Viața, iunie 1943 (Anul 3, nr. 762-790)
1943-06-01 / nr. 762
: i m&mms—wnaa»^». REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA EWIlSIfi UBS3 ff nnn. D^fl-M|vHRa VBSf &afa&iA«iiaagyr» uy|Q REBREAWfl Solemnitatea dela A. N. E. F. Era dimineață s’a desfășurat in capitală într’un cadru de sărbătoare, depunerea jurământului ostășesc al noului contingent de tineri cari îmbracă haina militară. 1944. Duminica este siua de odihnă în care sufletul poporului nostru, de veacuri se ridică spre Dumnezeu închinându-i-se cu smerenie, înaripat de încrederea în puterile sale proprii. Și azi ziua aceasta a rămas luminoasă, fâlfâindu-și în inimă sărbătoarea ei. E o dimineață bucureșteană, proaspătă, după ploae, prin care versele copacilor umezi, strălucește în bătaia soarelui de sus, orașului plin de primăvară... Depunerea jurământului de credință pe altarul patriei, solemnitatea aceata importantă în viața ostașului, întărește prin măreția ei, inimile tinerilor de azi, cari vor sprijini țara pe piepturile lor puternice. Iată de ce pe imensul platou al stadionului, de la A. N. E. F., aliniate compact sute și sute de căști, închid sub oțelul lor, hotărîrea fermă de a sprijini cu armele sau cu baionetele care împung ca o mare nesfârșită văzduhul, dreptatea neamului nostru. In fața covorului verde de iarbă, în tribune ofițeri superiori români și aliați privesc alături de drapelele ce pavoazează arena impresionanta sobrietate a tinerilor soldați, ce poartă in ochii lor conștiința împlinirilor de mâine mandantul militar al Capitalei, General de Divizie Voiculescu, de Divizie I. Topor, General General Milicescu, General Săndulescu și numeroși ofițeri superiori și inferiori din garnizoană. Din partea misiunii militare germane în România au fost de față: General de Brigadă Ritter von Mantu Amiral Tilessen, general de brigadă Gerstenberg și numeroși reprezentanți ai Armatei, Marinei și Aviației germane. Legația Italiei a fost reprezentata prin: Colonelul Bodini, atașatul militar în România, lt. col. Amiroso și maior di Rende. D. colonel Opriș comandă în fața unui microfon care răspândește ordinele prin nenumăratele difuzoare așezate în toate punctele stadionului: — Pentru onor, înainte, prezentați arm!. Scurte mișcările uriașei masse de ostași, înscriu cu țăcănituri seci , o splendă mânuire a armatei. Din mjlocul celor trei famfaxe reunite, țâșnesc apoi energice, accentele marșului de „Onor la General". In acest timp d. general Racoviță, însoțit de d-fiii generalii Voiculescu și Vasiliu coboară pe platou și trec în revistă trupele care stau aliniate cu drapele și comandate într’o ordine perpedetă. Vârfurile miilor de baionete strălucesc în bătaia razelor soarele ca niște raze vii ale dreptății și ale legendarei glorii străbune. In urmă comenzile se succed viguroase și ostașii, se descopăr pentru rugăciune, iar pe o estradă așezată în mijlocul platoului — înconjurată simbolic de arme, branturi și tunați? — preoții încep oficierea serviciului divin. Muzica intonează ruga- Corul armatei dă răspunsurile la Sf. Liturghie în vreme ce încărcate de victori, drapelele îșî poartă binecuvântarea tor, deasupra tinerilor ostași, prin viguroasele accente epopeice ale celor trei culori: Roșu, Galben, Albastru... — Acope-Tîrlî comandă la sfârșitul slujniei d. col. Opriș. Cu ochii Împlântați vulturește și viitor... SOLDAȚII LEATULUI BIRUINȚEI AU JURAT ERI SUB SFÂNTUL CER ROMÂNESC, CREDINȚA PATRIEI Hotărâți să lupte pentru