Viața, aprilie 1943 (Anul 3, nr. 703-730)

1943-04-01 / nr. 703

B ■ BMW „l">riiiTf ~ -- ä ■ i TL ____________ ________. Mm gpBMHOH |,l Jlllllllll anul iii Kr. \ PÎS2 9 4bhs^> '■wir nialw W BR «I w < t,« a I M1 ^ ;MiWM M ^ WMF ^ 1 JMgp i ________’* a^UISiSaZIARU^^IMmEAT^^imJRO^r^^NimR^^^ffl^ P0 DEMKi­f REPLICĂ ROMÂNEASCĂ din­tr’o fericită­­»i tâm­plare, fești­vită din care , au avut loc la Chișinău­­ cu prilejul opinirii a 25 de ani­­ de la alipirea Basarabii la Pa­­­­tria mamă, au coincis cu apari­­­­ția în presa mondială a unui hi­­­­terview acordat de fostul­­ am­­­­basador american la Mosk­tva, [ [Davies, revistei „Life”. In legătură cu aceste b­pte,­ ­ cunoscuta publicație „I ,eut­­| scher Politischer Beri ht” ! scria următoarele referitori la­­ discursul d-lui Mareșal Sto­­nescu: „Cu prileul aniversării de ani de la recăpătarea fin­ 25­sarabiei, Mareșalul Antone^ !» ținut la Chișinău un mar­e­i discurs care merită a fi răspl­. [ dit și apreciat, el constitui­e un studiu de valoare istoria­­ al imperialismului rusesc, și­a­­­reșalul cercetează întreagă torie a năzuințelor rusești s­pre vest, înfățișându-le cu r­e­peziciune, și constată că ici unul mare imperiu rus car'« se întindă de la nordul Baltice până la Bosfor ?<in comună tuturor stăpân"''», ruși, de la Ivan cel O^'/B până la Lenin si Stalin­siunea bolșevismului Basarabiei in anul 1? calificată de Mareșal­­escu drept „reînoir­iași politici care vfi*­­tindă un singur tm­foji Asia și Europa, și Să stăpânească lupta contra at­ sicr fism, și-a încheiat cuvânta Conducătorul Statului Româ­n, s’a ridicat națiunea română, vii acțiunea ei căpătând propor­țiile unei misiuni de apărare a granițelor Europei. Privite și din punct de ve­dere al momentului în care au fost făcute, declarațiile Mare­șalului Antonescu sunt foarte oportune. Cu puține zile înainte presa mondială a publicat intervie­­wul dat revistei „Life” de fos­tul ambasador american la Moscova, Davies. Pe lângă alte afirmațiuni grotești, acest interview pune teza că nici un stat nu și-a respectat în istoria sa legăturile internațio­nale cu aceiași credință ca im­periul rusesc. Nici un stat n’a dus o poitică mai puțin expan­sionistă decât Rusia. Că diplo­mații americani nu prea strălu­cesc în genere prin cunoștințe de istorie, este un fapt cunos­cut. Este cunoscut de aseme­­nnea că, dată fiind poziția Sta­telor Unite, orice prostie care ese din gura americană face înconjurul lumii și găsește proști care să o creadă­ împo­triva acestei teorii americane a unei Rusii inocente care as­tăzi ca și în trecut nu ar fi în­suflețită de cât numai de do­rința de a conviețui pașnic cu vecinii săi, discursul Mareșa­lului Antonescu aduce mărturii incontestabile.Fiindcă prin gura Mareșalului vorbește o țară care veacuri dearândul a fost victima năzuințelor rusești de expansiune, și care ar fi fost din nou­ victimă, dacă n’ar fi intervenit Germania. Amintind în capitala Basara­biei desrobite — capitala pus­tiită de oarba furie de mag^ă al hoardelor roșii — lupta și su­­­ferința mostra de atacuri pen­­­tru a stăvili iureșul năvălirilor,­ Mareșalul Conducător a res­­­pectat scrupulos adevărul is­­­torie, în­ timp ce fostul amba­­­sador american la Moscova, îl­ camufla abil, u­ehiuind amabili ochii, peste atâtea capitole del istorie.