Viața, august 1942 (Anul 2, nr. 463-493)

1942-08-01 / nr. 463

■^^^^TELEFOANE^^^^^LTM^PIl|^P­ i­^ *^l­i§111a^li^ •­­H------- ■S^_........ I| A?JUL N­ Nr. Direcția ■%*»: B9LS1 &' %:W^W^7k Jp: / N H s r■* - .».»I H m M W warnmm pgș» nn 1 Idnitilistrația 378.88HK \Sî?a|fe®Si;^L ^KlSffifflP'rar IjpP^^W Hf fffljtfeilgBBl ^%i|l |||§ A.BOPJ AMENTE: Publicitatea 417 15» Ef fiff^föfl g| 81 Trei luni , .... 350 lei Tipografia 581.35«­­L&^*272@L. • 4Jgf HM| ||­^i|ä| S* ItfPwl W ® Șase luni ..... 800 „ ■ronrietar­ ..lostitntni Boro*­ Bar NL^­^k^pSkS^t­M?|HbsP8hM BjB On an .... 1200 . le editură „Viața” S­AR, h­.­A \N&S^HHBS^7W ■|§H&n JBMi­gmw lp|im Bjaff»! JBegONF tgpA H Autorizät« st [ustituri «000 | scris sub NO. 198/942 Trib. linnț JJ* M^SjEw I ® CONT C. E. C No 1326. K Ve*a iiătit.1 tn numerar con mb' 3p^^gjW| JHwHuiSH Mg I "i r^y^vPM ■■Bobi A «flHaaHBi <Bfc hHZmBBbi H 8 paciui s lei m* ifwiafiiwiiiiiMwii'i'iihiiiiii mffliM ininiwiiTimifiTniniirg Redacția și administrația r8ltf Director -»"ggg*- KlTMle3Kmu»ivillliyAlCT4l<BI4U;jg|aKl3fc^iiiiyJ« liviu sebdmhu IZVOARELE PRIETENIEI CU GERMANIA­ devăratele prietenii dintre po­­­­­poare nu se bazează nici pe »■ calcule diplomatice și nici pe oportunisme politice isvorîte la un moment dat al istoriei lor, ci numai pe cunoașterea dintre ele, care înseamnă prețuire sau pe spi­ritul lor eroic, care înseamnă cava­lerism Așa ne învață istoria iar cine pândește greșală trăgând astfel cade în greu după ea și desti­nul unui popor când avem a face cu conducători cari cred că o or­­dine de drept poate fi mai durabi­lă decât o ordine de fapt. Poporu român a trăit din plin, cu drama­tice consecințe, această lipsă de în­țelegere a unor oameni politici ca­re au crezut că pot distruge legă­turile firești organice dintre Ger­mania și România, ignorând reali­­tatea vieții și a dinamismului ma­relui popor german. Politica în­seamnă previziune și un desvoltat instinct a­l realităților. Iar acei oameni politici care nu știu nici descifra imponderabilele viitorului și nici interpreta realitățile de via­ță ale poporului, comit o adevărată crimă de les-națiune Așa fiind se va înțelege de ce în momentul în care am reluat legături de sinceră și totală prietene cu Germania, în­trerupte două decenii, nu am făcut altceva decât să legăm firul rupt al unei prietenii pe care ne-a creat-o cu spiritul german cel dintâi Rege al României. In viata României moderne. —a spus d profesor Nichifor Crainic, in cuvântarea rostită la ședința festivă de constituire a Asociației Româno-Germane, vorbind despre caracteristica spiritului german ca­re în contact cu spiritul altor nați­­uni nu caută să le desființeze ci dimpotrivă să le stimulee pentru a deveni cât mai consistente, — Joacă un rol determinant tocmai aceste stimulente creatoare sorbite din Uriașa energie și cugetare germa­ ne ȘTEFAN ION­ESC­IS nă. Toate momentele culminante care au contribuit la consolidarea personalității noastre naționale a­­par­țin unor oameni care s'au regă­sit pe ei înșiși la lumina geniului german Dar acest destin și acea­stă misiune românească, — a con­tinuat d. prof. Nichifor Crainic, — ni s’au lămurit și mai limpede când pe tronul țării am chemat spiritul german în persoana marelui rege Carol I, care a prezidat și a călău­­zit definitivarea statului indepen­dent al României moderne. Fuzi­unea intimă a dinastiei venite de la isvoarele Dunării, la gurile ei, cu instinctul de viață al acestui popor, ne-a dus la strângerea Românilor de pretutindeni sub un singur scep­tru purtat cu demnitate și glorie de o mână germană. Și dacă în ultimul deceniu am trăit o bruscă deșteptare din letargia democrației o datorăm u­­nei generații formate în spirit ger­man și, mai presus de toate, unui geniu militar și politic, care a vă­zut fulgerător tn brațul lui Adolf Hitler salvarea Europei de bleste­mul iudeo-bolșevism­ului”. In adevăr, problema