dimineața, în bise­rica domnească Bușteni și roagă pe toți să ia parte la această pioasă po­menire, ce se face după 6 săptămâni, de când ne-a părăsit în spitalul Nr. 27087, în urma rănilor căpătate, în grelele lupte pentru: Credința, cruce și neam, din Transnistria. S’A DESCHIS TK.AN0H Com lec> renovat S< b ras-uă d^erția c NOROCUL VINE- PESTE NOAPTE ö „^V'C'OASÂ COMEDIE OlEN#A - cu llkifia ANDERGAST WOLF AL BACH RETTY • H/LDS HILDEBRAND ■ RALPH ARTHUR ROBPRTS a “Speci&ööie, i fcijft I RF OPERA: Spectacol de balet NAȚIONAL: Patima Roșie: STUDIO: Intr’o vară la moșie MUNICIPAL: Procurorul Hallers MUNCA ȘI LUMINA: Hai-hul. TEATRUL NOSTRU: Pygmalion in matineu și seara SAVOY: Are tata un băiat. SĂRINDAR Mezelaria Colombo și O inspecție, in matineu și seara CINEMATOGRAFE Central AR.O: O seară la Hollywood și Jurnal­u­ i SC uA: Femeea eterna poveste si jur­tj Ca j­­i t­ol Totu­ se întâmplă, noaptea REGAL: Rătăcind spre fericire și jur­nal cu ultimele evenimente. TRIANON: Norocul vine peste noapte și jurnal nou. FEMINA: Tovarăși la drum. SELECT: Așa te vreau și jurnal O­N C. nou BULEVARD PALAS: Burma în flăcări și jurnal. A­R­P­A : Banditul și femeia și jurnal de războiu. ELISEE: In ghiarele destinului jurnal și artiști. FRANKLIN Angelica și jurnal OMNIA: Mr Motto in pericol jurnal și revistă BIZANTIN: Johny Apolo și trupa de reviste Moraru NISSA: Vagabonzii Veseli, jurnal și revistă. PARADIS (fost Roxy): Un vals la miezul nopții, jurnal O.N.C. și trupa de revistă Cartiere AMERICAN: Stan și Bran aviatori și jurnal. AIDA: Sânge de Mexicană, jurnal și revistă ALCAZAR: Dela Alcazar la Madrid șl jurna cu parada de 10 Mal. BAUCi.iajivh ...iui destui ioi jurnal ON­O și trupa de reviste. BUCUREȘTII NOI Buffalo-Bill jurnal și revistă CARMEN: Mr. Motto în pericol. CORSO: Melodia iubirii și jurnal CARMEN SYLVA: O fetiță vieneză, jurnal și revistă SI COTROCENI: Magia junglei și jurnal. DIANA: Beau Crește jurnal și revistă. DACLA: Hoții de briliante și jurnal. DICHIU: Studias, jurnal și revistă. EDISON: înaltă trădare jurnal și re­vistă. FLORIDA: Fantome și Jurnal GLORIA: Adevăr cu priei preț și jur­nal. IZBANDA: De la Alcazar la Madrid și Jurnal. ILEANA: Biruitorii cerului și jurnal. LIZEANA: Răscoala Burilor și jurnal LIA: Viața la răspântie și jurnal. MARCONI: Avantgarde de sacrificiu, jurnal și revistă. l­a.xic­rt.eu:iii Aipazarului, jurnal și comuniMia fp 'pvisto Greeraș' MARNA: Ultima tinerețe și jurnal. IOMIS: Așa te vreau și Jurnal Pnij.es -ii.-iimf'inî jurilaJ MIORIȚA: Mizerabilii și Jurnal. MODEL: Fiul lui Frankenstein jurnal și revistă. MILANO: Iadul verde și jurnal. NERO: Ispitele trupului $1 Jurnal de războiu ..ii'1 ti­m­p și jurnal , .t# iipm-zn­urnai de răzb­oi PACHE: Fete moderne și jurnal, PARIS: Oameni noi, complectare și revistă. REX: Burma in flăcări și jumai de război SPLENDID: Avantgarda de sacrificiu ți jurnal. UNIC: Unul contra o sută, jurnal și complectare. TRIUMF: Dansez pentru tine jurnal și revistă. TOMIS: Am furat un milion și jurnal. UNIREA: Beau Geste și jurnal. VOLTA BUZEȘTI: îmblânzitor rari voe, jurnal și revistă VOLGA: Monumentul Indian și jurnal VERGA: Studkas, Jurnal și revistă. In veci nemângâiații: Anica, soție, Viorica, fică, Paras­­chiva și Bucur, părinți: Ion, Sefti­­mie, Bucur frați; împreună cu: Ion, Ion, Constantin, Petre, Maria, Elena Ana, Maria, Maria, cumnat și cum­nați; precum rudele și cunoscuții, a­­nunță cu nemărginită durere, moartea eroică a iubitului lor, MNGHIANU GHEORGHE Fruntaș dintr’un reg. de Artilerie din Bușteni într’un spital din Cernăuți, în ziua de 12 Octombrie 1941, în urma rănilor căpătate, în ziua de 4 Septembrie 1941, în grelele lupte dela Odesa. Fie-i în veci pomenirea Norme pentru culegerea­­ foarei de tei in Capitală Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale organizează prin Ajutorul de Iarnă — în cadrul acțiuniii de colectarea și valorificarea plantelor medicale — o campanie specială de culegerea floar­ei de tei, în scopul de a se veni în ajutorul armatei și Spi­talelor de răniți. Culegerea se ve face cu premili­­tarii municipali și extrașcolari ce nu au obligațiuni școlare. Se vor culege florile din teii de pe Șoseaua Kiseleff, Jianu, Bulevar­dul Elisabeta, Carol, Pache Proto­popescu, Cotroceni, Parcul Carol și Parcul Domeniilor Pentru florile culese din­­ afara zonelor fixate, comandanții de sub­­centre vor da o adeverință ce ca­­r­e aduc floarea la uscat, spre a s­e ști ce subcentru a cules și câtă canti­tate, aceasta, în scopul acordării de recompense celor ce se dtetrygț.

Next