Viața, august 1943 (Anul 3, nr. 822-852)

1943-08-01 / nr. 822

st* Mrtn<iL « ■' __________“ __________ LEVIU __ ________________________—t «■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]anHaflHHKMflraHnnHl­araKNKHHnHNm'flMOPf' Hnm­aaOflRmaaswfcw »P^WIMHMnBRIH CE-AR FI, DACĂ,.. ate ȘTEFAN ION ES CU S criam, nu de mult, în aceste coloane, că Rusia Sovietică a deslănțuit până acum nu­mai forța sa militară și că trebue să ne așteptăm că și agitația re­voluționară a bolșevismului va în­cepe curând, curând. Și am avut dreptate, într’o formă sau alta, profitând de o situație confuză, sau încercând, organizarea de greve. — agenții Moscovei, risipiți, în toată lumea, au început să activeze în special în Europa. Acesta este câmpul lor de operații. Frontul pe care se pregătește des­ănțuirea revoluției mondiale este Europa. Aici, pe acest pământ al bătrâ­nului continent, unde se încruci­șează săbiile pe care le poartă po­poare cu istorie deosebită și unde s-a frământat cea mai splendidă civilizație și cele mai uriașe mani­festări ale spiritului, în această lume pustiită in acest moment de cel mai greu și mai dur război. — viermii bolșevismului încearcă să putrezească rădăcinile vieții euro­pene. Nu este o bagatelă afirmația ca Europa este amenințată de bolșe­vism. Pe noi nu ne impresionează dialectica propagandei anglo-ame­­ricane care pretinde că în mod greșit popoarele Europei se tem de bolșevici, în ipoteza victoriei so­vietice, pentru că, afirmă această propagandă, Rusia va avea să-și vindece rănile adânci ale acestui război și ea va avea cea mai fier­­binte dorință să trăiască în bună pace și înțelegere cu popoarele europene. Și nu ne impresionează asemenea argumente pentru că intr-o asemenea pectivă a victoriei nenorocită peri­sovietice, Ru­sia și-ar­ fixa frontierele ei occi­dentale cele din 1914, ceia ce va însemna ocuparea atâtor țări, pro­vincii și grupe etnice aparținând Europei, iar pe de altă parte par­tidele comuniste din toate țările continentului însuflețite cu un elan extraordinar ar da asaltul suprem spre a ajunge, prin compromisuri electorale sau chiar prin revoluție, la instaurarea republicelor socia­liste sovietice. Iar într’un asemenea funerar climat desigur Moscova, oricât de rănit ar fi trupul Rusiei, nu ar rămâne indiferentă punând in mișcare armata nevăzută, dar atât de greu simțită, a Kominternului căruia din agenților oportu­nism politic și diplomatic Stalin î-a dat vacanță deocamdată... A fost de ajuns să survină cunos­cutele evenimente din Italia pen­tru a asista, chiar înainte de con­sumarea lor, la o recrudescență a agitației comuniste care —aci mai puțin, dincolo mai mult, — design­țuie furia oarbă a profesioniștilor revoluției mondiale Niciodată în istorie soarta Euro­pei nu a fost mai clară, mai pre­cisă, mai definitivă­ Problema Euro­­pei este axiometrică: or este înfrânt bolșevismul, ca putere militară, și ca influență politică, ori Europa nu va mai fi. Mai curând sau mai târziu. Adică, imediat după ce e­­ventuala înfrângere a forței ger­mane în Est sau mai târziu când fructele revoluției le va putea cu­lege Stalin sau cei care-i vor urma pe tronul dictaturii... Statul sovie­tic își justifică rațiunea de a fi­ nu­mai în măsura revoluționarismului lui. In clipa în care ar abdica deja ideia revoluției mondiale, din acea clipă s-ar prăbuși pentru că ar fi suspendat în aer. Conflictul dintre Leon Trotzky și Stalin a privit numai metoda de luptă pentru a se ajunge la deslănțuirea revolu­ției mondiale, iar nu esența ei Leon Trotzky, spirit agitat și uni­versal, negator și incendiar, nu concepea ființarea Uniunii Repu­blici Socialiste Sovietice, înainte ca fenomenul revoluției ruse să se fi consumat pretutindeni în lume, sau cel puțin în Europa. Pe când Stalin, legat de pământul Rusiei, a afirmat necesitatea erorii sta­tului sovietic, și deci încheierea celei dintâi faze a revoluției ruse, pentru ca, în felul acesta, revoluția mondială să aibă un punct de ple­care, un domiciliu fix, de unde să poată fi alimentată cu oameni, cu bani, cu mașini infernale... Impe­­rialismului revoluționar din 1917 trebuia să-î urmeze Imperialismul (Continuare în pag. 3-a) Co­nsiliu de miniștri bulgar SOFIA. 