Viața, mai 1943 (Anul 3, nr. 731-761)
1943-05-01 / nr. 731
telefoanei :775 ■ ANUL 111 Nr. 7S1 ■ Publicitatea 4.17.75 K -i■.,V;;:. ' '■" /^^RSBjW flH|i|iS R BHbNB Rf tret iunl................. 806 1« I Tipografia $4136 ■ ^fef l^Arr-tE'^ MHBHal AEgggSV^^H&sn Bass uni.................800 ,, 9 Proprietar: lastitatal Romi a ■ AjfflKglr mUREM MtäSSHSSSm ^BSBlSsSKL On an ................. 1700 .. B de edituri „Viața“ S. 4. R. HP ■>. .. M 'r. Bg^K§|2| .wJrSBlIHfolk Autorități 51 instituții 3500 .. Inscris^sub No^49^#42 Trib. H V \"f gjsg^gj *,’ ngpî cont. c. E. c. No. 1326 B conform aprobării Dir. Orala I âgi BS iaB. 5ja..‘ |kB ».IllaBs . . Q naniUl 7 ■ •»• S P. T. cu No. 29.514 di n 1941 ■ flHHBP laBA m ■*&■ O PAGINI * LEI r“actH£“tw uwu "rebreanu _._ .... ____ - - - -..................... - - i ■!■«■—-I——■IIMHIIIHIIII I ■mi■«111111 inn'll *' i DILUZII VARIATE ei mai naivi francezi ți cele mai Îndepărtate popoare văd acum dar că amercanii sunt ferm hotărți să păstreze Africa de Nord, așezându-se acolo, după ce au răpit-o unei Franțe fără apărare, cu care nu se aflau un războiu. Această întreprindere puțin lăudabilă, care nu toate limbile poartă numele de ..jaf’’, a fost camuflată la început cu o mincinoasă amabilitate era vorba să se Împiedice Germania de a pune mâna pe această parte a Africei de Nord, pe care ei nu au atacat-o niciodată, tot așa după cum, conform promisiunilor date la tscălirea armistițiului, nu s'au atins niciodată de flota franceză, pe care in schimb englezii au confiscat-o sau bombardat-o la Alexandria si Mers El Keber. Americanii voiau să apară ca liberatori între țară, care nu avusese decât bine din partea Franței, care iubea patria mamă, care se simțea fericită și liberă și care de trei ani suferea numai de lipsurile care apasă toată lumea. Pentru a înșela definitiv pe francezi coloniali prost informați și pe indigeni, și așa zăpăciți de propaganda mmnițoasă, americanii au avut viclența de a pune în scenă formarea unui guvern francez aparent, compus din funcționari și generali trădători, care le-au deschis porțile Africei de Nord, din foști emigranți parlamentari, cărora li se retrăsese cetățenia și cari încercau acum să formeze o oarecare disidență, încercare care nu putea fi decât caraghioasă in neputința ei. Toate acestea au înșelat timp de câteva săptămâni pe Iran, cezii coloniali încrezători și câteva trupe obișnuite să asculte orbește pe conducătorii lor. Americanii au promis alimente și n schimb au infometat populația și au revoltat pe arabi, au insultat femeile acestora, au pângărit moscheele neținând seamă de obiceiurile arabe. Ei au re dat evreilor drepturile și au liberat din închisori pe comuniști. In schimb au băgat in închisori pe funcționarii credincioși guvernului Laval, Petain sau i-au împușcat. In desconsiderarea oricărui drept ei au decretat mobilizarea tuturor francezilor. Dacă se compară ocupația americană cu aceia germană din Franța, caracterizată de tact și răbdare, atunci toți francezii văd deosebirea Ceea ce privește pe de Gaulle, Nogues, Feyrouton și pe adepții lor, ale căror certuri sunt de presupunând că Împrejurările râs ar fi de râs, este vădit că englezii ți americanii se ceartă pe pielea ursului din pădure." Intr’un punct sunt uniți, anume In nimicirea tuturor trădătorilor, pe cari-ii consideri acum de prisos. Primul rezultat al Invaziei americane, a fost că trupele germane ți italiene au Intrat in Tunis, unde nu fuseseră până atunci. Numai armele vor hotărî dacă rămân sau dacă se vor îmbarca larăul pentru a se retrage. Ei cred că vor rămâne ți vorbesc de planuri mari El urmăresc pare-se numai deportarea in Asia a tuturor arabilor, sub motivul că aceștia au pus mâna fără drept, de secole, pe pământul african. In locul lor vor să aducă negri, atât de numeroși in USA., ți pe cari americanii ii urăsc. Renumitul răsboiu de secesiune din secolul 19.lea a fost cea mai mare Înșelăastorie a secolului. Pe de altă parte, America trebuie să rezolve și problema neplăcută a evreilor, cari dispun de atâta influență la Londra și Washington și pentru cari se caută un zadar o patrie. E clar că aceștia nu se vor mulțumi numai cu Palestina sau cu Siria. Deviza lor ..anul viitor la Ierusalim” nu este decât o dorință platonică. Palestina este o țară nefertilă, cu foarte puțină (Continuare. în pag. 4-a) Mareșalul Mannerheim a sosit in Elveția HELSINKI. 