prieteniei noastre cu Germania nu constitue o ecuație politică cu necunoscute, ci, dimpotrivă, această prietenie s’a născut de veacuri adâncindu-se o­­dată cu crearea României moderne iar întreruperea ei la un moment dat al evoluției istoriei noastre se datorește unor împrejurări­­ politice pe care dacă am încerca să le de­­finim vom constata că ele ne impu­neau să practicăm o politică euro­peană uitând sau ignorând ceia ce este tot atât de grav prin consecin­țe, să practicăm o politică româ­nească, adică a instinctului nostru național Astfel că din punctul de vedere al gândirii noastre politice, nu am întrerupt niciodată priete­­nia cu Germania, așteptând numai să (l'orttiimirv în pas). 4-a) SITUAȚIA PE FRONTURI de general de Divizie VIRGIL FCONOMU PE FRONTUL DE RĂSĂRIT.­­ Bătălia Donului merge spre lichi­­dare su­b pâlniî S Voronsj—metre Is­cot al Donului și cursul fluviului, până la vărsare După știri engleze, Sovietele au lăsat în mâinile alia­ților în Sud: 2200 de tancuri și pe­­ste 2400 de tunuri. La aripa de Nord a sectorului, Voroneul ține bine sub avalanșa atacurilor bolșevice, care după per­sistență în lovituri, și forțele anga­jate, aci, par a voi să repete mane­vra de la Gharcov, care urmăr­a străpungerea la stânga mareșalu­lui Bock, pentru a-l tăia de centru și a-i amenința spatele către Dnie­­tno-Petrovsk De data aceasta soco­telile sunt și mai greșite, căci de fapt sudul frontului rus este izolat de centrul dominat de Moscova Nici un succes strategic sau tactic im­portant. nu a fost înregistrat la Voronej, în timp ce la aripa dreaptă a mareșalului Bock după căderea Rostovului cucerirea Novo Cereask și trecerea Donului inferior în mai multe puncte, în fine neutralizarea oricărei posibilități de rezistență sovietică, pe stânga acestui fluviu, canalizează deja progresiunea ger­­mano-aliată, de o parte către calea ferată și conducta Crasnodar, iar de altă parte către Stalingrad. Nu mai încape îndoială că massa forțelor mareșalului Bock gravit­a­tează în zona Cuban-Caucaz, și ca la Voronej sunt numai forțele strict necesare siguranței pentru înfăp­tuirea manevrei, ce se urmărește în porțile Caucazului. Aviația joacă un rol foarte important în această clasică rezistentă de la Voronej, unde se dovedește încă odată că mașina nu este de ajuns pentru a îngenunchia adversarul și tot așa nici numărul. Mai este nevoe de spirit, inițiativă si instrucția neîn­trecută ,pe care bolșevicii nu au etalat-o niciodată, dar pe care ger­manii au încoronat-o permanent Cu numărul și tancurile agajate de ruși, adversarii lor, ar fi ajuns de mult pe malurile Niprului. IN AFRICA DE NORD — Luptele se mențin violente în zona El Ala­mein și El Catara unde după ulti­mele știri. Englezii ar fi adus aci toată aviația destinată Orientului apropiat și forțe din Palestina, Si­ria, Irak și Iran (canadieni, indieni englezi australieni)­Rezistența neînfrântă a Genera­­lului Rommel se va menține Și aceasta va continua­­ să aspire for­țele, baicd­ate britanice, ceeace ne este în detrimentul Axei, care ur­­mărește țeluri vitale în Sudul Ru­sie­IN EXTREMUL ORIENT debar­­carea Japoneză în Papuasia con­tinuă iar scufundarea de vase ame­ricane a luat un ritm impresionant IN DOMENIUL AERIAN se con­ti­nu­ă schimbul de atacuri și repre­­salii anglo-german. Hamburgul a fost din nou bombardat comandantul batalionului românesc studiază împreună cu ofițerii săi, situația frontului.De hotăririle ce se iau acum depinde soarta bătăliei ce se va da in curând MOMENTE ȘI BĂTĂLII CU CONTINUARE CUM AU DESCHIS TANCURILE GRELE DRUMUL SPRE DON 200 km. in spatele inamicului! Nimicirea a două divizii bolșevice blindate Extraordinare!