Viața, august 1942 (Anul 2, nr. 463-493)
1942-08-01 / nr. 463
■^^^^TELEFOANE^^^^^LTM^PIl|^P i^ *^li§111a^li^ •H------- ■S^_........ I| A?JUL N Nr. Direcția ■%*»: B9LS1 &' %:W^W^7k Jp: / N H s r■* - .».»I H m M W warnmm pgș» nn 1 Idnitilistrația 378.88HK \Sî?a|fe®Si;^L ^KlSffifflP'rar IjpP^^W Hf fffljtfeilgBBl ^%i|l |||§ A.BOPJ AMENTE: Publicitatea 417 15» Ef fiff^föfl g| 81 Trei luni , .... 350 lei Tipografia 581.35«L&^*272@L. • 4Jgf HM| ||^i|ä| S* ItfPwl W ® Șase luni ..... 800 „ ■ronrietar ..lostitntni Boro* Bar NL^^k^pSkS^tM?|HbsP8hM BjB On an .... 1200 . le editură „Viața” SAR, h.A \N&S^HHBS^7W ■|§H&n JBMigmw lp|im Bjaff»! JBegONF tgpA H Autorizät« st [ustituri «000 | scris sub NO. 198/942 Trib. linnț JJ* M^SjEw I ® CONT C. E. C No 1326. K Ve*a iiătit.1 tn numerar con mb' 3p^^gjW| JHwHuiSH Mg I "i r^y^vPM ■■Bobi A «flHaaHBi <Bfc hHZmBBbi H 8 paciui s lei m* ifwiafiiwiiiiiMwii'i'iihiiiiii mffliM ininiwiiTimifiTniniirg Redacția și administrația r8ltf Director -»"ggg*- KlTMle3Kmu»ivillliyAlCT4l<BI4U;jg|aKl3fc^iiiiyJ« liviu sebdmhu IZVOARELE PRIETENIEI CU GERMANIA devăratele prietenii dintre popoare nu se bazează nici pe »■ calcule diplomatice și nici pe oportunisme politice isvorîte la un moment dat al istoriei lor, ci numai pe cunoașterea dintre ele, care înseamnă prețuire sau pe spiritul lor eroic, care înseamnă cavalerism Așa ne învață istoria iar cine pândește greșală trăgând astfel cade în greu după ea și destinul unui popor când avem a face cu conducători cari cred că o ordine de drept poate fi mai durabilă decât o ordine de fapt. Poporu român a trăit din plin, cu dramatice consecințe, această lipsă de înțelegere a unor oameni politici care au crezut că pot distruge legăturile firești organice dintre Germania și România, ignorând realitatea vieții și a dinamismului marelui popor german. Politica înseamnă previziune și un desvoltat instinct al realităților. Iar acei oameni politici care nu știu nici descifra imponderabilele viitorului și nici interpreta realitățile de viață ale poporului, comit o adevărată crimă de les-națiune Așa fiind se va înțelege de ce în momentul în care am reluat legături de sinceră și totală prietene cu Germania, întrerupte două decenii, nu am făcut altceva decât să legăm firul rupt al unei prietenii pe care ne-a creat-o cu spiritul german cel dintâi Rege al României. In viata României moderne. —a spus d profesor Nichifor Crainic, in cuvântarea rostită la ședința festivă de constituire a Asociației Româno-Germane, vorbind despre caracteristica spiritului german care în contact cu spiritul altor națiuni nu caută să le desființeze ci dimpotrivă să le stimulee pentru a deveni cât mai consistente, — Joacă un rol determinant tocmai aceste stimulente creatoare sorbite din Uriașa energie și cugetare germa ne ȘTEFAN IONESCIS nă. Toate momentele culminante care au contribuit la consolidarea personalității noastre naționale aparțin unor oameni care s'au regăsit pe ei înșiși la lumina geniului german Dar acest destin și această misiune românească, — a continuat d. prof. Nichifor Crainic, — ni s’au lămurit și mai limpede când pe tronul țării am chemat spiritul german în persoana marelui rege Carol I, care a prezidat și a călăuzit definitivarea statului independent al României moderne. Fuziunea intimă a dinastiei venite de la isvoarele Dunării, la gurile ei, cu instinctul de viață al acestui popor, ne-a dus la strângerea Românilor de pretutindeni sub un singur sceptru purtat cu demnitate și glorie de o mână germană. Și dacă în ultimul deceniu am trăit o bruscă deșteptare din letargia democrației o datorăm unei generații formate în spirit german și, mai presus de toate, unui geniu militar și politic, care a văzut fulgerător tn brațul lui Adolf Hitler salvarea Europei de blestemul iudeo-bolșevismului”. In adevăr, problema