împlinirea cea mare a dreptății Neamului SUS. Serviciul religios de la A. N. E. F. MIJLOC: Aspecte din timpul solemnității de la A. N. E. F- JOS: Depunerea jurământului Mediu Aeronautică ASISIENITA Au asitat d-nii: General de Corp de Armată Vasiliu, ministru subsecretar de Stat la Interne, general de Corp de Armată Mihai Racoviță, co v Jurământul de credință in viitorul Neamului Rând pe rând în grupuri dese, oștenii în cadrul regipentelor, jură cu mâna pe drapel și cu frunțile descoperite, credință cerului patriei. Glasul de fer al d r.l General Voiculescu, răsună «noi ferm ca și dreptatea românească ea trăește in cutele vii ale dreplor, înălțate luminos deasupra tuturor jertfelor noastre Căști, baionete și Inimi se îndreaptă astfel spre slăvi cu o vigoare tinerească ce poartă pe umeri, cu sâmburele vitejilor de mâine alături de mândria de a fi ostași credincioși neamului. Cuvântarea d-lui general Voiculescu s. Ostași ai vnstigentului 1911 Suntem în plin războiu. Luptăm pe viață și pri moarte contra dușmanului cel periculos al neamului nostru, conti - rusului bolșevic. Ne bate... a. tur, de marii noștri an'ileîch German și Itd V,a fapristă, pentru credință și dreptate. De la nceputul războiului, sorții au ioit cu noi. Rezistența vrăjmașului a fost frântă, iar oștile germane și, conduse de Mareșalul Ion Antoi<escu, au desrobit Basarabia ș Ina și au cucerit Transnistria Pesta. Victoriile s au ținut lanț: itopolul, Chercîul, Harkovul, o lunile victorioase din Caif,au ostență de. j11 de arme făcute in inima cufapte care vor rămâne inscriss cu utere de aur în Istoria lumii. Dușmanul însă n’a fost învins; el revistă încă. țistași, in vremurile acestea mărețe șî pline de eroism legendar au fost chemați pentru a depune jurământul de credință. Bărbătește, într’un glas, v’ați legat în fața lui Dumnezeu cu mâna pe drapel și sub privirile camarazilor și comandanților că vă veți face și voi datoria, așa cum astăzi camarazi de ai voștri luptă victorios in ținutul Cubanului. Ziua de astăzi trebuie să fie de o însemnătateș deosebită pentru fiecare dinvoi și să rămână adânc săpată în mintea și sufletul fiecăruia. Legământul pe care l-ați făcut astăzi cu Jertfe, oricare ar fi împrejurările în care veți fi chemați mâine. Nimeni și nimic nu trebue să vă abată de la îndeplinirea jurământului. Ostași, de azi înainte armata țării își îngroașe rândurile cu voi. De azi înainte privirile și speranțele neamului întreg se îndreaptă și către voi aceea, pentru ca să fiți la înălța îndatoririlor de ostași, pentru ca să meritați încrederea care vis’a des, trebue să vă ascultați și sub fiî, trebue să le executați .ordinele, trebue să fiți disciplinați și bun camarazi și mai presus de toata s moți toată priceperea, toată putere ""‘iî, teat ft dragostea (Votü&itiuttre în pan. 5-a) trebue să-l finez, cu orice preț, chiar Generalul Georges a fugit in Africa de Nord VICHY, 30 (Rador). ~ț~ Corespondentul Agenției D. N. B. transmite: Postul de radio Alger anunță că generalul Georges a fugit în Africa de Nord, de pe moșia sa din sudul Franței, și a aderat la mișcarea dizidentă a generalului Giraud. Generalul Georges comanda armata franceză din nord-vest în 1939. M. S. Regele și M. S. Regina Mamă au asistat la disputarea Derby-ului de galop și premiului de Mai desfășurate pe hipodromul Băneasa Serbările tineretului premilitar și extrașcolar din Capitală in prezența Mareșalului Conducător Pe stadionul „M. S. Regele Mihai” de la Arcul