Viața, aprilie 1943 (Anul 3, nr. 703-730)
1943-04-01 / nr. 703
B ■ BMW „l">riiiTf ~ -- ä ■ i TL ____________ ________. Mm gpBMHOH |,l Jlllllllll anul iii Kr. \ PÎS2 9 4bhs^> '■wir nialw W BR «I w < t,« a I M1 ^ ;MiWM M ^ WMF ^ 1 JMgp i ________’* a^UISiSaZIARU^^IMmEAT^^imJRO^r^^NimR^^^ffl^ P0 DEMKif REPLICĂ ROMÂNEASCĂ dintr’o fericită»i tâmplare, feștivită din care , au avut loc la Chișinău cu prilejul opinirii a 25 de ani de la alipirea Basarabii la Patria mamă, au coincis cu apariția în presa mondială a unui hiterview acordat de fostul ambasador american la Mosktva, [ [Davies, revistei „Life”. In legătură cu aceste bpte, cunoscuta publicație „I ,eut| scher Politischer Beri ht” ! scria următoarele referitori la discursul d-lui Mareșal Stonescu: „Cu prileul aniversării de ani de la recăpătarea fin 25sarabiei, Mareșalul Antone^ !» ținut la Chișinău un marei discurs care merită a fi răspl. [ dit și apreciat, el constituie un studiu de valoare istoria al imperialismului rusesc, șiareșalul cercetează întreagă torie a năzuințelor rusești spre vest, înfățișându-le cu repeziciune, și constată că ici unul mare imperiu rus car'« se întindă de la nordul Baltice până la Bosfor ?<in comună tuturor stăpân"''», ruși, de la Ivan cel O^'/B până la Lenin si Stalinsiunea bolșevismului Basarabiei in anul 1? calificată de Mareșalescu drept „reînoiriași politici care vfi*tindă un singur tmfoji Asia și Europa, și Să stăpânească lupta contra at sicr fism, și-a încheiat cuvânta Conducătorul Statului Român, s’a ridicat națiunea română, vii acțiunea ei căpătând proporțiile unei misiuni de apărare a granițelor Europei. Privite și din punct de vedere al momentului în care au fost făcute, declarațiile Mareșalului Antonescu sunt foarte oportune. Cu puține zile înainte presa mondială a publicat interviewul dat revistei „Life” de fostul ambasador american la Moscova, Davies. Pe lângă alte afirmațiuni grotești, acest interview pune teza că nici un stat nu și-a respectat în istoria sa legăturile internaționale cu aceiași credință ca imperiul rusesc. Nici un stat n’a dus o poitică mai puțin expansionistă decât Rusia. Că diplomații americani nu prea strălucesc în genere prin cunoștințe de istorie, este un fapt cunoscut. Este cunoscut de asemennea că, dată fiind poziția Statelor Unite, orice prostie care ese din gura americană face înconjurul lumii și găsește proști care să o creadă împotriva acestei teorii americane a unei Rusii inocente care astăzi ca și în trecut nu ar fi însuflețită de cât numai de dorința de a conviețui pașnic cu vecinii săi, discursul Mareșalului Antonescu aduce mărturii incontestabile.Fiindcă prin gura Mareșalului vorbește o țară care veacuri dearândul a fost victima năzuințelor rusești de expansiune, și care ar fi fost din nou victimă, dacă n’ar fi intervenit Germania. Amintind în capitala Basarabiei desrobite — capitala pustiită de oarba furie de mag^ă al hoardelor roșii — lupta și suferința mostra de atacuri pentru a stăvili iureșul năvălirilor, Mareșalul Conducător a respectat scrupulos adevărul istorie, în timp ce fostul ambasador american la Moscova, îl camufla abil, uehiuind amabili ochii, peste atâtea capitole del istorie. Cu ce scop s’a recurs la această brutală mislificare? Răspunsul nu este greu de| | dat. Acum când asistăm la acest murdar joc practicat des anglo - americani, înțelegem ușor furia diplomaților împotriva istoriei. « Pe americani, s-au supărați mereu confruntări cu realitatea. In oregantismul lor de „lume nouă”, se puate prea putîn preț pe ceea cel constitue în alte țări, drept sunt de