30 (tp). — Consiliul de miniștri bulgar a ținut joi o ședință care a durat de la orele 17 până la 23. NOUL MINISTRU AL FRANȚEI LA BUCUREȘTI VICHT, 30 (Rador).­­ Cunos­cutul scriitor francez Paul Mo­­­rand a fost numit ministru al Franței la București. Marchizul Korgarion, fost se­nator, a fost numit ministru al Franței la Sofia Azi, expiră termenul pentru retragerea monetelor fie 10 și 20 lei din metal galben Ministerul finanțelor aduce la cunoștință publicului că termenul pentru retragerea din circulație monetelor de 10 și 20 lei din met l­a galben, expiră azi 31 iulie 1943. După această dată monetele de 10 și­ 20 lei din metal galben, vor fi pri­mite numai în plata impozitelor da­torate Statului. Hidroavionul românesc întors la bază este luat în primire de me­canici și de servanți care-1 alimentează pentru o nouă misiune (SMP) In zorii zilei unități speciale de pionieri de asalt, străbat un curs de apă în bărci pneumatice pentru a ataca linile inamice (SMP) MILITARIZAREA DIFERitELOR INSTITUȚII PUBLICE DIN ITALIA ROMA 30 (Rador)­ — Monitorul Oficial publică un decret semnat de ministru­ de război, împreună cu miniștrii de finanțe și de comu­nicații, privitor la militarizarea personalului căilor ferate, poștelor telegrafelor, telefoanelor și postu­rilor de radio. Acest decret intră în vigoare Vi­neri, 30 Iulie. Măi­esl­ psrîif’ulu­i social -imoral din Suedia contra comuniștilor Președinția partidului social­­democrat suedez a publicat, după cu­m anunță AFTON­BLA­­DET un manifest care a fost distribuit în mari cantități în toată Suedia și care este îndrep­tat împotriva încercării comu­niștilor de a creia în Suedia un front popular. In acest manifest se spune, în legătură cu dizolvarea ternului, că observatorii Komin­­obiec­tivi își dau perfect de bine sea­ma că numai voința lui Stalin a decis dizolvarea Internaționalei a IlI-a. Partidele reunite sub e­gida Internaționalei comuniste nu aveau voință proprie. Acea­stă hotărîre a fost o ironie sinis­tră la adresa partidului comu­nist care voia să-și dea aerul de a fi oglinda fidelă a democrației. Alamă aeriană la Sofia SOFIA, 30 (tp). — In noaptea] de Joi spre Vineri s’a dat la] Sofia alarmă aeriană care au durat dela ora 23,13 până la] 0.30 minute. ! Ambasadorul Turciei la Moscova a fost înlocuit ISTANBUL, 30 (Rador).­­ Corespon­dentul agent­ei DNB transmite; Monitorul Oficial turc anunță că în locul ambasadorului de la Vîchy, d. Erkic Erkin, care a ieșit la pensie ajungând la limită de vârstă, a fost numit d. Șefki Berker, secretar general !n mini­sterul de externe. . In locul său, a fost numit d. Gevat Acikalin, ambasadorul turc la Moscova, care a fost înlocu­t cu d. Raqib Baydur, ambasadorul turc la Roma. Ambasador la Roma a fost numit fostul ministru la Budapesta, d. Rusen Esref Yenaîdin, care a fost înlocuit cu d. Șefket Fuad Kegegl, actualul m­nistru turc la Lisabona. La Lisabona va fi trimis min­strul Agah Aksel, al cărui post va fi luat de N­zambedin Apahir, fost până acum ministru pe lângă Regele Ibn Saud în Gida. In locul său, este numit d. A. Ispahi din minis­trul de externe, FORMAREA CADRELOR MILITARE ALE INDII TOKIO, 30 (Rador).