de Triumf, a avut loc ori după amiază serbarea tineretului premilitar și extrașcolar din Capitală. A fost o primă manifestare a acțiunii educative pe care Ministerul Culturii Naționale a inițiat-o în țara noastră cu ajutorul pregătirii premilitare. Pe stadionul, frumos împodobit cu culorile naționale, mii de tineri din toate clasele sociale,înfrățiți în acelaș ideal românesc de viață aliniați într-o perfectă ordine și-au dat măsura străduințelor lor de un an de zile. Sosirea Domnului Mareșal Antonescu La ora 5,30 a sosit pe stadion Domnul Mareșal Ion Antonescu, însoțit de Doamna Maria Mareșal Antonescu și de lt. col. Romeo Zaharia, prim aghiotant al Conducătorului Statului, fiind întâmpinați de d- ministrii Ion Popovîci, General Dumitru Popescu, I. C. Petrescu, Al. Max Cu și Dr. Dănuțescu. Corul și fanfara premiitarilor și extrașcolarilor au intonat Imnul Regal și Imnul Conducătorului ascultate în picioare de întreaga asistentă. Un premilitar a rostit „Porunca zilei“, după mura Uv. .»na Mareșal Antone,seu iîimacează personal Insigne ofițerilor și instructorilor ce s’au distins cu ocazia colectării plantelor medicinale Desfășurarea program ritului . După prezentarea tineretului participant la exerciții, protoereul lt.colonel Georgescu, șeful sondorului religios al garnizoanei ajutat de preot căpitan Ionescu, confesorul Regimentului de gardă al Conducătorului au oficiat serviciul religios, răspunsurile fiind date de corul premilitarilor condus de d. lt. Marian. Exercițiile au fost deschise de un grup mixt al tineretului german din România. S’au executat salturi, dansuri, mișcări ritmice, jocuri cu cercul, într’o perfectă ordine și armonie, entuziasmând asistența. Au urmat apoi exercițiile sportive premilitare și ansamblul de gimnastică ritmică cu fetele extrașcolare, după care tineretul extrașcolar a defilat prin fața Mareșalului Conducător. După terminarea serbării, Domnul Mareșal Ion Antonescu, Doamna Maria Mareșal Antonescu și membrii guvernului au vizitat expoziția premilitară și atelerele de lucru. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 6,30. Asistenta In nutneroasa asistență, am remarcat pe d-nii I. Petrovici, ministrul Culturii Nationale cu doamna; general Dumitru Popescu, ministrul Afacerilor Interne cu doamna; prof. Al. Marcu, ministru subsecretar de stat al Propagandei Naționale; dr. Dănulescu, ministru subsecretar de stat al Muncii; prof. I. C. Petrescu, subsecretar de stat al ministerului Culturii Naționale; general C Z. Vasiliu, subsecretar de stat al ministerului Afacerilor Interne; general Victor Iliescu, subsecretar de stat al Educației extrașcolare, o delegație a misiunii germane în frunte cu d. general Gerstenberg, atașatul militar al Germaniei în România; Weisenhof, consul general, d-nii Kohlbammer, Blasch, Penzer și Lusendol, general Barbu Alfaiescu, inspectorul general al pregătirii premilitare, general Petrescu, inspector, colonel Bașeganu, subinspectorul general al P. P., consilieri I. Bratu, I. Daogorozî, d-na Anina Pogoneanu, directorii I. Crețu, directorul organizării educației extrașcolare, d. Goga, prof. I. Gheorghiu, șeful sportului românesc, prof. Octav Șuluțiu, arhitect Gună, prof. V. V. Haneș, prof. Radu Petre, C. Penea, col. Mavrache, col. Ionescu, col. Bădulescu, col. Toana Popescu, maior Roncea, Tociți, etc. RÂZBOIUI POLITICĂ A doua fază a marei bătălii pentru capul de pod Cuban s-a sfârșit cu grea înfrângere pentru bolșevici După trei zile