Viața, ianuarie 1943 (Anul 3, nr. 614-643)

1943-01-01 / nr. 614

r NUMAR SPECIAL DE ANUL NOU ^­­4". .....H JHHb ^Bw mHBb JHHpi «asaafe ^ fwflBBirdHIBilft ft ^^PAGl­il ”5 “bei­S REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA RffJVJ|||| "iRIS'ȘI ' Director la«ijM«iAaftdiiM^^ uviu rebreanu­ waBgBBBggggBSBgggggagBggg»WlWW^BggBBgBWHWlffWMgBaBg^ __^^»^^"^"^BgfiBBBBggggBBgegBBBgHBggMpjgBagBgBgBaji^gBjBroaBg^ggMggMgMMMg^—­ La capătul unui an de lupte grele... NEAMUL ÎNTREG ESTE MÂNDRU DE OASTEA LUI aifMM ■«■Na ■! II 111 IIII • Miiniw iiiiuni« hot uimi im m îmi t- im ■ i 'imTl^,TI^T^ri,*îlMfWlf1WWriPMwrillwnilWliM '? BMMWMmiamMBWMgHgMNi——— - .... - _ înalt ordin de zi Nr. 1 din 1 ianuarie 1943, al M. S Regelui Mihai către Armată OSTAȘI, IN ACEST ÎNCEPUT DE AN, PRIMUL MEU GÂND SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE VOI CARI DUCEȚI. CU UN CURAJ ȘI O ABNEGAJIUNE DEMNE DE EPOCILE CELE MAI GLORIOASE ALE IST­ORIEI NOASTRE, LUPTA DREAPTA ÎNCEPUTĂ PENTRU DESROBIREA PROVINCIILOR COTRO­­PITE. ȚARA ȘI REGELE VA SUNT RECUNOSCĂTORI PENTRU EROIS­­MUL VOSTRU CARE DOVEDEȘTE LUMII VIRTUȚILE NEPIERITOARE ALE POPORULUI ROMAN. FIE CA ACEST AN SA ÎNCORONEZE JERTFELE NOASTRE, ADU­­CANDU-NE RECUNOAȘTEREA DREPTURILOR SFINTE ALE POPORU­­LUI NOSTRU CARE NU A VOIT RĂZBOIUL, DAR CARE A ȘTIUT ȘI VA STA ÎNTOTDEAUNA SA-ȘI APERE CU ÎNDÂRJIRE EXISTENTA ȘI GLIA STRĂMOȘEASCA. ' MIHAI H i I ¹ CUVÂNTUL CONDUCĂTORULUI STATULUI CĂTRE Ț­ARĂ Cu prilejul Anului Nou d. Mare­­șal Antonescu, Conducătorul Sta­­tului, a adresat următorul cuvânt către Țară: ROMÂNI: In prag de an nou, îmi aplec din nou spre voi fruntea întune­cată de răspundere și brațul de părinte trudit, pentru ca să-mi simțiți din nou gândul și să-mi înțelegeți fapta. Se închee un an greu și aspru; un an de răsboiu crunt și de po­veri purtate cu bărbăție. In fața Dumnezeului strămo­șilor noștri. In acest popas de sânge, de sbucium, de muncă și de durere. Putem să rostim liniștiți cu­vântul de îmbărbătare: NEA­­MUL ȘI-A FĂCUT DATORIA. Ne-am făcut-o atât față de noi înșine cât și față de alții.­­ Ne-am făcut-o față de noi în­șine, pentru că Neamul nostru a trăit întotdeauna, nu din târ­guri internaționale, ci din sbu­cium greu și din sângele jertfei Veac de veac, generație de ge­­nerație, noi am apărat cu sânge bogăția arcului carpatic, a Du­nării și Mării Negre și ne-am sfințit cu luptă crucile strămo­șilor și datoria față de credin­țele lor. Această luptă era pentru noi o poruncă. Pământul Basarabiei și Bucovi­­nei ne fusese călcat mișelește. Moldova noastră era am­enin*­țată. ,* Și odată cu ea, însăși ființa­ Nea* mului nostru putea să fie prăvălită sub cnutul întunericului. De aceea, în ceasul greu, ne-am alăturat luptei pe care marele Po­­por German a pornit o împotriva acelora care pândeau să arunce haosul asupra continentului întreg. Am respectat legile de onoare ale războiului și legile de luptă, prin care Basarabia și Bucovina au fost eliberate. * Plătim astfel tribu­tfle nostru de sânge pentru civilizația de mâine’ a Continentului, care este propria noastră civilizație. Făcând așa, noi ne apărăm pe noi înșine, și sensul istoric al vieții noastre. Fiindcă românul, fără casă și fără vatră, fără biserică și fără familie; Țăranul, fără pământul trudei lui; Cărturarul, fără liniștea gându­­lui său; Muncitorul, fără dreptul muncii lui și Orășanul fără siguranța averii lui;­­ ‘ ar trăi o viată de rușine și de umilire pe care Neamul nostru ar