­­ După știri provenite din Shoiman, înal­tul comandament al mișcării pentru indepedență al Indiei a înființat o școală militară pen­tru formarea tinerilor ofițeri in­dieni. înscrierile sunt atât de numeroase, încât se face o ale­gere severă, LONDRA §1 WASHINGTON VOR SĂ PREDEA BALCANII UNIUNII SOVIETICE GENEVA, 30 (Ep). — Observa­torii neutri din Elveția sunt con­vinși în baza informațiunilor sosite din Londra și relatărilor agenției americane Associated Press, că Statele Unite și Marea Britanie s’au hotărât de a pune lângă Eu­ropa de Vest și Balcanii sub in­fluența sovietică. Această hotărâre anglo-ameri­­cană a fost influențată, după pă­rerea observatorilor neutri, de desfășurările din Italia și, de re­zerva­t după părerea aliaților prea mare a Turciei. Numirea am­basadorului sovietic la Londra, d. Maiski, ca Vicecomisar al Aface­rilor Externe la Moscova ar în­semna, după cum relatează cores­pondentul ziarului „Suisse“, reali­zarea influenței sovietice asupra Balcanilor Texas-ul bântuit de un uragan de o viclenia nemaipomenită MADRID, 30 (Rador). Corespondentul agenției C. N. B. transmite: După cum se află din Washington, regiunea Houston din Port Arthur (Texas) a fost bântuită de un nemaipomenit uragan care a provocat mari pa­gube materiale ce sunt e­­val­uate la cifra de apro­ximativ 11 milioane de dolari. Au fost ucise, din cuza violenței uraganului, 30 de persoane iar multe al­tele au fost rănite. ată o veche preocupare a opiniei publice transilvane! Un deziderat al multor dece­nii, un deziderat fierbinte, dar care totuși n'a ajuns încă in faza mult aș­teptatei realizări. Inițiativa a aparținut mai întâi „A­­SOCIAȚIUNII“, care in adunarea sa generală din anul 1865, deci la abia doi ani după moartea poetului, lan­sase o listă de subscripție publică pentru adunarea sumelor necesare u­­nei astfel de întreprinderi. In fruntea ei, cu șapte florini, cel dintâi s’a în­scris protopopul Mediașului, DIONI­­SIE CI­ENDI, bunicul criticului de la a cărui moarte s’au împlinit, recent, treizeci de ani. Atmosfera era deose­bit de priincioasă unei asemenea ini­țiative. Moartea poetului, în condi­­țiuni atât de tragice, impresionase profund întreaga lume românească. Mai stăruiau apoi încă atât de vii în mintea contimporanilor ecourile entusiastei sale sărbătoriri din 1862. Intr’adevăr, in zilele de 28—30 Iulie, „Asociațiunea“ ținăndu-și la Brașov, sub președinția lui Andrei Șaguna, cea de a doua adunare generală a sa, a ținut să acorde proectului un pre­miu de 300 DE FLORINI, profitând de această împrejurare pentru a săr­bători întreaga activitate literară a lui Andrei Mureșanu. Cuvântul de omagiu a fost rostit de către însuși Andrei Șaguna. „MIE MI SE PARE PUȚIN ACEASTA SUMĂ — a ținut să precizeze marele mitro­polit — PENTRU CELEBRUL NOS­TRU POET. INSA PROECTAREA S’A FĂCUT IN PRIVIRE CU STA­REA PECUNIARA A „ASOCIAȚIU­­NII“. DAR LA ACEST PREMIU MATERIAL SE ADAUGA ALTUL FOARTE MARE, PREMIUL MORAL, ȘI CRED CA EXPRIM SENTIMEN­TELE ȘI CONVINGEREA ADUNĂ­RII POFTIND D-LUI MUREȘANU DE A AVEA ANDREI TĂRIA TRUPEASCĂ CA VÂRFUL SURU­LUI ȘI MĂGURA CODLEI“. In anul următor, cu prilejul Adună­rii generale de la Blaj, secretarul lite­rar al „Asociațiunii", Ioane V. Rusu, revenind asupra acestei premieri, a­­dăuga următoarele: „Adunarea, gene­rală din anul trecut, drept document, că știe a prețui și stima talentele des­voltate pre câmpul literaturii și al artei, vota DOUA PREMII NAȚIO­NALE, anume: unul pentru d. Andrei Mureșianu, pentru ca acest bărbat prin poesiile sale adause una floare nouă la cununa neveștejită a meritelor sale (Continuare în pag. 7-a) INVENTAR TRANSILVAN! Monumentul lui­­ Andrei Mureșanu FRONTUL KUBAN — In timp ce trăgătorul își pune în bătaie pușca mitralieră, grenadierii cu­răță metru cu metru șanțurile cucerite de la bolșevici (SMP) RAZBOIU ȘI POLITICĂ Adevărata mare primejdie Este foarte justă observația făcu­tă acum câteva zile de agenția cl­­oială italiană și reluată de agenția oficială germană, după care planu­rile aliaților cu privire la scopurile de război au fost demascate, contra­zicând total afirmațiile propagandi­stice dinainte vreme. Deși propaganda inamică afirma­se mai înainte că națiunile unite luptă numai contra fascismului Ita­lian, național-socialismului german și militarismului japonez sau împo­­riva acelor care îl întruchipau, astăzi când Italia