viată și de onoare. Pentru noi, este îmbucurător faptul că afrmarea unui crez românesc sprijinit pe adevărul istoric, țe sângele șic pe durerie noaste milenare,« se transformă într’o replică s demnă, dată cslcjr cari afirmă f cu îndrăsneală și și ușurință, j neadevăruri șiruitate. Basarabia — odată cu ea« România întreag — restabilește pentru lunea de bună* credință, un zăuvăr pe care* cei de peste pe an. se feresc să-l recuttoăsi [ anulând dramaltee’ */ ■ pecari no? — omu,s’ar întâmpla nu le vom pute; uita niciodată. Stefan Aflaranescu Recunoștința Madrdului făță de generalul Franco Generalisimul Franco a primit la Palatul El Pardo pe «numărul și membrii consiliului municipal din Madrid, care i-au remis o medalie de aur, în numele orașului Madrid, în semn de recunoștință față de liberatorul său. Răspunzând la cuvântarea pronunțată de primarul Madridului, generalisimul Franco declarat că mulțumește pentu medalia acordată și amintește că el a ținut să cucerească Madridul fără a-l distruge. In concluzie, generalisimul. Franco a declarat că are intenția să facă din Madrid o capiitală demnă de Spania nouă *■ de progresul său viitor, lA MenuMUMti SOVIETELE AU MORIIZAT PE Till Mill UN TEMU EVMTEE GERMANI BERLIN, 30 (Rador). — Grelele pierderi ale armatei sovietice în ultimele cinci luni silesc comandamentul rusesc să recruteze pe toți civilii din teritoriile evacuate de germani, pentru a astupa golurile existente. Multe unități sunt forume — după declarațiile prizonierilor — dintr-o treime a efectivului compusă din soldați, pe când celelalte două treimi din efectiv sunt compuse din civili. Numeroase companii sunt compuse numai din civili. De obicei însă, ofițerii și subofițerii sunt militari. Bărbații născuți între anii 1885 și 1925 sunt recrutați cu forța și trimiși pe front fară instrucție și adesea chiar fără arme. Negocieri comerciale turco germane ISTAMBUL 30 (Rador). ~g Corespondent| Agenției DNB| transmite: ! 1 La Ankara au început nego-| eierfîe comeniale dintre Ger-| I Primăvara în Răsărit manna și Turin. După toate probabilitățile, aceste negoceri vor dura mai multe săptămâni. Unitățile motorizate germane înaintând pe șoselele rusești, devenite mlaștini, în urma topiri zăpezilor (PK. Wb) din glorios armama unei nave românești. (SMP.Cristian Teodorescu) VIZITA Dill EDEN LA WASHINGTON A SPULBERAT SPERANȚELE CELOR DE LA LONDRA BERLIN, 30 (Rador). După părerea germană, nu mai există nici o îndoială că vizita d-lui Eden la Washington a spulberat puternic speranțele celor de la Londra. Se declară la Berlin că singurul rezultat obținut în cursul acestor două săptămâni de întrevederi fost faptul că s'a anunțat apropiata a sosire la Londra ,a d-lui Sumner Weilfe, pentru continuarea negocierilor. Oricare vor fi fost subiectele discutate, pare sigur numai faptul că divergentele sunt tot atât de mari ca și în trecut Englezii și americanii nu sunt de acord nu numai asupra felului cum să se lupte, dar discută și pentru care motiv se luptă. Totuși — după părerea cercurilor din Berlin — a fost înregistrat, un acord și anume că Charta Atlanticului va fi definitiv lichidată în cursul conversațiilor de la Londra. REBELIUNEA COMUNISTĂ DIN CROATIA DE SUD, A FOST ÎNFRÂNTĂ ROEMA. 