fi netrebuic s’o primească. « ROMANI. Cel dintâi gând pe care trebue să-l îndrepte Nea­mul în­ acest ceas este spre ostașii de departe care opta și-și jertfesc viața pentru viața noastră. Cor le datorăm totul. Cor trebue să le închi­năm toată recunoștința noastră. Iar acelora care au că­zut, neîntrecuților eroi cu care Neamul nostru a do­vedit încă odată în istorie că popor de ostași am fost și popor de ostași vom muri, lor trebue să le în­chinăm toată slava cre­ștină și toată dreptatea­ națională. Războiul de azi este un război greu care cere nu numai sânge, dar cere și minți și brațe. Neamurile care știu, în încor­darea supremă, să arunce pe câmpul de bătae nu numai sân­gele luptei, dar și puterea minții și dogoarea muncii, numai acelea pot să binue încercarea neînchi­puită de azi. Neamul nostru a înțeles că ne este hărăzit să trăim cea mai crâncenă epocă din istorie. Ne sunt în primejdie azi nu nu­mai granițele sfinte ale Neamu­lui, nu numai drepturile și onoa­rea. Ne este amenințată nu numai viața noastră a luptătorilor și a celor vârstnici, nu numai biserica și averea, dar este amenințați viata copiilor noștri, însăși isto­ria Neamului Românesc și ființa lui. Românii au înțeles acest lucru și, oricare le-a fost altădată credința și sfada, oricare ie-au fost și le sunt interesele, s’au unit toți și mi-au rezemat răspunde­rea, cu conștiința sfintei noastre unități naționale. Noi nu suntem Neam care să putem ocroti în sânul nostru trădători ai credinței strămoșești și ai unității românești, ROMANI, HVÎĂU Vm;i.aSIA'A ® D>l%î: (Continuare în pag. 3­ al Ordinul de zi al d-Uii Mareșal Antonescu către Armată OSTAȘI. Cu sufletul de părinte încercat dar cu voința de fier a coman­dantului răspunzător, vă întâm­pin în poarta noului an cu măr­turia de credință în fapta voastră românească și eroică, și cu inima înduioșată de recunoștință pentru jertfa voastră desrobitoare. Am trecut printr’un an de jert­fe neînchipuite. Răstignit­ de Dumnezeu între primejdii, în fața întunerecului hoardelor rusești, noi mi avem, ca popor care își cinstește vetre­le strămoșilor, crucea și drepta­tea, decât datoria de a ne apăra împotriva cotropirilor sălbatice. Anul încercărilor cumplite prin care am trecut, a fost totuși pen­tru voi, ostași, an de mare îm­plinire românească și ostășeas­că Fiindcă în lupta sfințită pentru pământul Moldovei noastre și în lupta pentru isgonirea dușmanu­lui și pentru prăvălirea lui, voi toți ați fost urmași neîntrecuți ai luptătorilor Voevozilor noștri de altă dată, împlinitori ai poruncii lui Ștefan Vodă. N'ați avut în conștiința voastră decât un singur crez; Patriai N'ați avut în inima voa­stră decât o poruncă. Crucea străm­oșilor. N'ați avut în fața voa­stră decât o datorie: Zdro­birea dușmanului. Cu capătul unu­i an de lupte grele, Neamul în­treg este mândru de oa­stea lui. Ați luptat vitejește alături de bravii ostași germani și italieni, după ce, umăr la umăr, ați dat lupta pentru desrobirea Basara­biei și Bucovinei noastre. V’ati făcut, astfel, datoria fată de lumea căreia aparținem, fată de biserică și fată de dreptatea așezărilor de mâine. Voi ati ridicat, astfel, numele de român nu numai din țărâna, în care nevrednicia trecutului înge­­nunchiase nedrept fruntea noa­stră, dar l-afi reașezat în drepta­tea judecății continentului nostru. De aceea, ostași, au­ binemeri­tat de la Patrie. Ofițeri, subofițeri și soldați. Anul 1942 a fost pentru (Continuare în pag. 3-a)

Next