nu mai este condusă de fascism. ..condițiile’" de armistițiu rămân tot... capitulare ..necondițio­nată". Cel puțin așa a înțeles gene­ralul Eisenhower să spună poporu­lui italian, printr’un nou mesagiu. Guvernul britanic trece astfel pe­ste ceea ce afirmase mai înainte vreme și arată în fața ’n'rersei lumi că țelul de război al națiunilor uni­te este stăpânirea imperialistă asu­pra popoarelor europene. Dar aceasta nu este posibil, căci Europa sau va fi salvată alături de Germania sau Va cădea pradă bol­șevismului, care vrea să-și întindă dominația asupra întregei lumi, pe­ste intervențiile anglo-americanilor, care si-a dovedit in repetate rânduri slăbiciunea, pentru a se mai putea conta pe ei.In prezent, nici țările neutre bine­voitoare Angliei, cum ar fi Suedia, nu mai crede in­eficacitatea i­ner­­venției britanice împotriva ameste­cului sovietic în Europa. Interesan­tă în acest sens este intervenția fă­cută de președinția partidului sue­dez social-democrat, care a arătat poporului suedez printr-o serie de manifeste împărțite în mare număr în toate­ tara, primejdia care paște Suedia și anume formarea unui front popular, a cărui tendință co­munistă nu mai este nevoia să fie subliniată Comedia disolvării Inter­naționalei a treia nu a putut convin­ge pe nimeni de cinstea intențiilor afișate de Stalin. Cât de adevărată este această constatare suedeză este dovedit de evenimentele petrecute într'o țară departe și de Rusia Sovietică și de război, și anume Portugalia. Țara lui Salazar a fost sguduită zilele­trecute de încercări de tulburare a ord­inei publice și de greve, puse la cale în mod evident de elemente co­muniste, sprijinite poate fără să-și dea seama, de elemente anglo-saxo­­ne. Portugalia părea una dintre cele mai liniștite țări în ultima vreme­­dar totuși morbul comunist fermen­ta și acolo, întreținut de o propa­gandă abilă. Intervenția hotărîtă a statului a pus capăt acestei stări de berbere printr'o serie de măsuri drastice, dar totuși faptul rămâne. Europa nu poate fi apărată împotri­va primejdiei comuniste de nimeni din afară, ci numai singură­­ ’­e îndepărta acest pericol. De aceea, lupta Germaniei și a aliaților săi e mai mult decât oricând legitimă, pentru că toate promisiunile anglo­­americanilor nu pot fi prin forța împrejurărilor decât numai promi­siuni fără acoperire. DIPLOMAȚIA EURO­­PEANA IN PLINA ACTI­­VITATE Evenimentele din Italia au pu­s politicul înaintea războiului. Astfel, în vre­­m­e ce luptele continuă pe cele două teatre de raz­­boiu de la periferia euro­­peana, statele sunt în ma­­re fierbere diplomatică. Turcia a anunț­at o serie de schimbări, pe care le-a și făcut în parte. Suedia de asemeni. Călătorii mi­­sterioase în unele țări, făcute de personagii cu vază. ,,pentru a-și petrece, vacanta“ arată că diplo­­mația europeană are din nou de lucru. CE SE PETRECE IN AMERICA Dar certurile politice Interne­nts sunt limitate numai ]n Europa, a­­cest veșnic ferment de idei, ci con­tinuă cu mare amploare și în Ame­­rica. Conflictul Wallace-Jones, solu­l Continuare în pag. 3.a) Armele antitanc germane fac ravagii în rândurile blindatelor sovietice BERLIN, 30 (Rador).­­ Pe fronturile din regiunea Orel, tru­pele germane distrug în fiecare zi sute de care blindate sovietice. Brigăzile blindate inamice suferă pierderi mai ales din pricina ar­melor noastre grele. Carele blin­date sovietice grav lovite și răma­se imobilizte in fața liniilor ger­mane, sunt distruse apoi de deta­­­c­or v ... Astfel, un ase­menea detașament special a dis­trus în noaptea de 28 iulie 6 tancuri inamice, care fuseseră o­­prite în sectorul unei divizii de infanterie, originară din Silezia. E­­chi­pabr­ile­ au fost luate în captivi­­tate, iar tancurile au fost aruncate în aer prin grenade de mână și încărcături cu dinamită. Așa­dar, Inamicul nu are posiblitatea sa remorcheze carele sale avariate, pentru ca să le mai poată repara.

Next