prieteniei noastre cu Germania nu constitue o ecuație politică cu necunoscute, ci, dimpotrivă, această prietenie s’a născut de veacuri adâncindu-se odată cu crearea României moderne iar întreruperea ei la un moment dat al evoluției istoriei noastre se datorește unor împrejurări politice pe care dacă am încerca să le definim vom constata că ele ne impuneau să practicăm o politică europeană uitând sau ignorând ceia ce este tot atât de grav prin consecințe, să practicăm o politică românească, adică a instinctului nostru național Astfel că din punctul de vedere al gândirii noastre politice, nu am întrerupt niciodată prietenia cu Germania, așteptând numai să (l'orttiimirv în pas). 4-a) SITUAȚIA PE FRONTURI de general de Divizie VIRGIL FCONOMU PE FRONTUL DE RĂSĂRIT. Bătălia Donului merge spre lichidare sub pâlniî S Voronsj—metre Iscot al Donului și cursul fluviului, până la vărsare După știri engleze, Sovietele au lăsat în mâinile aliaților în Sud: 2200 de tancuri și peste 2400 de tunuri. La aripa de Nord a sectorului, Voroneul ține bine sub avalanșa atacurilor bolșevice, care după persistență în lovituri, și forțele angajate, aci, par a voi să repete manevra de la Gharcov, care urmăra străpungerea la stânga mareșalului Bock, pentru a-l tăia de centru și a-i amenința spatele către Dnietno-Petrovsk De data aceasta socotelile sunt și mai greșite, căci de fapt sudul frontului rus este izolat de centrul dominat de Moscova Nici un succes strategic sau tactic important. nu a fost înregistrat la Voronej, în timp ce la aripa dreaptă a mareșalului Bock după căderea Rostovului cucerirea Novo Cereask și trecerea Donului inferior în mai multe puncte, în fine neutralizarea oricărei posibilități de rezistență sovietică, pe stânga acestui fluviu, canalizează deja progresiunea germano-aliată, de o parte către calea ferată și conducta Crasnodar, iar de altă parte către Stalingrad. Nu mai încape îndoială că massa forțelor mareșalului Bock gravitatează în zona Cuban-Caucaz, și ca la Voronej sunt numai forțele strict necesare siguranței pentru înfăptuirea manevrei, ce se urmărește în porțile Caucazului. Aviația joacă un rol foarte important în această clasică rezistentă de la Voronej, unde se dovedește încă odată că mașina nu este de ajuns pentru a îngenunchia adversarul și tot așa nici numărul. Mai este nevoe de spirit, inițiativă si instrucția neîntrecută ,pe care bolșevicii nu au etalat-o niciodată, dar pe care germanii au încoronat-o permanent Cu numărul și tancurile agajate de ruși, adversarii lor, ar fi ajuns de mult pe malurile Niprului. IN AFRICA DE NORD — Luptele se mențin violente în zona El Alamein și El Catara unde după ultimele știri. Englezii ar fi adus aci toată aviația destinată Orientului apropiat și forțe din Palestina, Siria, Irak și Iran (canadieni, indieni englezi australieni)Rezistența neînfrântă a Generalului Rommel se va menține Și aceasta va continua să aspire forțele, baicdate britanice, ceeace ne este în detrimentul Axei, care urmărește țeluri vitale în Sudul RusieIN EXTREMUL ORIENT debarcarea Japoneză în Papuasia continuă iar scufundarea de vase americane a luat un ritm impresionant IN DOMENIUL AERIAN se continuă schimbul de atacuri și represalii anglo-german. Hamburgul a fost din nou bombardat comandantul batalionului românesc studiază împreună cu ofițerii săi, situația frontului.De hotăririle ce se iau acum depinde soarta bătăliei ce se va da in curând MOMENTE ȘI BĂTĂLII CU CONTINUARE CUM AU DESCHIS TANCURILE GRELE DRUMUL SPRE DON 200 km. in spatele inamicului! Nimicirea a două divizii bolșevice blindate Extraordinare!