Viața, iulie 1943 (Anul 3, nr. 791-821)
1943-07-01 / nr. 791
RE. VC M odul în care Mântuitorul își recrutează ucenicii ar putea forma o nouă metodologie a vocației, alături de aceea pe care o cultivă psihologia oficială, astăzi atât de robită procedeelor de laborator. El nu le măsoară fizic intensitățile lăuntrice, nu se calculează înclinațiile și nici nu le ispitește istețimea sau spontaneitatea pe temeiul unor savante formale. Cuvântul său de chemare este scurt rapid și pătrunzător, fără nici o altă investigație prealabilă, complicată și precaută. Către pescarii de pe malul Tiberiadei, el se adresează simplu și fără ocoluri. — Veniți după mine... Și acești oameni ai apelor, înd a vățați să trăiască din dărnicia lui Dumnezeu, obișnuiți să rabde și să aștepte, respectuoși ai ordinei până la conformism, posedând un stoc de certitudini pe care contemporanii lor sau ai noștri le-ar privi ca pe o necioplită inerție de gândire, acești pescari cu smerită încredere în ei înșiși într’atât încât un rafinat umanist ar lua-o drept resemnare comună, au vibrat iluminat la chemarea Domnului și bau mai fascinați de enigmaticul farmec al noului ideal de viață care se descoperea. în oamenii aceștia palpita un impuls arzător spre tot ce este curat, o tainică putere care dă căldură vieții, care susține și întărește toate elaimrile generoase ale inimii, o anumită voință de a stărui în acțiunea lor tăcuta în modul cel mai cinstit, limpede, sincer și de o seriozitate cu adevărat apostolică. Sub atâtea forme punem repetat problema vocației și a metodelor misionare în viața creștină. Epoca noastră, atât de inteligentă, dorește sever o formă de mare apostolat, esențial volunter, viu, care în acelaș timp să se îcfișeze și cu acea superioară §M e atât de caracteristică scaiului nostru. Lângă acest apostolat ar vrea parcă să-și odihnască toate neliniște, care ne frânantă, să-și găsească răspuns. Ia paie îndoelile care se sbat dimolo de absolutul tuturor formelor și raționamentelor să-și găseascâ un punct de echilibru stihil între voluptatea unor nemulțumiri chinuitoare, — pe care de altfel ,i le-a crezut singură, —, ‘ neînvinsa nevoe de certitudine care niciodată nu poate fii înlăurată. Am cunoscut succesiv atâta idealuri contradictorii și, asăzi între atâtea ipoteze, suntem însetați ca niciodată de statornica unei atitudini spirituale la capătul căreia să nu ne mai pândească nici o criză. O formă de apustolat la care să se vadă unificăm raporturile noastre vitale cu universul și destinul ............... Biserica cunoaște această cerință a epocii și de aceea își cătată și își selecționează energiile apostolice. Sufletul oricărui apostolat rămâne ca și atunci, , gândul purificat de smerenie și rugăciune. Redacții Director Admisiii Publ. Tir REGELE ÎMPĂRAT FRATRE RĂNIȚII ITALIENI ROMANi sau&r, crete Impărat a vizitat Mai dimineață spitalul militar de la Celle, unde a stat de vorbă multă vreme cu ofițerii șî soldații răniți. | Vizita Suveranului a dat prilej unei vibrante manifestații de dragoste față de Casa de Savoia. | Munca de războiu a studenților Ministerul Afacerilor Interne» comunică « Urmare la comunicatele anterioare» se aduce la cunoștința studenților Facultății de Drept și Litere și ai Academilor de înalte Studii Comerciale și Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi și în ziarele de manse, va apare deciziunea ministerială cu tablourile nominate de repartizarea studenților la județele unde urmează să se prestesc munca răsboi în administrația locală. Toți studenții care figurează în tablouri, fia că s’au înscris voluntar, fie că au fost înscriși din oPclui sunt îndatorați să se prezinte la Prefectura de județ cea mai apropiată de locul unde se găsesc, pentru a-și primi certificatul de călătorie gratuită pe calea ferată ,până la prefectura unde sunt repartizați și carnetul de activitate.. Toti studenții menționați In tablouri sunt îndatorați să se prezinte la prefecturile județelor unde au fost repartizați în ziua de 4 Iunie 1943, urmând ca la ziua de 5 stu» ora 8 dimineața să înceapă cursul de inițiere. Se reamintește studenților înscriși