Viața, mai 1943 (Anul 3, nr. 731-761)

1943-05-01 / nr. 731

telefoanei :7­75 ■ ANUL 111 Nr. 7S1 ■ Publicitatea 4.17.75 K -i■.,V;;:. ' '■" /^^RSBjW flH|i|iS R BHbNB Rf tret iunl................. 806 1« I Tipografia $4136 ■ ^fef l^Arr-tE'^ MHBHal AEgggSV^^H&sn Bass uni.................800 ,, 9 Proprietar: lastitatal Romi a ■ AjfflKglr mUREM MtäSSHSSSm ^BSBlSsSKL On an ................. 1700 .. B de edituri­­ „Viața“ S. 4. R. HP ■>. .. M 'r­­. Bg^K§|2| .­wJrSBlIHfolk Autorități 51 instituții 3500 .. Inscris^sub No^49^#42 Trib. H V \"f gjsg^gj *,’ n­gpî cont. c. E. c. No. 1326 B conform aprobării Dir. O­rala I âgi BS iaB. 5ja..­‘ |kB­­ ».IllaBs . . Q naniUl 7 ■ •»• S P. T. cu No. 29.514 di n 1941 ■ flHHBP laBA m ■*&■ O PAG­INI * LEI r“actH£“tw uwu "rebreanu _._ .... ____ - - - -..................... - - i ■!■«■—-I——■IIMHIIIHIIII I ■mi■«111111 inn'll *' i DILUZII VARIATE ei mai naivi francezi ți cele mai Îndepărtate popoare văd acum dar că amercanii sunt ferm hotărți să păstreze Africa de Nord, așezându-se acolo, după ce au răpit-o unei Franțe fără apărare, cu care nu se aflau un războiu. Acea­stă întreprindere puțin lăudabilă, care nu toate limbile poartă numele de ..jaf’’, a fost camuflată la înce­­put cu o mincinoasă amabilitate e­ra vorba să se Împiedice Germania de a pune mâna pe această parte a Africei de Nord, pe care ei nu au atacat-o niciodată, tot așa după cum, conform promisiunilor date­ la tscălirea armistițiului, nu s'au atins niciodată de flota franceză, pe care in schimb englezii au confiscat-o sau bombardat-o la Alexandria si Mers El Keber. Americanii voiau să apară ca liberatori într­e țară, care nu a­­vusese decât bine din partea Fran­ței, care iubea patria mamă, care se simțea fericită și liberă și care de trei ani suferea numai de lipsu­­rile care apasă toată lumea. Pentru a înșela definitiv pe francezi colo­niali prost informați și pe indigeni, și așa zăpăciți de propaganda mmn­­ițoasă, americanii au a­vut viclența de a pune în scenă formarea unui guvern francez aparent, compus din funcționari și generali trădători, care le-au deschis porțile Africei de Nord, din foști emigranți parl­amen­­tari, cărora li se retrăsese cetățenia și cari încercau acum să formeze o oarecare disidență, încercare care nu putea fi decât caraghioasă in ne­putința ei. Toate acestea au înșelat timp de câteva săptămâni pe Iran, cezi­i coloniali încrezători și câteva trupe obișnuite să asculte orbește pe conducătorii lor. Americanii au pro­mis alimente și n schimb au info­­metat populația și au revoltat pe arabi, au insultat femeile acestora, au pângărit moscheele neținând sea­mă de obiceiurile arabe. Ei au re­ dat evreilor drepturile și au liberat din închisori pe comuniști. In schimb au băgat in închisori pe funcționa­rii credincioși guvernului Laval, Petain sau i-au împușcat. In des­considerarea oricărui drept ei au decretat mobilizarea tuturor fran­­cezilor. Dacă se compară ocupația americană cu aceia germană din Franța, caracterizată de tact și răb­dare, atunci toți francezii văd deo­­sebirea Ceea ce privește pe de Gaul­le, Nogues, Feyrouton și pe adepții lor, ale căror certuri sunt de presupunând că Împrejurările râs ar fi de râs,­ este vădit că englezii ți americanii se ceartă pe pielea ur­­sului din pădure." Intr’un punct sunt uniți, anume In nimicirea tuturor