29 (Rador). Corespondentul Agenției C. N. B. transmite: Biroul Oficial de Informațiini anunță că mareșalul de Finlanda, Mannerheim, sosit de câteva zile in Elveația, unde se află ca convalescent pentru o scurtă ședere de întremare ZIUA DE 1 mai SE VA SĂRBĂTORI PRIN MUNCĂ Ministerul Muncii aduce la cunoștința generală că potrivit ordinului comunicat de Președinția Consiliului de Miniștri, ziua de 1 Mai se va sărbători și in acest an, prin muncă. In consecință, toate întreprinderile industriale, comerciale, precum și orice alte categorii de întreprinderi, inclusiv magazinele de orice fel, piețele și halele din toată țara, vor lucra conform orarului obișnuit. Drepturile de plată pentru salariați, se vor socoti conform normelor legale în vigoare. După încetarea lucrului, întreprinderile și salariații vor executa programul special întocmit de Minister prin Oficiul Muncă și Lumină, după instrucțiunile comunicate prin presă și radio. Sute de sicrie... După criminalul atac terorist anglo-american asupra Parisului ACTUALITATEA IN REPORTAJ INEXPUGNABILUL VAL DE LA ATLANTIC A fost terminată cea mai uriașă fortificație din lume Fortificațiile Amanesi constiti aUar.'tal .. t’*1.' Belgiei și Olandei au fost rOTOT-Mat*. Istoria acestor instalat'*, caii« sunt c*imn s.'dterate de specialiști ca cele mai puternice din lume nu mai constitue un secret: când armatele germane au atins în vara anului 1940 coastele Anartcului, au început ma întâi cu construcția porților fortifcate. După scurt timp a urmat instalarea tunurilor grele cu tragere lungă în punctele cele mai importante ale coastei, pentru apărarea contra vreunor eventuale acțiunii a flotei britanice. Fortificarea propriu zisă a zonei de coastă a început însă abia mai târziu, după ce se începuse construirea punctelor de sprijin ale submarinelor. Obiectivul imediat al fortificațiilor este posibilitatea line d; încercări de invazie Europa, dar restul mai adânc al lor treime căutat In faptul că Comandamentul German a calculat încă de la început pe o mai lungă durată a campaniei din Răsărit și a considerat deci ca factor de absolută importanță asigurarea strategică a coastei Atlanticului, încă din timpul acțiunii de debarcare britanice ,la Dieppe valul de apărare al Atlanticului se găsea in primul stadiu al desvoiltării sale. O ARMATA URIAȘE A LUCRAT ZI SI NOAPTE Este știut că hotărîrea de a transforma coasta Atlantișu lui înftr’un flu • t). tradusă in fapt cu caracteristica <*ner.s de activă fflormantă și cu cea mai mare iuțeală; • Organizația Todt, care s’a acoperit de glorie chiar de la construcția Liniei Siegfried'. Serviciul Muncii', Reichului și trufos’ri pionierilor de fortificații au purces la ■Împlinirea misiunii lor, cu ajutorul unei uriașe armata de lucrători străini. Lucrările au progresat neîntrerupt, într’o muncă fără odihnă de zi și noapte. S'a ajuns la consumul lunar al unei cantități de beton dublu față de cea întrebuințată la Linia Siegfried. Sistemul de fortificați al Atlanticului se prezintă in linii mari cam astfel corespunzând configurației terenului — coastă lină sau abruptă — s-a creat o rețea mai mult sau mai puțin densă de puncte de sprijin, mai adâncă in hinterland. Aceste puncte de sprijin instalate conform necesităților impuse de peisagiu domină, cu focul lor intreaga regiune din jur. Ele conțin cazemate de infanterie , și amplasamente de artilerie precum și tunurile antiiaeriene cerute de apărarea spatului aerian. În afară de, aceasta există numeroase baterii cu tragere lungă, toate sub adăposturi de beton. Baraje de tot felul, de la simpla sârmă ghimpată până la cele mai felurite obstacole antitanc, de la întinsele câmpuri minate și până la șirurile aruncătoarelor de flăcări zidite în beton, totul împiedecă accesul agresorului la coastă. Arme ultra-moderne, dintre