­­ Cu ce scop s’a­ recurs la­ această brutală mislificare? Răspunsul nu este greu de| | dat. Acum când asistăm la­ acest murdar joc practicat des anglo - americani, înțelegem ușor furia diplomaților împo­triva istoriei. « Pe americani, s-au supărați mereu confruntări­ cu reali­­­­tatea. In oregantismul lor de­ „lume nouă”, se puate prea pu­­­tîn preț pe ceea cel constitue în­ alte țări, drept sunt de viată­­ și de onoare. Pentru noi, este îmbucură­­tor faptul că afrmarea unui­ crez românesc sprijinit pe­ adevărul istoric, țe sângele șic pe dureri­e noaste milenare,« se transformă într’o replică­­ s demnă, dată cslcjr cari afirmă f cu îndrăsneală și și ușurință, j neadevăruri șiruitate. Basarabia —­­ odată cu ea« România întreag — restabi­­­lește pentru lunea de bună* credință, un zău­văr pe care* cei de peste pe an. se feresc­­ să-l recuttoăsi [ anulând dra­­­m­altee’ */ ■ pe­cari no? — omu,s’ar întâmpla nu le vom pute­; uita niciodată. Stefan Aflaranescu Recunoștința Mad­rdului făță de generalul Franco Generalisimul Franco a pri­mit la Palatul El Pardo pe «nu­­­mărul și membrii consiliului municipal din Madrid, care i-au­ remis o medalie de aur, în nu­­­mele orașului Madrid, în semn­ de recunoștință față de libera­­­torul său.­­ Răspunzând la cuvântarea pronunțată de primarul Madri­dului, generalisimul Franco declarat­­ că mulțumește pen­tu­ medalia acordată și amintește­ că el a ținut să cucerească Madridul fără a-l distruge. In concluzie, generalisimul. Franco a declarat că are inten­­ția să facă din Madrid o capii­tală demnă de Spania nouă *■ de progresul său viitor, lA MenuMUMti SOVIETELE AU MORIIZAT PE Till Mill UN TEMU EVMTE­E GERMANI BERLIN, 30 (Rador). — Grelele pier­deri ale arm­atei sovietice în ultimele cinci luni silesc comanda­­m­en­tul rusesc să recruteze pe toți civilii din teritoriile evacuate de germani, pentru a astupa golurile existente. Multe unități sunt for­um­­e — după declarațiile prizonie­rilor — dintr-o treime a efectivului compusă din soldați, pe când cele­lalte două treimi din efectiv sunt compuse din civili. Numeroase com­panii sunt compuse numai din ci­vili. De obicei însă, ofițerii și sub­ofițerii sunt militari. Bărbații născuți între anii 1885 și 1925 sunt recrutați cu forța și trimiși pe front fară instrucție și adesea chiar fără arme. Negocieri comerciale turco germane ISTAMBUL 30 (Rador). ~g Corespondent| Agenției DNB| transmite: ! 1 La Ankara au început nego-| eierfîe comeniale dintre Ger-| I Prim­ăv­a­ra în Răsărit manna și Turin.­­ După toate­ probabilitățile, a­­­ceste negoceri vor dura mai­ multe săptămân­i.­­ Unitățile motorizate germane înaintând pe șoselele rusești, devenite mlaștini, în urma topiri zăpezilor (PK. Wb) din glorios arm­am­a unei nave românești. (SMP.­Cristian Teodo­rescu) VIZIT­A Dill EDEN LA WASHINGTON A SPULBERAT SPERANȚELE CELOR DE LA LONDRA BERLIN, 30 (Rador).­­ După părerea germană, nu mai există nici o îndoială că vizita d-lui Eden la Washington a spulberat puternic speranțele celor de la Londra. Se declară la Berlin că singurul rezultat obținut în cursul acestor două săptămâni de întrevederi fost faptul că s'a anunțat apropiata a sosire la Londra ,a d-lui Sumner Weilfe, pentru continuarea nego­cierilor. Ori­care vor fi fost subiectele discutate, pare sigur numai faptul că divergentele sunt tot atât de mari ca și în trecut Englezii și a­meri­canii nu sunt de acord nu nu­mai asupra felului cum să se lupte, dar discută și pentru care motiv se luptă. Totuși — după părerea cercurilor din Berlin — a fost înregistrat, un acord și anume că Charta Atlanti­cului va fi definitiv lichidată în cursul conversațiilor de la Londra. REBELIUNEA COMUNISTĂ DIN CROATIA DE SUD, A FOST ÎNFRÂNTĂ ROEMA. 