trădătorilor, pe cari-ii consideri a­­cum de prisos. Primul rezultat al Invaziei ame­­ricane, a fost că trupele germane ți italiene au Intrat in Tunis, unde nu fuseseră până atunci. Numai ar­mele vor hotărî dacă rămân sau dacă se vor îmbarca larăul pentru a se retrage. Ei cred că vor rămâne ți vorbesc de planuri mari El urmă­resc pare-se numai deportarea in Asia a tuturor arabilor, sub moti­vul că aceștia au pus mâna fără drept, de secole, pe pământul afri­can. In locul lor vor să aducă negri, atât de numeroși in USA., ți pe cari americanii ii urăsc. Renumitul răs­­boiu de secesiune din secolul 19.lea a fost cea mai mare Înșelă­as­torie a secolului. Pe de altă parte, America trebuie să rezolve și pro­blema neplăcută a evreilor, cari dis­pun de atâta influență la Londra și Washington și pentru cari se caută un zadar o patrie. E clar că aceștia nu se vor mulțumi numai cu Pale­stina sau cu Siria. Deviza lor ..anul viitor la Ierusalim” nu este decât o dorință platonică. Palestina este o țară nefertilă, cu foarte puțină (Continuare. în pag. 4-a) Mareșalul Mannerheim a sosit in Elveția HELSINKI. 29 (Rador). Corespondentul Agenției C. N. B. transmite: Biroul Oficial de Informa­­țiini anunță că mareșalul de Finlanda, Mannerheim, sosit de câteva zile in Elve­a­­ția, u­n­de se află ca conva­­­lescent pentru o scurtă șe­­­dere de întremare ZIUA DE 1 mai SE VA SĂRBĂTORI PRIN MUNCĂ Ministerul Muncii aduce la cunoștința generală că potri­vit ordinului comunicat de Președinția Consiliului de Mi­niștri, ziua de 1 Mai se va sărbători și in acest an, prin muncă. In consecință, toate întreprinderile industriale, comer­ciale, precum și orice alte categorii de întreprinderi, inclusiv magazinele de orice fel, piețele și halele din toată țara, vor lucra conform orarului obișnuit. Drepturile de plată pentru salariați, se vor socoti con­form normelor legale în vigoare. După încetarea lucrului, întreprinderile și salar­iații vor executa programul special întocmit de Minister prin Oficiul Muncă și Lumină, după instrucțiunile comunicate prin presă și radio. Sute de sicrie... După criminalul atac terorist anglo-american asupra Parisului ACTUALITATEA IN REPORTAJ INEXPUGNABILUL VAL DE LA ATLANTIC A fost terminată cea mai uriașă fortificație din lume Fortif­icații­le Amanesi constiti aUar.'tal .. t’*1.' Belgiei și Olandei au fost rOTOT-Mat*. Istoria acestor instalat'*, caii« sunt c*imn s.'dterate­ de specialiști ca cele m­ai puternice din lume nu mai consti­­tue un secret: când armatele ger­mane au atins în vara anului 1940 coastele Anart­cului, au început ma­­ întâi cu construc­ția por­ț­ilor forti­­fcate. După scurt timp a urmat instalarea tunurilor grele cu tragere lungă în punctele cele mai impor­tante ale coastei, pentru apărarea contra vreunor eventuale acțiunii a flotei britanice. Fortificarea propriu zisă a zone­i de coastă a început însă abia mai târziu, după ce se începuse construirea punctelor de sprijin ale submarinelor. Obiectivul imediat al fortificațiilor este posibilitatea line d; încercări de invazie Europa, dar restul­ mai adânc al lor treime cău­tat In faptul­ că Comandamentul German a calculat încă de­­ la­ înce­put pe o mai lungă durată a cam­paniei di­n Răsărit și a­ considerat deci ca factor de absolută­­ impor­­tanță asigurarea strategică a coas­tei Atlanticului­, încă­ din timpul acțiunii de de­barcare britanice ,la Dieppe valul de apărare al Atlanti­cului se găsea in primul stadiu al desvoiltării sale. O ARMATA URIAȘE A LUCRAT ZI SI NOAPTE Este știut că hotărîrea de a trans­­­forma coasta­ Atlanti­șu­ lui înftr’un f­l­u­­ • t).