© efecte ale luptei de surprindere In seara primei zile de ofensivă s’a sunat adunarea tancurilor. Ele reușiseră să pătrundă, luptând și înaintând. Se dă ordinul. ..Săpați șanțuri de apărare“. Cu toată oboseala și foamea, toți pun măna pe sapă și încep lucrul pentru a-și asigura un adăpost de noapte. In câteva minute iau naștere în mijlocul acestei câmpii înflorite nume. rÓfy'f* f?fÎ >•>•■ î r j aprinsi, Rommus,mai taberei m însuflețește. La orizont apar nori groși. După puțin timp începe cu plouă și praful de pe străzi se transformă într’o massă vâscoasă, în care roțile alunecă și mersul era mult un patinaj. Peste tot se văd fețe îngrijorate. Sub foile de corturi soldații stau înghesuiți una lângă alții și în spațiul îngust plutește o singură mare întrebare:va fi nare ofensiva stânjenită din cauza vremii? .,Ora tank urilor J*‘. Bombardiere inamice uruie deasupra perdelei de nori. Ei nu ne cred atât de departe. Rachetele lor luminoase coboară încet, la mai mulți kilometri în spatele nostru Am înaintat repede. In prima zi am făcut cam vreo 100 de km. Sovietele au știut că ne pregătim de ofensivă. Nesfârșitele coloane din terenurile fără de păduri nu puteau rămâne ascunse de recunoașterea inamică. Totuși Sovietele au fost surprinse de masivitatea atacului nostru. Pozițiile lor de iarnă au fost nimicite în scurt timp de focul concentrat al artileriei noastre, iar avioanele Stuka au sfărâmat ultimele cazemate și cuiburi de rezistență care mai rămăseser. Astfel, infanteria a putut cuceri repede spațiul liber de 1500 metri dintre pozițiile noastre și ale inamicului și să arunce pe bolșevici înapoi. Acum venise ora tancurlor. împreună cu culele blindate ale Infanteriei, vechi, ele au pătruns ca un ac în divizia care se afla în dogul liniilor bolșevice. Tot ce a încercat să se opună atacului nostru a fost pur și simplu călcat de șenilele tancurilor noastre, împușcat sau aruncat în aer. Lovitura grea a pumnului nostru de fier a atacat pe inamic nimicindu-l. Forța sa de rezistentă a fost înfrântă. UN TRECĂTOR GRĂBIT.. A doua zi pe la prânz a sosit dinspre răsărit un autovehicul. Pasagerul, un ofițer de transmisiuni al armate sovietice, era foarte grăbit. Twc5r*r»iv*o UOO en hSwnn »X4 îv>»*Xv,woa putea ."bCluiw ui»aduse o întârziere. Astfel, se apropie tot mai repede de liniile tancurilor noastre au imediat luat prizonier. Ca ofițer de transmisiuni al armatei sovietice era foarte prost informat. El nu a știut că noi ocupasem localitatea deja cu o seară înainte și spera să găsească aici două brigăzi de tancuri sovietice. Mai mult decât personalitatea zăpăcită a bolșevicului, ne-a interesat o lădiță mică cenușie, care după ce a fost deschisă a arătat că conține ultimele ordine secrete ale conducerii sovietice. Generalul a luat atunci hotărârea să dea un atac de surprindere împotriva cartierului general al armatei roșii IRIMI PE PĂMÂNT! Spre seară pornim cu tancurile. Până sus pe dealuri. Nu ni s’a opus aproape nici o rezistență, dar odată ajunși acolo, apar în spatele nostru subit tancuri mari și de peste tot răsar guri de tun. A fost o luptă grea, care a durat până ce s’a lăsat întunericul. In cursul nopții tancurile și camioanele cu muniții și-au continuat drumul. Brigada noastră se lovise de o brigadă de tancuri sovietice pe care comandamentul sovietic îl trimisese în ultimul moment pentru apărare. In zorii zilei lupta a reînceput. Pământul se cutremura sub bubuiturile și exploziile loviturilor. Aerul uria de zgomotul motoarelor avioanelor Stuka și escadrilelor germane. Tancurile inamice erau în flăcări, dar în sfârșit seara, ambele brigăzi bolșevice erau distruse. Inamicul se apăra cu înverșunare pe coama dealurilor din spatele nostru. in pozite bine întărite, adăposturi de artilerie și linii întregi de tancuri puternice, se împrăștia un foc, împotriva căruia infanteria noastră nu putea înainta decât greu. Lupta devenea tot mai acerbă. Vânători germani și inamici atacau la înălțimi mici, luând parte la luptele terestre. Tancurile noastre reușesc să străpungă l