30 (Rador). — Un supli­ment la comunicatul de astăzi al marelui carte­r general italian a­­nunță: In Croatia de sud, o mișcare de rebeliune comunistă, uneltită de pu­­teri inamice, a fost sdrobită de tru­­pele italiene, crermane și croate, în cursul unor lupte care au durat câ­teva săptămâni. Operațiunile, duse cu stăruință și bravură, învingând acțiunea viclea­­­­nă a rebelilor, divinitățile terenului­­ muntos și lipsit de drumuri, ca și condițîile atmosferice neprielnice, s’au terminat cu nimicirea rezisten­­ții adversarului și prin capturarea unor mari cautitui­ de arme și ma­terial de război. Numai câteva elemente ale ban­delor comu­niste cătute au izbutit să fugă în creierii munților O AMENINȚARE ENGLEZĂ FAȚĂ DE SPANIA MADRID. 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenției D N. B. trans­mite: Inaugurarea bi­bliotecei de pe bordul transatlanticului spaniol „Cabo de Ornos“, de către Falan­ga navală, care trebuia să aibă loc înainte de plecarea pachebotului de la Bilbao, a fost contramandată Englezii au ameniințat că­­ arde în portul Trinidad, ivin^ face controlul vapoarelor, cărțile cu carac^r iaiar...i^® Efemeride . .r - v» 7. . ’ * O rice străin ca­re intră azi prin barierele Capitale­, își dă seama că acela care o gospodărește veghează asupra ei cu ochiu și grijă de părinte. Atunci când omătul U înăbușise ulițele, d. general Ion Rășcanu, acest minunat părinte, a știut unde să se adreseze și cum să potrivească munca și silința cetățenilor spre a ne-o­reda, numai în curs de trei săptămâni, cu­rată și odihnitoare pentru ochiu și pentru mers. Acum, când soarele primăverii sparge horbota de nouri, când și­­ când, improșcând cu pulbere de aur acoperișurile și asfaltul. Capitala ese in uliță cu caldarâm spălat și pieptă­nat cu grijă, de-ți este mai mare plă­cerea s’o privești. Fără surle și fără trâmbiți­ fața Capitalei s’a limpezit deodată, se bagă de seamă, acum, că greșit s’a creat legenda că Româ­nului nu-i place curățenia. Iată, nu­mai faptul că ulițele Bucureștilor sunt curate ca in palmă, îl îndeamnă Și Pe­­ti. să-și ghemotoșească petecul de hârtie sau biletul de tramvai in palmă, până ce întâlnește un coșuleț sau o cutie de gunoi Deci, stăruința d-lui primar general n’a rămas fără efect. Aceasta ii dă nădejdea să înceapă și alte treburi de folos pentru urbea lui Bucur. Deocamdată, bau seama că s’a în­ceput săparea gropilor pentru sădirea pomilor pe marginea trotuarelor. lat lucru de ispravă! Pentrucă Românu­lui de totdeauna i-a fost grija la ver­deață și nu petrecerile lui grădina și verdeața au fost cerute și căutate ca sifonul lângă vin. Ș’­apoi, florile1 Pe cel mai umil prăduiciu de fe­reastră tot ai să zărești un ghiveciu de floare răsfăț­ându-se in lumina soarelui. Dar prispele și gardurile ro­măn­ești­­ împovărate de zorele și re­gină Appf.jj? Dar schimburile de vizi­tă ce nu se fac fără ca o floare să însoțească pe cei cari calcă pragul prieteniei? Dar femeia, superba fe­meie bucureșteană, care nu-și simte potrvit definitiv costumul de primă­vară fără o floare prinsă cu gingășie și cochetărie pe piept? Și nu flori scumpe. Nu flori pre­tențioase. Nu flori strigătoare. Un buchețel de violete ivit în mâna unei țigăncușe. Un ghiocel luat în trecere prin fața Universității. O mimoză ce s-o întinde la masa din restaurant ți­ganca cu ochi focoși... Dar pe pieptul ei, al femeii bucureștene, alăptată în soare și cântec de dragoste, vioreaua, ghiocelul, mimoza, zâmbesc și îmbie la zâmbet PLEDOARIA UNOR VIOLETEI Nu-i păcat, așadar, să răpești aces­tei femei superbe, nevinovata plăcere de a-și alege o floare în drumul ei spre tramvai sau spre cumpărături? Altădată, când în Piața Brătianu se răsfățau coșurile de flori în trâmbele de lumină ale soarelui, nu era femeie care să nu se-abată pe-acolo. Aveau famecul lor florile acelea proaspete din coșurile țigăncilor. Au făcut cuiva rău, de-au fost alungate de-acolo? Nu vedeți, parcă însuși soarele se caută cu ochiul împuns de bronzul