­­ tradusă in fapt cu caracteristica <*­­ner.s de activă fflormantă și cu cea mai mare iuțeală; • Organizația Todt, care s’a acoperit de glorie chiar de la construcția Liniei Siegfried'. Ser­viciul Muncii', Reichului și trufos’ri pionierilor de fortificații au purces la ■­Împlinirea misiunii lor, cu ajuto­­ru­l unei uriașe armata de lucrători străini. Lucrările au progresat neîn­trerupt, într’o muncă fără odihnă de zi și noapte. S'a­ ajuns la consu­mul lunar al unei cantități de beton dublu față de cea întrebuințată la Linia Siegfried. Sistemul de fortificați al Atlanti­cului se prezintă in linii mari cam astfel corespunzând configurației tere­nului­ — coastă lină sau abruptă — s-a creat o rețea mai mult sau mai puțin densă de puncte de sprijin, mai adâncă in hinterland. Aceste puncte de sprijin instalate conform necesităților impuse de peisagiu do­mină, cu focul lor intreaga regiune di­n­ jur. Ele­ conțin cazemate de in­fanterie , și amplasamente de artile­rie precum și tunurile antiiaeriene cerute de apărarea spatului aerian. În afară de, aceasta există nume­roase baterii cu tragere lungă, toa­te sub adăposturi de beton. Baraje de tot felul, de la s­impla sârmă ghimpată până la cele mai felurite obstacole antitanc, de la întinsele câmpuri minate și până la șirurile aruncătoarelor de flăcări zidite în beton, totul împiedecă accesul agre­­sorului la coastă. Arme ultra-mo­derne, dintre care unele creta­te spe­cial pentru acest scop, îndeosebi arme distrugătoare de blindaje, se găsesc de asemenea în mare număr. Acest formidabil sistem de fortifi­cații este complectat prin rezervele mobile dispuse pretutindeni in mod iscusit, care pot apăra ca­ trupe complect motorzate rețeaua de co­sele » Eu­ropeii vestice. CEA MAI MODERNA FORTIFICAȚIE Valul de la Atlantic treb­ue consi­derat in mod neîndoios ca cel mai modern dintre toate sistemele de fortificati, fiindcă crecanela Iul s’a sprirjint nu numai pe cele mai noni principii aile tehnicei fortificațiilor, ci șî pe experiențele făcute în răz­boiul actual. Trebue să adăugăm că inginerii si Statele Majore de con­structori a­u studiat cu multă aten­­tie ■ de pildă Linia Maginot, si au­­ Continuare în pag. 4-a. Inexpugnabilul val de apărare a Europei in coastele Atlanticului. Una dintre nenumăratele ca­zemate construite de organizația Todt. (Pk Sehe) întrevederea Eden - Maiski AMSTERDAM. 29. (Rador).­ Corespondentul agenției P.1 N. B. transmite: Agenția „Reuter” anunță că­ ministrul de externe­­ britanic­­ Eden a­ avut o întrevedere cu­ ambasadorul sovietic la Lon­­­dra Maiski IUUMIAI COMISIILE EXAMENULUI DE BACALAUREAT COMERCIAL In nagrita i!