de atacuri masive, a doua încercare sovietică de a lichida capul de pod de pe Cuban a luat sfârșit cu acela, rezultat negativ ca și cea dintâi. Cele 15 divizii aruncate de generalul Maslenakov în această nouă bătălie s-au măcinat în zadar; cuiul forțelor germane și române continuă să rămână înfipt dureros în carnea Sovietelor, constituind pe de o parte o permanentă amenințare iar pe de altă parte o piedică hotărâtoare pentru orice întreprindere ofensivă a Sovietelor pe restul frontului. In desfășurarea de până acum a războiului, comandamentul sovietic n’a adus metode roții de luptă, ci s’a mulțumit să copieze ’rtAodele adversarului, manifestând predilecție deosebită pentru tactica germană cunoscută sub numele de „clește“. După o lungă perioadă de adaptare, rușii au aplicat cu sancer tactica „cleștelor“ în ofensiva lor din iarna trecută și s’au pregătit să continue aplicarea ei.Pe scară ! Intr'o ofensivă de vară, către au fost împinși atât de îndemne și pricanitrțiile aliaților anglo-a cât și de nevoia imperii, de a recupera teritoriile fertile și ră•e.Voințele de minereu din Ucraina. Așa se explică marile concentrări frțe sovietice semnalate de mult sud de Moscova și în Cuban. Un strat al cleștelui trebuia să plece din reginea Orei—Kursk, iar al doilea din Cuban, peste Crimeea, pentru a se uni departe spre Vest, cuprinzând în ît âșisoarea lor toată Ucraina. O astfel de cetisire însă, pentru a avea sorți de reușit A nu poate f întreprinsă decât cu condiția de a avea flancurile foarte puternice. De aici necesitatea de a lichida in prealab capul de pod de pe Cuban. Eșuarea atacurilor disi acest sector atrage automat amânarea oricărei acțiuni ofensive pe frontul Donețului și Moscovei, iar încetarea fără rezultat a atacurilor sovietice de la Cuban constituie o dovadă de putere a apărării germamo-române în acest sector și un indiciu destul de elocvent asupra situației din celelalte sectoare ale frontului. Nemișcarea armatei roșii, la care înaltul comandament german răspunde printr-o tactică de așteptare gata de reacțiune, are un efect foarte neplăcut la Londra, unde termometrul se ridică sau coboară în funcție de activitatea aliatului sovietic. Conducând acțiunea de războiu în mod empiric după principiul „văzând și făcând”, fără nicio metodă științifică, d. Churchill a făcut din punct de vedere propagandistic totul pentru a-i convinge pe Stalin să pornească o ofensivă de vară. Dar Stalin așteaptă tocmai lucrul la care d. Churchill (Continuare în pag. 5-a) Aducerea unui Rin greu în primele linii D. CHURCHILL LA GIBRALTAR GENEVA, 30, (Rader). — Corespondentul Agenției DNB comunicăi Agenția UNITED PRESS anunță din La Linea că d. Churchill a sosit Sâmbătă la Gibraltar*, venind cu avionul din Statele Unite, D. SARACIOGLU A DAT DN DINEU IN ONOAREA DIPLOMAȚILOR AXEI D. Saracioglu, președintele consiliului de miniștri, a dat Sâmbătă seara un dineu oficial, la reședința sa de la Cenkaye, în onoarea diplomaților puterilor Axei. La recepție au asitat mai mulți membri ai guvernului turc, va recurs și parlamentari și numeroase personalități ale vieței publice din Turcia. FLOTA FRANCEZĂ IN ALEXANDRIA A TRECUT DE PARTEA ENGLEZILOR VICHY, 30 (Radar — Corespondentul Agenției DNB transmite: Guvernul francez anunță că flota franceză din Alexandria „a cedat în fața presiunii anglonordamericane”. Echipagiile au declarat, după cum se anunță printr’o telegramă din sursă engleză, că «vinturi” de anglo-nordamericanială