statuii?! Am văzut chiar femei care se abat în neștire, în fiece dimineață, prin acel joc, obicinuite să-și aleagă floarea preferată. Erau și eftine. Pu­teai lua acasă, pe nimic, un coș de flori. Acum, florile au fost înfundate în florăriit cu geamuri largi și cu pre­țuri de neapropiat. Violetele se usucă . In așteptarea unui cumpărător — căci, eticheta ca prețul respectiv îți arată că trebue să muncești câteva zile pentru un mă­­nunchiu de violete. Eu m’am răzbunat ori, și­­ luat toate violetele din brațele unei țigăn­cușe fugărită de sergent. Acuma, din glastra lor, gingașele flori mă îndeamnă să scriu Primaru­lui Caducă, din nou, Coșurile de flori în Piața Brătianu. Vor fi atât de fru­moase florile acolo, încât țigăncile vor dispărea în dosul petalelor multi­colore! Nu merită acest dar femeia bucu­reșteană, domnule Primar General?! Vâ«­o!am Garals Trec avioanele Stuka! Curând și rândul infanteriei! (PK­W*) f lAT‘ va fi oglinda fidelă a tuturor a­ctualităților bucureștene, pe cari le va reda în slovă și imagini. Urmăriți cu începere de Joi 1 Aprilie paginile consacrate Capitalei DESGHEȚ PE P­ROPAGANDA INAMICĂ se nivelează pe ziua de îerî numai ,,o ușoară avansare­ soviatică in regiunea Smolensk“ și nimic împor­rat pa­re­ sîul frontului răsăritean, unde desghețul a ajuns pâ­­nă'n regiunea lacului Um­en. Avansarea sovietică ..in regiunea Smolensk“ este de fapt datorită ultimelor mișcări de trupe germane din regiunea Viasme, pen­tru ocuparea pozițiilor definitive defensive pe cursul Niprului superior, paralel cu linia ferată Rjev-Vias­­ma. Deci, la nici un caz, act nu poate fi vorba de vre­un succes ofensiv sovietic. Calmul pe restul fron­­tului, semnalat de propaganda dușmană, însemnează recunoașterea eșecului ofensivei sovietice de iarnă, care în patru luni de zile de lupte înverșunate cu întrebuințarea forțelor masive și materialului de război din abundență, n’a realizat nici unul din sco­purile propuse de comandamentul sovietic. Recapi­tulăm act pe scurt, scopurile urmărite de marea p­­lanș­­ă sovietică începută în luna Noembrie 1842 prin străpungerea pozițiilor germane și aliate in co­­­tul cel mare al Donului­ V 1) Avansarea rapidă spre Rostov pentr rea armatei germano-române din Cauca . Această avansare nu s’a realizat și oL m­ai greș datorită rezistenței eroic­­e a 6- a germană, două divizii rn!" croat la Stalingrad ?.) Ocuparea Un"­1 ■orojie, în garca a atacat untei alt grup de armate a atacat de pe linia Ch­arkov-B­el­­gorod spre Samy.Achturka în diereta generală Kiev. Acest plan a fost dejucat de forțele­ germane de sub comanda mareșalului von Manstein, care a reu­șit în scurt timp să nimicească trei armate blindate între Doneț și Nipru și apoi să zdrobească și al doi­­lea grup de armate sovietic reocupând orașele Char­kov și Bielgoro-d; 3) încercuirea și nimicirea armatei germane din sectorul Orel pentru a avansa apoi în direcția Gomel ca să atingă linia Niprului la Nord de Kiev. Rezis­tența eroică a trupelor germane de la Orel a zădăr­nicit și acest plan, iar inamicul a suferit ncî pier­­deri extrem de sângeroase. I) Străpungerea frontului defensiv german la Sta­­raia Krassa pentru a amenința spatele armatei ger­mane din sectorul Leningradsîn­ și a pătrunde pe teritoriul țărilor Baltice în Estonia. Toate atacurile masive sovietice din acest sector au fost respinse cu pierderi grave pentru bolșevici în oameni și material. 5) Degajarea Leningradului prin atacurile masive la Sud de lacul Ladoga. Aceste atacuri urmăreau și degajarea I­ntei ferate Leningrad-Ja­cova..Cu toata suneria WtokL.? în oameni. ZT act plano] so, ion iulect. STRATEGIE ȘI POLITICĂ FRONTUL RĂSĂRITEAN.

Next