© efecte ale luptei de surprindere In seara primei zile de ofensivă s’a sunat adunarea tancu­rilor. Ele reușiseră să pătrundă, luptând și înaintând. Se dă ordinul. ..Săpați șanțuri de apărare“. Cu toată oboseala și foamea­, toți pun mă­­na pe sapă și încep lucrul pentru a-și asigura un adăpost de noapte. In câteva minute iau naștere în mijlocul acestei câmpii înflorite nume. rÓfy'f* f?fÎ >•>•■ î r­ j aprinsi, Rommu­s,mai taberei m însuflețește. La ori­zon­t apar nori groși. După puțin timp începe cu­ plouă și praful de pe străzi se transformă într’o massă vâscoasă, în care roțile alunecă și mersul e­ra mult un patinaj. Peste tot se văd fețe îngrijorate. Sub foile de corturi soldații stau înghesuiți una lângă alții și în spațiul îngust plutește o singură mare întrebare:va fi nare ofensiva stânjenită din cauza vremii? .,Ora tank urilor J*‘. Bombardiere inamice uruie dea­­supra perdelei de nori. Ei nu ne cred atât de departe. Rachetele lor luminoase coboară încet, la mai mulți kilometri în spatele nostru Am înaintat repede. In prima zi am făcut cam vre­o 100 de km. So­­vietele au știut că ne pregătim de ofensivă. Nesfârșitele coloane din terenurile fără de păduri nu puteau rămâne ascunse de recunoașterea inamică. Totuși Sovietele au fost surprinse de masivitatea atacului nostru. Pozițiile lor de iarnă au fost nimicite în scurt timp de focul con­­centrat al artileriei noastre, iar a­­vioanele Stuka au sfărâmat ultimele cazemate și cuiburi de rezistență care mai rămăseser­. Astfel, infan­­teria a putut cuceri repede spațiul liber de 1500 metri dintre pozițiile noastre și ale inamicului și să arun­ce pe bolșevici înapoi. Acum venise ora tancurlor. împreună cu culele blindate ale Infanteriei, vechi, ele au pătruns ca un ac în divizia care se afla în dogul liniilor bolșevice. Tot ce a încercat să se opună atacului nostru a fost pur și simplu călcat de șenilele tancurilor noastre, împuș­cat sau aruncat în aer. Lovitura grea a pumnului nostru de fier a a­­tacat pe inamic nimicindu-l. For­ța sa de rezistentă a fost înfrântă. UN TRECĂTOR GRĂBIT.. A doua zi pe la prânz a sosit din­­spre răsărit un autovehicul. Pasage­­rul, un ofițer de transmisiuni al ar­­mate sovietice, era foarte grăbit. Twc5r*r»iv*o UOO en hSwnn »X­4 îv>»*X­v,w­oa pu­tea ."bCl­uiw ui»a­­duse o întârziere. Astfel, se apropie tot mai repede de liniile tancurilor noastre au imediat luat prizonier. Ca ofițer de transmisiuni al ar­matei sovietice era foarte prost in­format. El nu a știut că noi ocupa­sem localitatea deja cu o seară îna­inte și spera să găsească aici două brigăzi de tancuri sovietice. Mai mult decât personalitatea zăpăcită a bolșevicului, ne-a interesat o lă­­diță mică cenușie, care după ce a fost deschisă a arătat că conține ultimele ordine secrete ale condu­­cerii sovietice. G­eneralul a luat a­­tunci hotărârea să dea un atac de surprindere împotriva cartierului general al armatei roșii IRIMI PE PĂMÂNT! Spre seară pornim cu tancurile. Până sus pe dealuri. Nu ni s’a opus aproape nici o rezistență, dar odată ajunși acolo, apar în spatele nostru subit tancuri mari și de peste tot răsar guri de tun. A fost o luptă grea, care a durat până ce s’a lăsat întunericul. In cursul nopții tan­curile și camioanele cu muniții și-au continuat drumul. Brigada noastră se lovise de o brigadă de tancuri sovietice pe care comandamentul sovietic îl trimisese în ultimul mo­ment pentru apărare. In zorii zilei lupta a reînceput. Pământul se cu­tremura sub bubuiturile și exploziile loviturilor. Aerul uria de zgomotul motoarelor avioanelor Stuka și esca­drilelor germane. Tancurile inamice erau în flăcări, dar în sfârșit seara, ambele brigăzi bolșevice erau dis­truse. Inamicul se apăra cu înverșunare pe coama dealurilor din spatele nos­tru. in pozite bine întărite, adăpos­turi de artilerie și linii întregi de tancuri puternice, se împrăștia un foc, împotriva căruia infanteria noastră nu putea înainta decât greu. Lupta devenea tot mai acerbă. Vânători germani și inamici atacau la înălțimi mici, luând parte la lup­­tele terestre. Tancurile noastre reu­șesc să străpungă l­ nna