care unele cretate special pentru acest scop, îndeosebi arme distrugătoare de blindaje, se găsesc de asemenea în mare număr. Acest formidabil sistem de fortificații este complectat prin rezervele mobile dispuse pretutindeni in mod iscusit, care pot apăra ca trupe complect motorzate rețeaua de cosele » Europeii vestice. CEA MAI MODERNA FORTIFICAȚIE Valul de la Atlantic trebue considerat in mod neîndoios ca cel mai modern dintre toate sistemele de fortificati, fiindcă crecanela Iul s’a sprirjint nu numai pe cele mai noni principii aile tehnicei fortificațiilor, ci șî pe experiențele făcute în războiul actual. Trebue să adăugăm că inginerii si Statele Majore de constructori au studiat cu multă atentie ■ de pildă Linia Maginot, si au Continuare în pag. 4-a. Inexpugnabilul val de apărare a Europei in coastele Atlanticului. Una dintre nenumăratele cazemate construite de organizația Todt. (Pk Sehe) întrevederea Eden - Maiski AMSTERDAM. 29. (Rador). Corespondentul agenției P.1 N. B. transmite: Agenția „Reuter” anunță că ministrul de externe britanic Eden a avut o întrevedere cu ambasadorul sovietic la Londra Maiski IUUMIAI COMISIILE EXAMENULUI DE BACALAUREAT COMERCIAL In nagrita i!|*| JOACHIM VON RIBBENTROP Ministrul de externe al Reichului d. Joachim von Ribbentrop, împlinește astăzi 50 de ani. Pe timpul când Joachim von Ribbentrop era încă ambasador al Germaniei la Londra, un cunoscut publicist englez a spus odată despre el: „Ca orice om de seamă, Ribbentrop are pe lângă mulți prieteni și mulți dușmani. Are însă mai mulți prieteni, chiar în afara granițelor Germaniei. Hitler nu putea găsi pe cineva mai bun pentru sarcina grea a politicei externe !" Pe drumul renașterii și reînoirii sale naționale, Germania a sfărâmat lanțurile dictatului de la Versailles. Mii de germani au trecut încă înainte de preluarea puterii sub drapelul național-socialismului, fiindcă pe acest drapel era înscrisă lupta contra înjosirii criminale de la Versailles. Politica externă a celui de al treilea Reich a realizat acest scop. Ea poartă pecetea personală a lui Adolf Hitler și a colaboratorului său Joachim von Ribbentrop, care la 30 Aprilie 1943 împlinește 50 de ani. In marele său discurs ținut în Reichstag la 30 Ianuarie 1939, Führerul a subliniat meritele ministrului său fie externe și a relevat faptul că judecata clară și rece a acestuia, percum și felul admirabil în care von Ribbentrop a tratat toate problemele de seamă din politica externă, au consituit un aport neprețuit în epoca istorică a anului 1938. Era abia la un an după numirea lui Ribbentrop ca ministru al afacerilor străine. De numele acestui om sunt legate nu numai cele mai importante evenimente de politică externă din anul 1938 — precum revenirea Austriei, rezolvarea problemei Sudeților, declarația germano-engleză și cea germano-franceză — ci și mai ales marea desfășurare a politicei externe germane după preluarea puterii de către național-socialism. Von Ribbentrop este ceea ce se numește „un om umblat". El este unul dintre oamenii cari au știut să străbată cu fruntea lui și să tragă, din viață toate învățămintele ei. Ministrul de externe al Reichului nu a fost, nu diplomație. Drumul său l-a dus din economie la politică, iar cunoașterea lumii de idei a mișcării lui Adolf Hitler, a constituit fundamentul pentru un spirit al diplomației, care si-a primit legea din concepția largă despre viață și lume. Este interesant să trecem pe scurt tn revistă viața ministrului de externe german, urmaș al unei vechi familii de,ofițeri si juriști el s-a născut in Wesel, după terminarea școlii,a plecat in lume. La,17 ani lucrează in Canada la construcțiile de (Continuare în pag. 4-a) D. von RIBBENTROP FIICA UNUI-FOST PRIM MINISTRU BULGĂR CONDAMNATĂ LA MOARTE PENTRU TRĂDARE SOFIA, 29. (Rador). — Vlada Karastoianova, fiica generalului Petroff, fost președinte de consiliu și ministru de război al Bulgariei și mort anul trecut, a fost acuzată de Curtea militară de la Sofia de înaltă trădare și condamnată la moarte. . .. In prezent, Vlada Krastota*neva se găsește la Londra și este