Viața, iulie 1943 (Anul 3, nr. 791-821)

1943-07-01 / nr. 791

RE. VC M odul în care Mântuitorul își recrutează ucenicii ar putea forma o nouă meto­dologie a vocației, alături de aceea pe care o cultivă psiho­logia oficială, astăzi atât de ro­bită procedeelor de laborator. El nu le măsoară fizic intensitățile lăuntrice, nu se calculează încli­națiile și nici nu le ispitește iste­­țimea sau spontaneitatea pe te­meiul unor savante formale. Cu­vântul său de chemare este scurt rapid și pătrunzător, fără nici o altă investigație prealabilă, com­plicată și precaută. Către pes­carii de pe malul Tiberiadei, el se adresează simplu și fără ocoluri. — Veniți după mine... Și acești oameni ai apelor, înd a vățați să trăiască din dărnicia lui Dumnezeu, obișnuiți să rabde și să aștepte, respectuoși ai or­­dinei până la conformism, pose­dând un stoc de certitudini pe care contemporanii lor sau ai noștri le-ar privi ca pe o ne­­cioplită inerție de gândire, acești pescari cu smerită încredere în ei înșiși într’atât încât un rafinat umanist ar lua-o drept resemnare comună, au vibrat iluminat­ la chemarea Domnului și bau mai fascinați de enigmaticul far­mec al noului ideal de viață care­­ se descoperea. în oamenii aceștia palpita un impuls arzător spre tot ce este curat, o tainică putere care dă căldură vieții, care susține și în­tărește­ toate elaimrile generoase ale inimii, o anumită voință de a stărui în acțiunea lor tăcuta în modul cel mai cinstit, limpede, sincer și de o seriozitate cu ade­vărat apostolică. Sub atâtea forme punem repe­tat problema vocației și a meto­delor misionare în viața creș­tină. Epoca noastră, atât de in­teligentă, dorește sever o formă de mare apostolat, esențial vo­l­­unter, viu, c­­are în acelaș timp să se îcf­ișeze și cu acea superioară §M e atât de carac­teristică scaiului nostru. Lângă acest apostolat ar vrea parcă să-și odihnască toate neliniște­, care ne frânantă, să-și găsească­­ răspuns. Ia paie îndoelile care se sbat dimolo de absolutul tu­turor form­elor și raționamen­telor să-și găseascâ un­ punct de echilibru stihil între voluptatea unor nemulțumiri chinuitoare, — pe care de altfel ,i le-a crezut singură, —, ‘ neînvinsa nevoe de certitudine care niciodată nu poate fii înlăurată. Am cunoscut succesiv atâta idealuri contra­dictorii și, asăzi între atâtea ipo­teze, suntem însetați ca niciodată de statornica unei atitudini spi­rituale la capătul căreia să nu ne mai pândească nici o criză. O formă de apustolat la care să se vadă unificăm raporturile noas­tre vitale cu universul și desti­nul­­ ............... Biserica cunoaște această ce­rință a epocii și de aceea își căta­tă și își selecționează energiile apostolice. Sufletul oricărui apos­tolat rămâne ca și atunci,­­ , gândul purificat de smere­­­nie și rugăciune. Redacții Director Admisiii Publ. Tir REGELE ÎMPĂRAT FRATRE RĂNIȚII ITALIENI RO­MAN­i sau&r, crete Impărat a vizitat Ma­i dimineață spitalul militar de la Celle, unde a stat de vorbă multă vreme cu ofițerii șî sol­dații răniți. | Vizita Suveranului a dat­ prilej unei vibrante manife­­­stații de dragoste față de­ Casa de Savoia. | Munca de războiu a studenților Ministerul Afacerilor Interne» co­munică « Urmare la comunicatele anterioa­re» se aduce la­ cunoștința studenți­lor Facultății de Drept și Litere și ai Academi­lor de înalte Studii Comer­ciale și Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi și în ziarele de man­­­se, va apare deciziunea ministerială cu tablourile nominate de reparti­zarea studenților la județele unde urmează să se prestesc munca răsboi în administrația locală. Toți studenții care figurează în tablouri, fia că s’au­­ înscris voluntar, fie că au fost înscriși din oPclui sunt îndatorați să se prezinte la Prefectura de județ cea mai apro­piată de locul unde se găsesc, pen­tru a-și primi certificatul de călăto­rie gratuită pe calea ferată ,până la prefectura unde sunt repartizați și carnetul de activitate.. Toti studenții menționați In ta­blouri sunt îndatorați să se prezinte la prefecturile județelor unde au fost repartizați în ziua de 4 Iunie 1943, urmând ca la ziua de 5 stu» ora 8 dimineața să înceapă cursul de inițiere. Se reamin­tește studenților