și să încon­joare comuna apropiată care apoi a putut fi cucerită dinspre răsăirit. In timp ce cu aruncătoarele de flăcări nimicim ultima rezistență, tancurile noastre pornesc spre sudest și cu­ceresc rapid alte localități, străbă­ând ultimul val de rezistență din «ta Donului. ADUN­AREA TANKE­RILOR Pe înălțimea 230,4 era locul de a­­dunare al tancurilor. Cu ajutorul unor camioane s’a adus benzină. Di­vizia s’a hotărît să folosească suc­cesul și să continue înaintarea la Don nedând­ răgaz inamicului, fioa­rele apusese de mult în clipa în care tancurile au pornit din nou la lup­tă. Drumul duce prin mijlocul câm­pului, prin ogoare de grâu, sau tere­nuri acoperite cu bălării, printre pășuni, dealuri și văi, prin locali­­tați ocupate încă de inamic. Dar mergem tot înainte, croindu.ne loc prim mijlocul dușmanului. Intr’o localitate oprim. In apropierea ca­­selor găsim sub niște pomi, bine ca­muflate, tunuri bolșevice, canonie­­rii dormeau liniștiți în colibe. Um­brele cari se strecurau s’au dovedit a fi civili, care mar, mai să-și piar­­dă firea în fața vizitei neașteptate Una după alta sosesc căruțe țără­­nești, mânate de soldați cari sunt politicos­ invitați să se dea jos. Din­­tr’o cărare lăturalnică apar 6 um­bre. In toată liniștea ele se apropie de vehiculul care se afla în fața noastră și bat la geam. Dorința lor a fost îndeplinită, dar când ușa s’a continuare în pag. 4-a Trupe de pontonieri germani și români, întind punțile de asalt peste Don (PP). Pe frontul Don. După lupte, osta­șul găsește câteva clipe libere pentru a trimite știri celor dragi de acasă (P. P.) Citiți astăzi in nap. 3-a 10 SCRISOARE TĂINUITĂ Continuarea senzaționalelor destăinuiri ale lui Herbert Kranz Culisele guvernelor si statelor majore ■ 5 ® n cursul unei reuniuni orga­­nizată la Randan, Mareșalul Petain a declarat că mișca­rea „Camarazii Francezi”, e menită să formeze nucleul gru­­pării tineretului național, în fața căruia se va pune cândva proble­­ma hotărâtoare a politicei france­ze. Dintr’o serie întreagă de miș­­cări se obsearvă grija ce personalități franceze o pun, unele în formarea unui curent naționalist, în care încearcă să înglobeze, în primul rând tineretul. Franța, în urma unui dezastru pe care nu la mai cunoscut în istorie, începe să-și revină. Își re­­vizuiește greșelile, își limpezește drumurile și se pregătește pentru refacere. Trăită multă vreme în mirajul înșelător al Ligii Națiunilor — în urma prăbușirii ei vertiginoase — se șterge la ochi, alungă buimă, ceafa trezirii dintr’un vis rău și pășește spre orizontul lumilor noi. In acest drum întâmpină de­­sigur, dificultăți. Plumburile tre­­cutului, trag încă serios în cum­pănă, cu toată opacitatea lor. Și ceia ce e mai trist, e că tineretul francez, se înglobase aproape in­­tegral în doctrinele democratice sau comuniste, așa că revoluția națională a găsit un teren impro­­priu, un ogor sămănat haotic, ci o lume ce pricepe prea puțin din frământarea noilor idealuri tota­­litare. Puținele celule de dreapta ce existau, n’au avut puterea să determine un curent mai masiv Luptau cu forțele puternice con­­stituite ale plutocrației iudaice, care otrăvise sistematic, organis­­mul sănătății franceze A­mm bătrânul Mareșal, se vin 9.Camarazii francezi o toarce spre tineret. De altcum, e și el un tânăr cu asjmct de­ moș­neag. Tânăr prin sufletul său său mare, prin mobilitatea lui excepțională; tânăr prin înțelege­­rea ce-o arată noilor vremuri, prin sensibilitatea lui unică, ca­­re-l poartă în pas cu evoluția tim­­pului. Căci, dacă întreg tineretul francez ar avea sufletul acestui Mareșal înțelept și vizionar, tăria Franței s’ar reface într’o clipită-Mareșalul Petain reprezintă fio­rul continuativ al glorioasei isto­­rii franceze. Smuls dintre ostașii victorioși ai armatei franceze, a* •est om stă și astăzi cu picioarele puternic, înfipte în tradițiile unei Franțe