30 (Rador). — Un supliment la comunicatul de astăzi al marelui carter general italian anunță: In Croatia de sud, o mișcare de rebeliune comunistă, uneltită de puteri inamice, a fost sdrobită de trupele italiene, crermane și croate, în cursul unor lupte care au durat câteva săptămâni. Operațiunile, duse cu stăruință și bravură, învingând acțiunea vicleană a rebelilor, divinitățile terenului muntos și lipsit de drumuri, ca și condițîile atmosferice neprielnice, s’au terminat cu nimicirea rezistenții adversarului și prin capturarea unor mari cautitui de arme și material de război. Numai câteva elemente ale bandelor comuniste cătute au izbutit să fugă în creierii munților O AMENINȚARE ENGLEZĂ FAȚĂ DE SPANIA MADRID. 30 (Rador). — Corespondentul Agenției D N. B. transmite: Inaugurarea bibliotecei de pe bordul transatlanticului spaniol „Cabo de Ornos“, de către Falanga navală, care trebuia să aibă loc înainte de plecarea pachebotului de la Bilbao, a fost contramandată Englezii au ameniințat că arde în portul Trinidad, ivin^ face controlul vapoarelor, cărțile cu carac^r iaiar...i^® Efemeride . .r - v» 7. . ’ * O rice străin care intră azi prin barierele Capitale, își dă seama că acela care o gospodărește veghează asupra ei cu ochiu și grijă de părinte. Atunci când omătul U înăbușise ulițele, d. general Ion Rășcanu, acest minunat părinte, a știut unde să se adreseze și cum să potrivească munca și silința cetățenilor spre a ne-oreda, numai în curs de trei săptămâni, curată și odihnitoare pentru ochiu și pentru mers. Acum, când soarele primăverii sparge horbota de nouri, când și când, improșcând cu pulbere de aur acoperișurile și asfaltul. Capitala ese in uliță cu caldarâm spălat și pieptănat cu grijă, de-ți este mai mare plăcerea s’o privești. Fără surle și fără trâmbiți fața Capitalei s’a limpezit deodată, se bagă de seamă, acum, că greșit s’a creat legenda că Românului nu-i place curățenia. Iată, numai faptul că ulițele Bucureștilor sunt curate ca in palmă, îl îndeamnă Și Peti. să-și ghemotoșească petecul de hârtie sau biletul de tramvai in palmă, până ce întâlnește un coșuleț sau o cutie de gunoi Deci, stăruința d-lui primar general n’a rămas fără efect. Aceasta ii dă nădejdea să înceapă și alte treburi de folos pentru urbea lui Bucur. Deocamdată, bau seama că s’a început săparea gropilor pentru sădirea pomilor pe marginea trotuarelor. lat lucru de ispravă! Pentrucă Românului de totdeauna i-a fost grija la verdeață și nu petrecerile lui grădina și verdeața au fost cerute și căutate ca sifonul lângă vin. Ș’apoi, florile1 Pe cel mai umil prăduiciu de fereastră tot ai să zărești un ghiveciu de floare răsfățându-se in lumina soarelui. Dar prispele și gardurile romănești împovărate de zorele și regină Appf.jj? Dar schimburile de vizită ce nu se fac fără ca o floare să însoțească pe cei cari calcă pragul prieteniei? Dar femeia, superba femeie bucureșteană, care nu-și simte potrvit definitiv costumul de primăvară fără o floare prinsă cu gingășie și cochetărie pe piept? Și nu flori scumpe. Nu flori pretențioase. Nu flori strigătoare. Un buchețel de violete ivit în mâna unei țigăncușe. Un ghiocel luat în trecere prin fața Universității. O mimoză ce s-o întinde la masa din restaurant țiganca cu ochi focoși... Dar pe pieptul ei, al femeii bucureștene, alăptată în soare și cântec de dragoste, vioreaua, ghiocelul, mimoza, zâmbesc și îmbie la zâmbet PLEDOARIA UNOR VIOLETEI Nu-i păcat, așadar, să răpești acestei femei superbe, nevinovata plăcere de a-și alege o floare în drumul ei spre tramvai sau spre cumpărături? Altădată, când în Piața Brătianu se răsfățau coșurile de flori în trâmbele de lumină ale soarelui, nu era femeie care să nu se-abată pe-acolo. Aveau famecul lor florile acelea proaspete din coșurile țigăncilor. Au făcut cuiva rău, de-au fost alungate de-acolo? Nu vedeți, parcă însuși soarele se caută cu ochiul împuns de bronzul statuii?! Am văzut