înscriși în tablouri că munca de rasboi este nu numai o obligațiune legală rezul­tând din ordinul Conducătorului Statului și din legea pentru organi­zarea muncii naționale, dar și o î­­naltă datorie morală și națională. Se reamintește de asemenea că deși munca de râsboi este gratuită, stu­denți» folosutl administrat ®i lo­cale, vor primi « indemnizatte, de întreținere de 8000 lei lunar, călăto­ria gratuită P ® calea ferată și cei care se, vor distinge­ prime de acti­vitate. Indemnizația Pe prima lună, se va achita studentului la prezentare, la prefectura județului căruia i-a fost repartizat Comunistă sub rețeau deasă, bateria grea fie pe coasta Atlanticului­i gata de foc (PK, FP) 1 . .driflBfc *.-4 ... /ta Bilk ■SBtäMw iinnHKüffSH* 1 Mm.fii ©tlygF mMm frai Hal H fMM IgpSMVlHHHHRMaB * I jBB BBBF ä BBB B..,iJ!UMiiiB?rBi L kl V '' 1 ]' ■ — ---i------------------------M B'r .ir ■ țv-4r;^.. - ;r, d.yihMm [^SlMiNEATĂ UȘGAREA REVOLUȚIONARA din IRAN IA ASPECTE DIN CE IN CE MAI GRAVE i!3 d­Wr-dos*­«. espondențiMl agenției ■S­efaiîi” comunică: ^iis»î sosite­ din Teh­eran anunță să mișcarea i*ewoVi I­ul senară,­­ce­­a Istinctu­l în Iran. au luat foarte mari proporții. I­n partea meridională a țării refcenii au reușit să taie în mai multe punc­te linia de cale ferată ce traversează Iranul, pro­vocând astfel întrerupe­rea comunicațiilor între porturile din Golful Per­san și Rusia Sovietică. Mai multe orașe, prin­tre care și Firuzabad, au fost ocupate de rebeli. In cursul ultimelor zile, mai multe convoaie și po­sturi izolate britanice au fost distruse de rebelii naționaliști. Situația este socotită ca fiind foarte gravă. Grupuri formate din mii de rebeli atacă armata de ocupație și depozitele de munițiuni și alimente ANKARA 29 (Rador).­­ Cores­pondentul Agenției „Ștefani*“ tran­smite: Știrile sosite în Turcia cu privire la revolta ce a izbucnit în Iran, confirmă că mișcarea este de mare amploare, având toate caracteris­­ticele unei adevărate revoluții în m­assă. Mișcarea revoluționară s-a întins în mai multe zone, însă propor­țiile cele mai mari le-a luat in special în regiunea meridională a țării. . Rebelii, care dispun de multe arme, au atacat șî au pus mâna pe dist insă ce linia este reparată in­­tr-un punct, se constată că linia ferată este din nou întreruptă la 30 sau 40 km. spre nord sau spre sud sau că un pod de cale ferată a fost aruncat in aer. Aprovizionările destinate Rusiei Sovietice, care urmau să fie trans­portate pe calea ferată ce traver­sează Iranul sunt rupte pe timp de mai virtual între­multe săp­tămâni. Numeroase trenuri rămân câteva zile în gări mici, unde a­­desea sunt distruse și prădate de rebeli. Este vorba aproape tot­deauna de trenuri încărcate cu ar­me și numîtît care deci reprezintă (Continuare în pag. 4-a) , multe ăQpost~ mtatare, str­ă­bătând regi ’^nj­e­r, lung și în lat, favorizați îi vui fi solidaritatea musulmană i populatie!. Linia de cale ferată ce traver­sează Iranul a fost tăiată în dife­rite puncte, iar echipele însărci­nate cu repararea liniei sunt ata­cate în mod continuu de rebeli. In unele locuri lucrătorii trebue să lucreze sub paza mai multor bata­lioane sprijinite de artilerie. Ime­ Ministrul australian la Moscova a demisionat LISABONA, 39. (Rador). O știre din Canberra, retrans­misă de corespondentul agen­ției „Ștefani”, anunță: D. Curtin, primul ministru al Australiei, a anunțat laconic că d. Slater, ministrul austra­lian la Moscova ,a demisionat din motive de sănătate. Succe­sorul său nu a fost încă ales, Asasinat politic la Paris Comisarul de­ poliție Paula Tissot, unul dintre conducători­a secției speciale pentru lupta­­ împotriva terorismului comu­n «ist, a fost ucis cu două focuri și de revolver ne când trecea» prin parcul Vincennes in drums spre biroul său. Asasinul a des­­ părut. SSSSKE D. MINISTRU ION PETROVICI A SOSIT LA BERLIN BERLIN, 29. (Rador). — La invitația d-lui, dr. Rust minis­trul Reîchuhta pentru educația publică, d. I. Petrovici, mini­strul român al culturii națio­nale, a sosit la Berlin. . La sosirea sa in capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust și de mai multe personalități germane. BERLIN, 29 (Rador). — pondentul Agenției „Rador" Cores­trans­mite”. Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifes­tație de amiciție româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru. Rust, al cărui oaspete este ministrul educației naționale al Ro­mâniei, ca și primirea excepțională, de care d. profesor Ion Petrovici s’a bucurat din primul moment, sunt fo­losite de presa germană de seară pen­tru a omagia lupta României și con­tribuția ei la noua ordine europeană Delegația de studente și studenți români, îmbrăcați în frumoasele cos­­tu­me naționale din toate regiunile țâ­rii, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost de asemenea obiectul unor cuvinte elo­gioase din partea oficialității germane In cursul scurtei sale șederi în Germania, d- profesor Ion Petrovici va vizita organizația școlară și extra­­școlară a tineretului de aici, așeză­­mintele de învățământ practic și ins­tituțiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercu­rile conducătoare germane au organi­zat mai multe recepții oficiale, în ca­drul cărora d. profesor Ion Petro­vici va putea lua contact cu fruntașii vieții politice și culturale germane. UNELTIRILE BOLȘEVICILOR IN ELVEȚIA BERNA. 29. (Rador). — Cores­pondentul agenției DNB transmite: Vorbind despre uneltirile bolșe­vicilor în Elveția, ziarul „Courier de Geneve” menționează sprijinul puternic dat de comuniștii elveți­eni delegatului sovietic la confe­rințele naționale din Elveția. Cu prilejul adesiunii Uniunii So­viete © la Societatea Națiunilor, a­­vocatul Deger, originar din Galiția, a jucta un rol important c­a om de legătură între delegații oficiali șî semi-brîctaH ai Moscovei și dife­riți agenți bolșevici din Elveția. Dicker fusese instruit de comuni­stul elvețian Leon Medine, iar vila lui era locul de întâlnire a tuturor agenților sovietici. Șeful comuniștilor elve­­țieni din nou condamnat BERNA, 29 (Rador). Șeful comuniștilor din Elveția a fost din nou condamnat pentru activi­tate politică ilegală, încercând să refacă partidul comunist disolvat. 4 UI, DE RODNICĂ PĂSTORIE N -aducem aminte, că la urmă­­ cu patru ani, atunci când s’a s pus in discuțiuna succesiunea la Patriarhat, de ne bazele tuturor a țâșnit un nume, care urma să fie și vrerea Poporului și a Domnului pentru aceste vremuri de cruntă în­cercare: Nicod­im Munteanu, Că toate vecile s’au înmănunchiat spre a da Neamului Românesc pe adevăratul său păstor în figura im­punătoare a fostului mitropolit al­­ S­oldovei, nu este deloc de mirare, pentru că viața chivernisită șă pli­nă de evlavie și de vrednicie fapte a blândului și umilitului stareț al mănăstirii Neamțului, ca a nimănui altul n’a fost mai cunoscută și mai plăcută poporului acestuia smerit și cu teamă de cel Atotputernic. Iar vestea despre toate câte le-a întoc­mit și le-a chivernisit falnicul și totdeodată blândul Nicodim, din gura celor cari, în preajma lui stând, l-au putut cunoaște și urmări în cele ce a întrunit, fie acolo la poalele Ceahlăului, fie la Galați, la Huși, la Chișinău, la București sau la Lar­va Pecerneana, precum și la toate mănăstirile moldovene și basarabe­­ne pe unde a trecut și lucrat: „I. P. S. Patriarh ««te un ierarh­­monah cu mărite deosebite de mari în istoria Bisericii noastre: înalt prea Sfinția Să a cerut și a redobân­dit pentru mănăstiri, ca și pentru episcopiile u­nde a păstorit,, vechi și mari drepturi uitate, călcate, pier­dute. Omul de studiu și de pietate s’a dovedit un mare chivertisitor, care a văzut și a realizat o operă de restaurarea istorică. Când se va scrie și se va cunoaște mai bine câtă pricepere, străduință și energie a d­'pus t P. Sf. Nico­dim, ca episcop de Huș» Și r« stări al mănăstirii " N­afcț, tj. v.V w5y.«i.^omoar» cîs «i va­ oare considerabila și când se va afla că nimeni afară de înalt Prea­­ Sfinția Sa, nu credea in reușita stră­duinței Sale de a reînz­stra Biserica și Mănăstirea cu ceea ce le-a aparți­nut, se va înțeleg și aprecia că I. P. Sfințitul Nicodim a îndreptat in bună parte ceea ce a stricat excesul de zel seculariza­tor al lui Cuza Vodă“ — așa scris unul din preoții cari mai în apropierea înalt Prea Sf. Sale sunt. Și este bine să știe lucrul acesta pentru ca să se vadă că în întreaga activitate a înalt Prea Sfântului Ni­codim, de pe vremea când era incă monarh, domnește o perfectă conti­nuitate de vederi și de râvnă întru apărarea Bisericii lui Christos. Ei a fost nespus de fericită întâmplarea ca înălțarea în scaun a înalț Prea Sfinției Sale să corespundă aproape cu­ revo­lția Mareșalului Ion Anto­­nescu. Așa că, deodată cu însănătoșirea vieții românești și ridicarea demni­tății neamului, s’a putut face și în Biserică, mult așteptata primenire. 