în tablouri că munca de rasboi este nu numai o obligațiune legală rezultând din ordinul Conducătorului Statului și din legea pentru organizarea muncii naționale, dar și o înaltă datorie morală și națională. Se reamintește de asemenea că deși munca de râsboi este gratuită, studenți» folosutl administrat ®i locale, vor primi « indemnizatte, de întreținere de 8000 lei lunar, călătoria gratuită P ® calea ferată și cei care se, vor distinge prime de activitate. Indemnizația Pe prima lună, se va achita studentului la prezentare, la prefectura județului căruia i-a fost repartizat Comunistă sub rețeau deasă, bateria grea fie pe coasta Atlanticuluii gata de foc (PK, FP) 1 . .driflBfc *.-4 ... /ta Bilk ■SBtäMw iinnHKüffSH* 1 Mm.fii ©tlygF mMm frai Hal H fMM IgpSMVlHHHHRMaB * I jBB BBBF ä BBB B..,iJ!UMiiiB?rBi L kl V '' 1 ]' ■ — ---i------------------------M B'r .ir ■ țv-4r;^.. - ;r, d.yihMm [^SlMiNEATĂ UȘGAREA REVOLUȚIONARA din IRAN IA ASPECTE DIN CE IN CE MAI GRAVE i!3 dWr-dos*«. espondențiMl agenției ■Sefaiîi” comunică: ^iis»î sosite din Teheran anunță să mișcarea i*ewoVi Iul senară,cea Istinctul în Iran. au luat foarte mari proporții. In partea meridională a țării refcenii au reușit să taie în mai multe puncte linia de cale ferată ce traversează Iranul, provocând astfel întreruperea comunicațiilor între porturile din Golful Persan și Rusia Sovietică. Mai multe orașe, printre care și Firuzabad, au fost ocupate de rebeli. In cursul ultimelor zile, mai multe convoaie și posturi izolate britanice au fost distruse de rebelii naționaliști. Situația este socotită ca fiind foarte gravă. Grupuri formate din mii de rebeli atacă armata de ocupație și depozitele de munițiuni și alimente ANKARA 29 (Rador). Corespondentul Agenției „Ștefani*“ transmite: Știrile sosite în Turcia cu privire la revolta ce a izbucnit în Iran, confirmă că mișcarea este de mare amploare, având toate caracteristicele unei adevărate revoluții în massă. Mișcarea revoluționară s-a întins în mai multe zone, însă proporțiile cele mai mari le-a luat in special în regiunea meridională a țării. . Rebelii, care dispun de multe arme, au atacat șî au pus mâna pe dist insă ce linia este reparată intr-un punct, se constată că linia ferată este din nou întreruptă la 30 sau 40 km. spre nord sau spre sud sau că un pod de cale ferată a fost aruncat in aer. Aprovizionările destinate Rusiei Sovietice, care urmau să fie transportate pe calea ferată ce traversează Iranul sunt rupte pe timp de mai virtual întremulte săptămâni. Numeroase trenuri rămân câteva zile în gări mici, unde adesea sunt distruse și prădate de rebeli. Este vorba aproape totdeauna de trenuri încărcate cu arme și numîtît care deci reprezintă (Continuare în pag. 4-a) , multe ăQpost~ mtatare, străbătând regi ’^njer, lung și în lat, favorizați îi vui fi solidaritatea musulmană i populatie!. Linia de cale ferată ce traversează Iranul a fost tăiată în diferite puncte, iar echipele însărcinate cu repararea liniei sunt atacate în mod continuu de rebeli. In unele locuri lucrătorii trebue să lucreze sub paza mai multor batalioane sprijinite de artilerie. Ime Ministrul australian la Moscova a demisionat LISABONA, 39. (Rador). O știre din Canberra, retransmisă de corespondentul agenției „Ștefani”, anunță: D. Curtin, primul ministru al Australiei, a anunțat laconic că d. Slater, ministrul australian la Moscova ,a demisionat din motive de sănătate. Succesorul său nu a fost încă ales, Asasinat politic la Paris Comisarul de poliție Paula Tissot, unul dintre conducătoria secției speciale pentru lupta împotriva terorismului comun «ist, a fost ucis cu două focuri și de revolver ne când trecea» prin parcul Vincennes in drums spre biroul său. Asasinul a des părut. SSSSKE D. MINISTRU ION PETROVICI A SOSIT LA BERLIN BERLIN, 29. (Rador). — La invitația d-lui, dr. Rust ministrul Reîchuhta pentru educația publică, d. I. Petrovici, ministrul român al culturii naționale, a sosit la Berlin. . La sosirea sa in capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust și de mai multe personalități germane. BERLIN, 29 (Rador). — pondentul Agenției „Rador" Corestransmite”. Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifestație de amiciție româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru. Rust, al cărui oaspete este ministrul educației naționale al României, ca și primirea excepțională, de care d. profesor Ion Petrovici s’a bucurat din primul moment, sunt folosite de presa germană de seară pentru a omagia lupta României și contribuția ei la noua ordine europeană Delegația de studente și studenți români, îmbrăcați în frumoasele costume naționale din toate regiunile țârii, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost de asemenea obiectul unor cuvinte elogioase din partea oficialității germane In cursul scurtei sale șederi în Germania, d- profesor Ion Petrovici va vizita organizația școlară și extrașcolară a tineretului de aici, așezămintele de învățământ practic și instituțiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercurile conducătoare germane au organizat mai multe recepții oficiale, în cadrul cărora d. profesor Ion Petrovici va putea lua contact cu fruntașii vieții politice și culturale germane. UNELTIRILE BOLȘEVICILOR IN ELVEȚIA BERNA. 29. (Rador). — Corespondentul agenției DNB transmite: Vorbind despre uneltirile bolșevicilor în Elveția, ziarul „Courier de Geneve” menționează sprijinul puternic dat de comuniștii elvețieni delegatului sovietic la conferințele naționale din Elveția. Cu prilejul adesiunii Uniunii Soviete © la Societatea Națiunilor, avocatul Deger, originar din Galiția, a jucta un rol important ca om de legătură între delegații oficiali șî semi-brîctaH ai Moscovei și diferiți agenți bolșevici din Elveția. Dicker fusese instruit de comunistul elvețian Leon Medine, iar vila lui era locul de întâlnire a tuturor agenților sovietici. Șeful comuniștilor elvețieni din nou condamnat BERNA, 29 (Rador). Șeful comuniștilor din Elveția a fost din nou condamnat pentru activitate politică ilegală, încercând să refacă partidul comunist disolvat. 4 UI, DE RODNICĂ PĂSTORIE N -aducem aminte, că la urmă cu patru ani, atunci când s’a s pus in discuțiuna succesiunea la Patriarhat, de ne bazele tuturor a țâșnit un nume, care urma să fie și vrerea Poporului și a Domnului pentru aceste vremuri de cruntă încercare: Nicodim Munteanu, Că toate vecile s’au înmănunchiat spre a da Neamului Românesc pe adevăratul său păstor în figura impunătoare a fostului mitropolit al Soldovei, nu este deloc de mirare, pentru că viața chivernisită șă plină de evlavie și de vrednicie fapte a blândului și umilitului stareț al mănăstirii Neamțului, ca a nimănui altul n’a fost mai cunoscută și mai plăcută poporului acestuia smerit și cu teamă de cel Atotputernic. Iar vestea despre toate câte le-a întocmit și le-a chivernisit falnicul și totdeodată blândul Nicodim, din gura celor cari, în preajma lui stând, l-au putut cunoaște și urmări în cele ce a întrunit, fie acolo la poalele Ceahlăului, fie la Galați, la Huși, la Chișinău, la București sau la Larva Pecerneana, precum și la toate mănăstirile moldovene și basarabene pe unde a trecut și lucrat: „I. P. S. Patriarh ««te un ierarhmonah cu mărite deosebite de mari în istoria Bisericii noastre: înalt prea Sfinția Să a cerut și a redobândit pentru mănăstiri, ca și pentru episcopiile unde a păstorit,, vechi și mari drepturi uitate, călcate, pierdute. Omul de studiu și de pietate s’a dovedit un mare chivertisitor, care a văzut și a realizat o operă de restaurarea istorică. Când se va scrie și se va cunoaște mai bine câtă pricepere, străduință și energie a d'pus t P. Sf. Nicodim, ca episcop de Huș» Și r« stări al mănăstirii " Nafcț, tj. v.V w5y.«i.^omoar» cîs «i va oare considerabila și când se va afla că nimeni afară de înalt Prea Sfinția Sa, nu credea in reușita străduinței Sale de a reînzstra Biserica și Mănăstirea cu ceea ce le-a aparținut, se va înțeleg și aprecia că I. P. Sfințitul Nicodim a îndreptat in bună parte ceea ce a stricat excesul de zel secularizator al lui Cuza Vodă“ — așa scris unul din preoții cari mai în apropierea înalt Prea Sf. Sale sunt. Și este bine să știe lucrul acesta pentru ca să se vadă că în întreaga activitate a înalt Prea Sfântului Nicodim, de pe vremea când era incă monarh, domnește o perfectă continuitate de vederi și de râvnă întru apărarea Bisericii lui Christos. Ei a fost nespus de fericită întâmplarea ca înălțarea în scaun a înalț Prea Sfinției Sale să corespundă aproape cu revolția Mareșalului Ion Antonescu. Așa că, deodată cu însănătoșirea vieții românești și ridicarea demnității neamului, s’a putut face și în Biserică, mult așteptata primenire. 