crainică la postul de radio englez, RAZBOIUl POLITICA B-nii Churchill și Roosevelt vor ruga pe Stat și consimtă la o discuție care să duci la înlăturarea conflictului polono-sovietic pe când în toată lumea — chiar și în țările anglio-saxone — se varsă valuri de cerneală pentru a exprima pe pagini întregi de ziare Indignarea, compătimirea sau Îngrijorarea stârnită de conflictul ruso-polon presa și posturile de radio din URSS au rămas mute asupra evenimentului copleșitor și piîin de incalculabile consecințe latente, care sguduc astăzi omenirea. Corespondentul special din Moscova al agenției „Reuter” semnala aseară că nici declarația de Miercuri a guvernului polonez din Londra nu a fost publicată." El adăuga încă că observatorii din Moscova, care au ascultat declarația la radio, sunt de părere că ea nu aduce niciun element care să poată umple prăpastia dintre punctul de vedere sovietic și cel polonez. Ei constată totodată că declarația nu cuprinde nimic din ceea ce așteptau cercurile sovietice, nu indică nicio schimbare in guvernul polon șî ateî n# pomenește despre vreo intenție de înlăturare a acelora dintre membrii lui care au Tot un apel a lansat erișir«din Moscova, dar acesta era adresat Armatei roșii și populației din Uniunea Sovietelor, în legătură cu viitoarea fază a răsboiului pe frontul de răsărit. Glasul crainicului era străbătut de emoție și de îngrijorare când spunea: „Germanii se pregătesc de ofensivă pe frontul nostru. Se vor cere dela noi multe jertfe căci nu putem câștiga acest răsboi dcă nu punem la contribuție tot ce avem. Momentul este decisiv”. Apelul crainicului de la radio Moscova confirmă în totul prevederile din cronica noastră de, ori, în care avut ideia de a se adresa Crucii Roșii Internaționale. Mutismul prelungit al Kremlinului a isbutit, se pare, să tulbure chiar și proverbialul calm britanic. Presa engleză începe să se alarmeze. O dovadă categorică a stării de spirit care domnește acum la Londra o constitue o informație apărută pri in ziarul londonez „Daily Mail”, care anunță că dl Churchill va recurge la un mijloc erebi la adresa lui Stalin un apel, cerându-i să consimtă la o discuție care să poată duce la înlăturarea diferendului. Ziarul exprimă speranța că președintele Roosevelt va adresa și el lui Stalin un anet similar. spuneam că este aproape ziua în care vor începe operațiuni de mare amploare pe frontul de răsărit FORȚELE AXEI VOR APARA CU ORICE PREȚ CAPUL DE POD DIN TUNISIA Pe frontul din Tunisia s-a produs o schimbare importantă; comunicatul britanic semnalează mișcări ishafite — bineînțeles locale — de contraofensivă din partea trupelor Axei Astfel, comunicatul de ost al marelui cartier aliat din Africa de Nord arată că înălțimea Bon Apakaz, ținută până eri de britanici și situată la 15 m. spre sud de Tebmba, a fost cucerită de germani prin două atacuri. Comunicatul precizează că primul atac, dat cu infanterie și tancuri a putut fi respins, dar 1« cel de-al doilea englezei au trebuit să se retragă.Semnificația acestui eveniment este perfect pusă în lumină de un corespondent special de răsboi englez, care prezintă situația generală în felul următor: Marele efort pe cape îl face Axa dovedește foarte limpede că un al lu! g comandament al Axei este hotărît să reziste cu orice preț și că speră chiar să poată păstra capul de pod din Tunisia. Cadența înaintării britanicespune mai departe acelaș corespondent — s’a încetinit mai ales în sectoarele central și sudic, unde germanii au poziții foarte puternice și le apără cu o îndârjire extraordinară. înaintarea aliaților a ajuns ș*cum la un teren unde avantajele sunt aproape exclusiv In favoarea apărătorilor REZISTENȚA ÎNDĂRĂTNICĂ A GERMANILOR ȘI FORȚA CU CARE CONTRAATACĂ EI ARATA HOTĂRÂREA LOR DE A NU CEDA CU NICIUN PREȚ In stadiul actual al bătăliei — închee corespondentul britanic — ai însemna să dăm dovadă de un optimism deplasat dacă ne-am închipui că armatele aliate pot continua la infinit să toarnieza In aceeas cadență ca te primielc zile ale atacul W R. Mile Apelul Moscovei către armata roșie și populația sovietic?