|*| JOACHIM VON RIBBENTROP M­inistrul de externe al Reichului d. Joachim von Ribbentrop, îm­plinește astăzi 50 de ani. Pe timpul când Joachim von Rib­bentrop era încă ambasador al Ger­maniei la Londra, un cunoscut publi­cist englez a spus odată despre el: „Ca orice om de seamă, Ribbentrop are pe lângă mulți prieteni și mulți dușmani. Are însă mai mulți prieteni, chiar în afara granițelor Germaniei. Hitler nu putea găsi pe cineva mai bun pentru sarcina grea a politicei externe !" Pe drumul renașterii și reînoirii sale naționale,­ Germania a sfărâmat lanțurile dictatului de la Versailles. Mii de germani au trecut încă înainte de preluarea puterii sub drapelul național-socialismului, fiindcă pe acest drapel era înscrisă lupta contra înjo­sirii criminale de la Versailles. Politica externă a celui de al treilea Reich a realizat acest scop. Ea poartă pecetea personală a lui Adolf Hitler și a co­laboratorului său Joachim von Rib­bentrop, care la 30 Aprilie 1943 îm­plinește 50 de ani. In marele său discurs ținut în Rei­chstag la 30 Ianuarie 1939, Führerul a subliniat meritele ministrului său fie externe și a relevat faptul că judecata clară și rece a acestuia, percum și fe­lul admirabil în care von Ribbentrop a tratat toate problemele de seamă din politica externă, au consituit un aport neprețuit în epoca istorică a anului 1938. Era abia la un an după numirea lui Ribbentrop ca ministru al aface­rilor străine. De numele acestui om sunt legate nu numai cele mai impor­tante evenimente de politică externă din anul 1938 — precum revenirea Austriei, rezolvarea problemei Sude­­ților, declarația germano-engleză și cea germano-franceză — ci și mai ales marea desfășurare a politicei externe germane după preluarea puterii de către național-socialism. Von Ribbentrop este ceea ce se nu­mește „un om umblat". El este unul dintre oamenii cari au știut să stră­bată cu fruntea lui și să tragă, din viață toate învățămintele ei. Ministrul de externe al Reichului nu a fost, nu diplomație. Drumul său l-a dus din economie la politică, iar cunoașterea lumii de idei a mișcării lui Adolf Hitler, a constituit fundamentul pen­tru un spirit al diplomației, care si-a primit legea din concepția largă des­pre viață și lume. Este interesant să trecem pe scurt tn revistă viața mi­nistrului de externe german, urmaș al unei vechi familii de,ofițeri si juriști el s-a născut in Wesel, după termina­rea școlii,­a plecat in lume. La,17 ani lucrează in Canada la construcțiile de (Continuare în pag. 4-a) D. von RIBBENTROP FIICA UNUI-FOST PRIM MINISTRU BULGĂR CONDAMNATĂ LA MOARTE PENTRU TRĂDARE SOFIA, 29. (Rador). — Vla­da Karastoianova, fiica genera­lului Petroff, fost președinte de consiliu și ministru de răz­boi al Bulgariei și mort anul trecut, a fost acuzată de Curtea militară de la Sofia de înaltă trădare și condamnată la moarte. . .. In prezent, Vlada Krastota*­neva se găsește la Londra și este crainică la postul de ra­dio englez, RAZBOIU­­l POLITICA B-nii Churchill și Roosev­elt vor ruga pe Stat și consimtă la o discuție care să duci la înlăturarea conflictului polono-sovietic pe când în toată lumea — chiar și în țările anglio-saxone — se varsă valuri de cerneală pentru a exprima pe pagini întregi de ziare Indigna­rea, compătimirea sau Îngrijorarea stârnită de conflictul ruso-polon presa și posturile de radio din URSS au rămas­ mute asupra evenimentu­lui copleșitor și piîin de incalculabile consecințe latente, care sguduc as­tăzi omenirea. Corespondentul special din Mosco­va al agenției „Reuter” semnala a­­seară­ că nici declarația de Miercuri a guvernului­ polonez din Londra nu a fost publicată." El adăuga încă că observatorii din Moscova, care au ascultat declarația la radio, sunt de părere că ea nu aduce niciun