strălucitoare. Prin el vor­­besc marii regi ai patriei sale, prin el trecutul de justiție și o*­menie al unui popor, care merită o soartă bună, prin tot idealis* mul ce­va risipit din belșug peste cultura și civilizația universală. Franța naționalistă e în chinal d­e­facerii. Un moșneag cu sufle*­tul de aur, revarsă mereu tinere*­țe, peste rândurile încă insufi*­cient aliniate, ale unui popor cu pulsul anemiat. Dar Franța ne-a procurat întotdeauna ’ 'dffrprize. Când inima marelui Mareșal, va încolți în fiecare tânăr francez, ne putem aștepta la un puternic reviriment, care va aduce Franța /­ orbita axei și deci alăturea de noi. Acel moment poporul român o așteaptă cu ardoare, căci ne v­­om întâlni sub semnul renaște­­rii, pe drumuri ce nu trebuie să se despartă. Franța cea nouă, e o scânteie desprinsă din sufletul Mareșalu­­­lui și multiplicată prin fiecare­­ francez. Cingirar PRESA GERMANĂ DESPRE CONSTITUIREA „ASOCIAȚIEI ROMÂNO-GERMANĂ“ BERLIN, 30 (Radori. ) NA­TIONAL ZEITUNG cuprinde o dare de seamă, intitulată: „Alianța germano-română: întemeierea unei asociații germano-române la Bucu­rești”. „înființarea unei asociații româno­­germane în București a dat ocazie unei mari manifestări a legăturilor germano-române, scrie între altele NATIONALE ZEITUNG. Diferite cuvântări ținute cu acest prilej au contribuit la evolepțierea relațiilor reciproce dintre Germania și România și au adus pe primul plan țelurile comune ale celor două popoare mai ales în actualul re z­ Europei”. Ziarul comentează în deosebit cu­vântarea d-lui prof Mihai Antones­­cu, vice-președintele consiliului de miniștri, care a format punctul cen­tral al festivității­„Asociația româno-germană ante expresia datelor geografice și a tra­dițiilor românești cimentate prin sângele frăției de arme germano­­române, reia ziarul un pasaj din a­­ceastă cuvântare. „Alianța cu Germania, spune NA­TIONAL ZEITUNG, a fost pentru România o necesitate evidentă Fap­tul de a o fi realizat la timp este meritul necontestat al Mareșalulu Antonesen, care a salvat astfel viito­rul poporului său. România nu luptă numai contra bolșevismului, ci și pentru ceva nou, pentru dreptul pozitiv intr’o Europă a încrederii și a Justiției Colaborarea româno-germană va juca un rol important în ac­eastă Europă nouă”. Mai departe este relevată cu­vântarea d-lui baron von Killinger, care a remarcat importanța asocia­ției, menită să contribue la cunoa­șterea și stimularea reciprocă a ce­lor două popoare. .National Zeitung" redă la sfâr­șit un rezumat al cuvântării d-lui Nichifor Crainic, subliniind în deo­sebi fraza că­ , ori de câte ori România a venit în contact cu Germania, ea nu a avut decât de câștigat de la aceasta dat fiind că în natura cul­­turii germane există facultatea de a fructifica, iar nu de a nimici cul­turile străine­„Der Angriff" cuprinde și el ,o dare de seamă intitulată: Asociația româno-germană. D- prim-ministru Mihai Antonescu a rostit cuvânta­rea inaugurală. Și în „Berliner Lokal Anzeiger" se află o notă cu privire la acest eveniment- MAREA DEFILARE A FORȚELOR GERMANE LA PARIS PARIS, 20 (Rador).—Coresponden­­tul agenției D.N.B. transmite: Presa pariziană publică noi arti­cole și fotografii reprezentând trece­rea unei formațiuni de trupe germa­ne SS prin Paris. LE MATIN costată că populația Parisului a văzut, pentru prima oară de la ocupație, cea mai mare defilare de trupe. Lumea a fost în general impresionată de calitatea armelor acestei formațiuni. Ziua de 29 Iulie a prilejuit dovada unei mari puteri și a unei perfecte tehnice. AUJOURD’HUI vorbește despre o „ordine perfectă” și despre impresia unei „puteri de neînvins”. LE PETIT PARISIEN constată că trecera trupelor germane, are a avut loc Miercuri, a reprezentat pen­­tu public o adevărată senzație. Cu greu se putea crede că acești oameni în uniforme curate, erau aceiași cari, încă ieri, luptau pe frontul de est

Next