chiar femei care se abat în neștire, în fiece dimineață, prin acel joc, obicinuite să-și aleagă floarea preferată. Erau și eftine. Puteai lua acasă, pe nimic, un coș de flori. Acum, florile au fost înfundate în florăriit cu geamuri largi și cu prețuri de neapropiat. Violetele se usucă . In așteptarea unui cumpărător — căci, eticheta ca prețul respectiv îți arată că trebue să muncești câteva zile pentru un mănunchiu de violete. Eu m’am răzbunat ori, și luat toate violetele din brațele unei țigăncușe fugărită de sergent. Acuma, din glastra lor, gingașele flori mă îndeamnă să scriu Primarului Caducă, din nou, Coșurile de flori în Piața Brătianu. Vor fi atât de frumoase florile acolo, încât țigăncile vor dispărea în dosul petalelor multicolore! Nu merită acest dar femeia bucureșteană, domnule Primar General?! Vâ«o!am Garals Trec avioanele Stuka! Curând și rândul infanteriei! (PKW*) f lAT‘ va fi oglinda fidelă a tuturor actualităților bucureștene, pe cari le va reda în slovă și imagini. Urmăriți cu începere de Joi 1 Aprilie paginile consacrate Capitalei DESGHEȚ PE PROPAGANDA INAMICĂ se nivelează pe ziua de îerî numai ,,o ușoară avansare soviatică in regiunea Smolensk“ și nimic împorrat pare sîul frontului răsăritean, unde desghețul a ajuns până'n regiunea lacului Umen. Avansarea sovietică ..in regiunea Smolensk“ este de fapt datorită ultimelor mișcări de trupe germane din regiunea Viasme, pentru ocuparea pozițiilor definitive defensive pe cursul Niprului superior, paralel cu linia ferată Rjev-Viasma. Deci, la nici un caz, act nu poate fi vorba de vreun succes ofensiv sovietic. Calmul pe restul frontului, semnalat de propaganda dușmană, însemnează recunoașterea eșecului ofensivei sovietice de iarnă, care în patru luni de zile de lupte înverșunate cu întrebuințarea forțelor masive și materialului de război din abundență, n’a realizat nici unul din scopurile propuse de comandamentul sovietic. Recapitulăm act pe scurt, scopurile urmărite de marea planșă sovietică începută în luna Noembrie 1842 prin străpungerea pozițiilor germane și aliate in cotul cel mare al Donului V 1) Avansarea rapidă spre Rostov pentr rea armatei germano-române din Cauca . Această avansare nu s’a realizat și oL mai greș datorită rezistenței eroice a 6- a germană, două divizii rn!" croat la Stalingrad ?.) Ocuparea Un"1 ■orojie, în garca a atacat untei alt grup de armate a atacat de pe linia Charkov-Belgorod spre Samy.Achturka în diereta generală Kiev. Acest plan a fost dejucat de forțele germane de sub comanda mareșalului von Manstein, care a reușit în scurt timp să nimicească trei armate blindate între Doneț și Nipru și apoi să zdrobească și al doilea grup de armate sovietic reocupând orașele Charkov și Bielgoro-d; 3) încercuirea și nimicirea armatei germane din sectorul Orel pentru a avansa apoi în direcția Gomel ca să atingă linia Niprului la Nord de Kiev. Rezistența eroică a trupelor germane de la Orel a zădărnicit și acest plan, iar inamicul a suferit ncî pierderi extrem de sângeroase. I) Străpungerea frontului defensiv german la Staraia Krassa pentru a amenința spatele armatei germane din sectorul Leningradsîn și a pătrunde pe teritoriul țărilor Baltice în Estonia. Toate atacurile masive sovietice din acest sector au fost respinse cu pierderi grave pentru bolșevici în oameni și material. 5) Degajarea Leningradului prin atacurile masive la Sud de lacul Ladoga. Aceste atacuri urmăreau și degajarea Intei ferate Leningrad-Jacova..Cu toata suneria WtokL.? în oameni. ZT act plano] so, ion iulect. STRATEGIE ȘI POLITICĂ FRONTUL RĂSĂRITEAN.