1 Iată, de pildă, aflăm în principiile de reorganizare a Bisericii, comunicate d-lui Mareșal Ion Antonescu de către I. P. S. Patriarh Nicodim, în luuna Septembrie 1940, dorința L P. S. Sale de a se lua măsuri serioase pentru recrutarea și selecționarea clerului, precum și dezideratul ca să se creieze școale speciale pentru recrutarea clerului la sate și școli superioare —facultăți de teologie pentru preoții dea! oraș, Înaltul deal și prof .sorat. » Aceeași preocupări înalte le aflăm apoi |a expunerea de motiv» la proectul de legn pentru organizarea învățământului religios: „Biserica creștină a privit cultura, încă din primele trei veacuri, cu cea mai prețuitoare înțelegere și a considera«t-o drept pârghie de înălțare sufletească și de adâncire a evanghelie!« Cultura a devenit și a rămas ținte stăruitor urmărită de Biserică, care și-a luat asupra sa și creșterea generațiilor succesive de tineri în cunoștința și dragostea adevărului“* Acum, după ce s’au scurs patru ani de păstorie în scaunul de patriarh, figura și lucrarea I. P. S. S. Urmare în vaa. 4-a, Mareșalul Petain a plecat la Bourboute VICHY, 29 (Rador). — Corespondent!!]. Agenție! DNB transmite : Șeful statului, Mareșalul Petain, a părăsit Vîchxy-ul, pentru a-și conține și la Bourboute vacanța pe care a trebuit să o întrerupă acum câteva zile. — »F [UNK]itiu* Petain la Vichy nu a fost încă fixată. Creioane, tocuri, muzicuțe, țigarete, featonașe și numeroase alte obiecte sau jucării, încărcate cu explosibil sunt aruncate de aviația dușmani ca să facă victime Nu atingeți obiecte găsite, ci semnalați prezentați autorităților RĂZBOIUI POLITICĂ Inamicul va fi silit să dea piept cu armele defensive germane înainte de a pune piciorul pe pământ Paralel cu repetatele promisiuni de deschidere a unui nou front în Europa, făcute mai ales sub presiunea cererilor sovietice, propaganda engleză caută mereu noul mijloace și nouă argumente cu care să mențină această chesiune pe tapet, spre a da astfel impresia că momentul trecerii la acțiune e aproape. Luând ca punct de plecare afirmațiile germane din 1940, că linia Maginot, deși fusese răsturnată pe la nord unde linia Weygand nu oferea un obstacol serios, nu ar fi putut in niciun caz să reziste forței germane, posturile de radio britanice, și americane au difuzat zilele trecute un documentat comentariu al cunoscutului expert militar Cyrill Falls, care spunea că aceeași teorie este valabilă și in prezent pentru fortificațiile făcute de germani pe coastele Atlanticului și poate chiar ale Mediteranei. Deși in aparență afirmația deșertului britanic pare îndreptățită, ea nu corespunde in fond cetuși de puțin realității. In adevăr, este o diferență fundamentală între cele două situații: linia Maginot era o linie terestră și despărțea două puncte de bătălie identice. Acela care trebuia să atace avea la dispoziție un teritoriu pe care putea să se sprijine și care le permitea orice mișcări, fie de învăluire, fie de atac frontal. Linia Maginot putea să fie (Continuare în pag. 4-a) Noul ministru al României la Berlin a fost primit de d. von Ribbentrop BERLIN, 29 (Rador) — Corespondentul agenției Rador transmite; întreaga presă germană putelîca astăzi la loc de frunte primirea noului ministru al României în Germania, d. general Gheorghe Jos „Voalkischen* Beobachter’’, „Deutsche Allgemene Zeitung“ ea și ziarele se subliniază cuvintele cordiale cu care noul ministru al României a fost primia de reprezentantul d-liuf von Ribbentrop, ministru de externe al Reichului. Posturile germane de radio s au făcut șî ele ecoul acestei primiri, eh general Gheorghe Ion, bucurându-i« în Germania de simpatii unanim»-