1 Ia­tă, de pildă, aflăm în principiile de reorganizare a Bisericii, comuni­cate d-lui Mareșal Ion Antonescu de către I. P. S. Patriarh Nicodim, în luuna Septembrie 1940, dorința L P. S. Sale de a se lua măsuri serioase pentru recrutarea și selecționarea clerului, precum și dezideratul ca să se creieze școale speciale pentru recrutarea clerului la sate și școli superioare —facultăți de teologie­ pentru preoții dea! oraș, Înaltul deal și prof .sora­t. » Aceeași preocupări înalte le a­­flăm apoi |a expunerea de motiv» la proectul de legn pentru organ­i­zarea învățământului religios: „Bi­serica creștină a privit cultura, încă din primele trei veacuri, cu cea mai prețuitoare înțelegere și a considera«­t-o drept pârghie de înălțare sufle­­tească și de adâncire a evanghelie!« Cultura a devenit și a rămas ținte stăruitor urmărită de Biserică, care și-a luat asupra sa și creșterea ge­­nerațiilor succesive de tineri în cu­­noștința și dragostea adevărului“* Acum, după ce s’au scurs patru ani de păstorie în scaunul de pa­­triarh, figura și lucrarea I. P. S. S. ­Urmare în vaa. 4-a, Mareșalul Petain a plecat la Bourboute VICHY, 29 (Rador). — Co­­respondent!!]. Agenție! DNB transmite : Șeful statului, Mareșalul Petain, a părăsit Vîchxy-ul, pentru a-și conține și la Bour­­boute vacanța pe care a tre­buit să o întrerupă acum câ­­teva zile. — »F [UNK]­itiu* Pe­tain la Vichy nu a fost încă fixată. Creioane, tocuri, muzicuțe, țigarete, featonașe și nume­roase alte obiecte sau jucă­rii, încărcate cu explosibil sunt aruncate de aviația dușmani ca să facă victime Nu atingeți obiecte găsite, ci semnalați prezenta­­ți autorităților RĂZBOIU­­I POLITICĂ Inamicul va fi sil­it să dea piept cu armele defensive germane înainte de a pune piciorul pe pământ Paralel cu repetatele promisiuni de deschidere a unui nou front în Europa, făcute mai ales sub presiu­nea cererilor sovietice, propaganda engleză caută mereu noul mijloace și nouă argumente cu care să menți­nă această chesiune pe tapet, spre a da astfel impresia că momentul trecerii la acțiune e aproape. Luând ca punct de plecare afir­­mațiile germane din 1940, că li­­nia Maginot, deși fusese răstur­nată pe la nord unde linia Wey­­gand nu oferea un obstacol serios, nu­ ar fi putut in niciun caz să re­­ziste forței germane, posturile de radio britanice, și americane au difuzat zilele trecute un docu­mentat comentariu al cunoscutu­­lui expert militar Cyrill Falls, care spunea că aceeași teorie este valabilă și in prezent pentru for­­tificațiile făcute de germani pe coastele Atlanticului și poate chiar ale Mediteranei. Deși in aparență afirmația de­șertului britanic pare îndreptăți­­tă, ea nu corespunde in fond ce­­tuși de puțin realității. In adevăr, este o diferență fundamentală între cele două situații: linia Maginot era o linie terestră și despărțea două puncte de bătălie identice. Acela care trebuia să atace avea la dispo­ziție un teritoriu pe care putea să se sprijine și care le permitea orice mișcări, fie de învăluire, fie de atac frontal. Linia Maginot putea să fie (Continuare în pag. 4-a) Noul ministru al României la Berlin a fost primit de d. von Ribbentrop BERLIN, 29 (Rador) — Corespon­den­tul agenției Rador transmite; întreaga presă germană putelîca astăzi la loc de frunte primirea nou­lui ministru al României în Germa­nia, d. general Gheorg­he Jos „Voalkischen* Beobachter’’, „Deut­sche Allgeme­ne Zeitung“ ea și zia­rele se subliniază cuvintele cordiale cu care noul ministru al României a fost primia de reprezen­tantul d-liuf von Ribbentrop, minis­tru­ de externe al Reich­ului. Posturile germane de radio s au făcut șî ele ecoul acestei primiri, eh general Gheorghe Ion, bucurându-i« în Germania de simpatii unanim»-

Next