ele­ment care să poată umple prăpas­tia dintre punctul de vedere sovietic și cel polonez. Ei constată totodată că declarația nu cuprinde nimic din ceea ce așteptau cercurile sovietice, nu indică nicio schimbare in guver­nul polon șî ateî n# pomenește des­pre vreo intenție de înlăturare a a­­celora dintre membrii lui care au Tot un apel a lansat eri­și­r«din Moscova, dar acesta era adresat Ar­matei roșii și populației din Uniunea Sovietelor, în legătură cu viitoarea fază a răsboiului pe frontul de răsă­rit. Glasul crainicului era străbătut de em­oție și de îngrijorare când spunea: „Germ­anii se pregătesc de ofensivă pe frontul nostru. Se vor cere dela noi m­ulte jertfe căci nu putem câștiga acest răsboi dcă nu punem la contribuție tot ce avem. Momentul este decisiv”. A­pelul crainicului de la radio Mos­cova confirmă­­ în totul prevederile din cronica noastră de, ori, în care avut ideia de a se adresa Crucii Ro­șii Internaționale. Mutismul prelungit al Kremlinu­lui a isbutit, se pare, să tulbure chiar și proverbialul calm britanic. Presa engleză începe să se alar­meze. O dovadă categorică a stării de spirit care dom­nește acum la Londra o constitue o informație a­­părută pri in ziarul londo­nez „Daily Mail”, care a­­nunță că dl Churchill va recurge la un mijloc e­­reb­i la adresa lui Stalin un apel, cerându-i­ să con­simtă la o discuție care să poată du­ce la înlăturarea diferendului. Ziarul exprimă speranța că președintele Roosevelt va adresa și el lui Stalin un anet similar. spuneam că este aproape ziua în care vor începe operațiuni de mare am­ploare pe frontul de răsărit FORȚELE AXEI VOR A­­PARA CU ORICE PREȚ CAPUL DE POD DIN TUNISIA Pe frontul din Tunisia s-a produs o schimbare importantă; comunica­tul britanic semnalează mișcări is­hafite — bineînțeles locale — de contraofensivă din partea trupelor Axei Astfel, comunicatul de ost al ma­relui cartier aliat din Africa de Nord arată că înălțimea Bon Apa­­kaz, ținută până eri de britanici și situată la 15 m. spre sud de Tebm­­ba, a fost cucerită de germani prin două atacuri. Comunicatul precizea­ză că primul atac, dat cu infanterie și tancuri­ a­­ putut fi respins, dar 1« cel de-al doilea englezei au trebuit să se retrag­ă.Semnificația acestui eveniment este perfect pusă în lumină de un corespondent special de răsboi en­glez, care prezintă situația generală în felul următor: Marele efort pe­ cape îl face Axa dovedește foar­te limpede că un al lu! g co­mandament al Axei este hotărît să reziste cu orice preț și că speră chiar să poată păstra capul de pod di­n Tunisia. Cadența înaintării britanice­­­­spune mai departe acelaș corespon­dent — s’a încetinit mai ales în sec­­toarele central și sudic, unde ger­manii au poziții foarte puternice și le apără cu o îndârjire extraordina­ră. înaintarea aliaților a ajuns ș*­cum la un teren unde avantajele sunt aproape exclusiv In favoarea apărătorilor REZISTENȚA ÎNDĂRĂTNICĂ A GERMANILOR ȘI FORȚA CU CARE CONTRAATACĂ EI ARATA HOTĂ­RÂREA LOR DE A NU CEDA CU NICIUN PREȚ In stadiul­ actual al bătăliei — în­­chee corespondentul britanic — ai însemna să dăm dovadă de un op­timism deplasat dacă ne-am închi­pui că armatele aliate pot continua la infinit să toarnieza In aceeas ca­dență ca te primielc zile ale atacul W R. Mile Apelul Moscovei către armata roșie și populația sovietic?

Next