nna și să înconjoare comuna apropiată care apoi a putut fi cucerită dinspre răsăirit. In timp ce cu aruncătoarele de flăcări nimicim ultima rezistență, tancurile noastre pornesc spre sudest și cuceresc rapid alte localități, străbăând ultimul val de rezistență din «ta Donului. ADUNAREA TANKERILOR Pe înălțimea 230,4 era locul de adunare al tancurilor. Cu ajutorul unor camioane s’a adus benzină. Divizia s’a hotărît să folosească succesul și să continue înaintarea la Don nedând răgaz inamicului, fioarele apusese de mult în clipa în care tancurile au pornit din nou la luptă. Drumul duce prin mijlocul câmpului, prin ogoare de grâu, sau terenuri acoperite cu bălării, printre pășuni, dealuri și văi, prin localitați ocupate încă de inamic. Dar mergem tot înainte, croindu.ne loc prim mijlocul dușmanului. Intr’o localitate oprim. In apropierea caselor găsim sub niște pomi, bine camuflate, tunuri bolșevice, canonierii dormeau liniștiți în colibe. Umbrele cari se strecurau s’au dovedit a fi civili, care mar, mai să-și piardă firea în fața vizitei neașteptate Una după alta sosesc căruțe țărănești, mânate de soldați cari sunt politicos invitați să se dea jos. Dintr’o cărare lăturalnică apar 6 umbre. In toată liniștea ele se apropie de vehiculul care se afla în fața noastră și bat la geam. Dorința lor a fost îndeplinită, dar când ușa s’a continuare în pag. 4-a Trupe de pontonieri germani și români, întind punțile de asalt peste Don (PP). Pe frontul Don. După lupte, ostașul găsește câteva clipe libere pentru a trimite știri celor dragi de acasă (P. P.) Citiți astăzi in nap. 3-a 10 SCRISOARE TĂINUITĂ Continuarea senzaționalelor destăinuiri ale lui Herbert Kranz Culisele guvernelor si statelor majore ■ 5 ® n cursul unei reuniuni organizată la Randan, Mareșalul Petain a declarat că mișcarea „Camarazii Francezi”, e menită să formeze nucleul grupării tineretului național, în fața căruia se va pune cândva problema hotărâtoare a politicei franceze. Dintr’o serie întreagă de mișcări se obsearvă grija ce personalități franceze o pun, unele în formarea unui curent naționalist, în care încearcă să înglobeze, în primul rând tineretul. Franța, în urma unui dezastru pe care nu la mai cunoscut în istorie, începe să-și revină. Își revizuiește greșelile, își limpezește drumurile și se pregătește pentru refacere. Trăită multă vreme în mirajul înșelător al Ligii Națiunilor — în urma prăbușirii ei vertiginoase — se șterge la ochi, alungă buimă, ceafa trezirii dintr’un vis rău și pășește spre orizontul lumilor noi. In acest drum întâmpină desigur, dificultăți. Plumburile trecutului, trag încă serios în cumpănă, cu toată opacitatea lor. Și ceia ce e mai trist, e că tineretul francez, se înglobase aproape integral în doctrinele democratice sau comuniste, așa că revoluția națională a găsit un teren impropriu, un ogor sămănat haotic, ci o lume ce pricepe prea puțin din frământarea noilor idealuri totalitare. Puținele celule de dreapta ce existau, n’au avut puterea să determine un curent mai masiv Luptau cu forțele puternice constituite ale plutocrației iudaice, care otrăvise sistematic, organismul sănătății franceze Amm bătrânul Mareșal, se vin 9.Camarazii francezi o toarce spre tineret. De altcum, e și el un tânăr cu asjmct de moșneag. Tânăr prin sufletul său său mare, prin mobilitatea lui excepțională; tânăr prin înțelegerea ce-o arată noilor vremuri, prin sensibilitatea lui unică, care-l poartă în pas cu evoluția timpului. Căci, dacă întreg tineretul francez ar avea sufletul acestui Mareșal înțelept și vizionar, tăria Franței s’ar reface într’o clipită-Mareșalul Petain reprezintă fiorul continuativ al glorioasei istorii franceze. Smuls dintre ostașii victorioși ai armatei franceze, a* •est om stă și astăzi cu picioarele puternic, înfipte în tradițiile unei Franțe strălucitoare. Prin el vorbesc marii regi ai patriei sale, prin el trecutul de justiție și o*menie al unui popor, care merită o soartă bună, prin tot idealis* mul ceva risipit din belșug peste cultura și civilizația universală. Franța naționalistă e în chinal defacerii. Un moșneag cu sufle*tul de aur, revarsă mereu tinere*țe, peste rândurile încă insufi*cient aliniate, ale unui popor cu pulsul anemiat. Dar Franța ne-a procurat întotdeauna ’ 'dffrprize. Când inima marelui Mareșal, va încolți în fiecare tânăr francez, ne putem aștepta la un puternic reviriment, care va aduce Franța / orbita axei și deci alăturea de noi. Acel moment poporul român o așteaptă cu ardoare, căci ne vom întâlni sub semnul renașterii, pe drumuri ce nu trebuie să se despartă. Franța cea nouă, e o scânteie desprinsă din sufletul Mareșalului și multiplicată prin fiecare francez. Cingirar PRESA GERMANĂ DESPRE CONSTITUIREA „ASOCIAȚIEI ROMÂNO-GERMANĂ“ BERLIN, 30 (Radori. ) NATIONAL ZEITUNG cuprinde o dare de seamă, intitulată: „Alianța germano-română: întemeierea unei asociații germano-române la București”. „înființarea unei asociații românogermane în București a dat ocazie unei mari manifestări a legăturilor germano-române, scrie între altele NATIONALE ZEITUNG. Diferite cuvântări ținute cu acest prilej au contribuit la evolepțierea relațiilor reciproce dintre Germania și România și au adus pe primul plan țelurile comune ale celor două popoare mai ales în actualul re z Europei”. Ziarul comentează în deosebit cuvântarea d-lui prof Mihai Antonescu, vice-președintele consiliului de miniștri, care a format punctul central al festivității„Asociația româno-germană ante expresia datelor geografice și a tradițiilor românești cimentate prin sângele frăției de arme germanoromâne, reia ziarul un pasaj din această cuvântare. „Alianța cu Germania, spune NATIONAL ZEITUNG, a fost pentru România o necesitate evidentă Faptul de a o fi realizat la timp este meritul necontestat al Mareșalulu Antonesen, care a salvat astfel viitorul poporului său. România nu luptă numai contra bolșevismului, ci și pentru ceva nou, pentru dreptul pozitiv intr’o Europă a încrederii și a Justiției Colaborarea româno-germană va juca un rol important în această Europă nouă”. Mai departe este relevată cuvântarea d-lui baron von Killinger, care a remarcat importanța asociației, menită să contribue la cunoașterea și stimularea reciprocă a celor două popoare. .National Zeitung" redă la sfârșit un rezumat al cuvântării d-lui Nichifor Crainic, subliniind în deosebi fraza că , ori de câte ori România a venit în contact cu Germania, ea nu a avut decât de câștigat de la aceasta dat fiind că în natura culturii germane există facultatea de a fructifica, iar nu de a nimici culturile străine„Der Angriff" cuprinde și el ,o dare de seamă intitulată: Asociația româno-germană. D- prim-ministru Mihai Antonescu a rostit cuvântarea inaugurală. Și în „Berliner Lokal Anzeiger" se află o notă cu privire la acest eveniment- MAREA DEFILARE A FORȚELOR GERMANE LA PARIS PARIS, 20 (Rador).—Corespondentul agenției D.N.B. transmite: Presa pariziană publică noi articole și fotografii reprezentând trecerea unei formațiuni de trupe germane SS prin Paris. LE MATIN costată că populația Parisului a văzut, pentru prima oară de la ocupație, cea mai mare defilare de trupe. Lumea a fost în general impresionată de calitatea armelor acestei formațiuni. Ziua de 29 Iulie a prilejuit dovada unei mari puteri și a unei perfecte tehnice. AUJOURD’HUI vorbește despre o „ordine perfectă” și despre impresia unei „puteri de neînvins”. LE PETIT PARISIEN constată că trecera trupelor germane, are a avut loc Miercuri, a reprezentat pentu public o adevărată senzație. Cu greu se putea crede că acești oameni în uniforme curate, erau aceiași cari, încă ieri, luptau pe frontul de est