Viața, septembrie 1943 (Anul 3, nr. 853-882)
1943-09-01 / nr. 853
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA SBl 51 1W. i®^1^¥^a1C Wa^CT li/SKMI i • nini « MB« -»■OSr.- Hf»ltOMa«a<>l»^O^r.W.^»'MA*^»3!W»»»aMO.'M UW8 BE8MMI0 PILDA SĂTENILOR DIN SINGH Îndemnul Mareșalului adresat sătenilor de a se constitui în obștii sătești, a găsit un puternic ecou in rândurile acestora. Primele obștii sătești, numai după câteva luni de la înființarea lor, au dat rezultate foarte bune, întflrindu-ne speranța într’un viitor mai fericit populației noastre sătești. Printre primele realizări obștești merită a îi semnalată acțiunea sătenilor din Singureni-Vlișca. Ceea ce a însemnat binefacerea constituirei în obște, s’a văzut p din cuvintele țăranului Gheorghe Pufulescu, cu prilejul desfășurării unor mari scribări ocazionate de strângerea recoltei: „Munca noastră nu ar fi fost răsplătită dacă ne-am fi incăpățânit să rămânem tot la lucrul pe care-l făceam înainte, zgâriind pământul cum o fi, numai zgâriat să fie, aruncând în brazdă sămânța ce ne venea la îndemână și uiai ales nealegând plantele ce trebue să urmeze celor ce fuseseră mai înainte pe acelaș ogor, lucru de care noi nu prea Știam că trebue să ținem seama. Astăzi lucrăm pământul așa cum trebue, avem mașini, avem de toate și rugăm pe Domnul să ne dea sănătate pentru a pregăti copiilor o soartă mai bună”, a încheiat Înțeleptul țăran din Sîngureni. Oroștenii din comuna Singureni constitue un exemplu edificator asupra modului cum trebue să ne unim forțele pentru ca, prin credință, prin muncă, prin disciplină și cumpătare să ne arătăm demni de lupta celor ce făuresc destinul de mâine al țării. Comuna Singureni, unde până decm sătenii se sbăteau în griji și nevoi, este astăzi o adevărată comună model. Lucerniste, grădini de legume, culturi raționale de grâu și alte păioase, care au dat maximum de producție, au transformat pe fiecare sătean într’un mic proprietar, cu pământul lui, cu inventar agricol propriu și cu credință nestrămutată în vremuri mai bune. Munca plugarilor din Singureni a fost răsplătită din plin. Oficialitatea prezentă la această manifestație le-a adus cuvântul de îmbărbătare al Mareșalului, ctitor de obștii și le-a mai adus ceva: tot ce le mai lipsea din inventarul agricol, drept dar pentru înțelepciunea de care au dat dovadă. Realizările țăranilor din Singureui și ca ale acestora se mai găsesc încă multe pe întinsul țării, să sperăm că vor fi urmate de toată populația noastră rurală care încă mai dibuine întuneric în căutarea de mai bune. Unire doar o înțelegere deplină conducători de obștii aleși dintre gospodarii satelor și la muncă. Conducătorul Statului veghează asupra lucrurilor bune și întotdeauna este prezent în a răsplăti pe cei ce au înțeles gândurile lui. înlocuirea antului soviete ii Iran Serviciul britanic de informațiuni află din Teheran că ambasadorul Uniunii Sovietelor, Smirnov, acreditat la Teheran din 1941 nu va reveni la postul său din concediul pe care îl petrece în prezent la Moscova. Succesorul său va fi Constantin Mihaîlov actualul ambasador sovietic în Afganistan. POPOPUL BULGAR ADUCEULUI OMAGIU REGELUI9 DEFUNCT Pelerinajul de la catedrala Sf. „Alexandru News«“ SOFIA, 30. (Rador). — Rămășițele pământești ale Regelui Boris III au fost expuse în cursul nopții de Sâmbătă spre Duminică Și in tot cursul zilei de Duminică In capela Curții, unde Duminică dimineața s’a oficiat o slujbă în prezența Familiei Regale, a membrilor suitei și a funcționarilor Curții. Duminică la ora 13,30, primul miniștrii și toți membrii guvernului ■’au dus la capela Curții și s’au înclinat in fața sicriului regal. In cursul după amiezii, Regele Simeon II și mica Principesă Maria Luisa, s’au înapoiat la Palatul de Vară de la Cianturia. SOFIA, 30 (Rador). — Corespondentul agenției Rador anunță: Luni, în zorii zilei, rămășițele pământești ale Regelui Boris au fost strămutate din capela Palatului la Catedrala Alexandru Newski. In jurul catafalcului fac de gardă Câte 4 membri ai Casei civile și militare: , , , Catafalcul stă între 8 drapele ale regimentelor care au fost sub comanda personală a Regelui. Pe pieptul defunctului sunt așezate icoane ale Sf. Ion de la Rila și ale Sfintei Fecioare. Un sobor de preoți slujește în continuu. SOFIA, 30 (tp). — Azi înainte de amiază prințul Ciril și prințesa Eudoxia au fie dus la catafalcul regelui Boris III al Bulgariei în catedrala Alexandru Nevski o coroană în numele lor și al tânărului rege, a văduvei regina Ioana și a prințesei Maria Luiza precum și a coregelui Ferdinand si a principesei Nadeja. La ora 10 membrii sinodului au ținut o liturghie solemnă și după aceia a început defilarea populației în fața catafalcului regelui mort. SOFIA, 30 (Rador). — Corespondentul agenției Steîzin transmite: Populația capitalei a continuat să defileze în tot cursul zilei în fața rămășițelor pământești ale Regelui Boris depuse în Catedrala „Sf. Alexandru Navski”. Un important serviciu de ordine a trebuit să fie organizat pentru a regleranta afluența mulțimei. Toți cetățenii poartă doliu Și femeile depun flori în fața rămășițelor pământești ale Suveranului. In biserici și pe străzi, se înregistrează scene pline de durere deosebit de emoționante. Se socotește ca sute de mii de persoane vor sosi zilele acestea la Sofia din mare regiunile Bulgariei pentru a aduce ultimul lor omagiu Regelui defunct. După cum s’a anunțat, funeraliile vor avea loc J** — S Ssntembrie în prezența a numeroase misiuni străine. Ho presena fanițil Italiei la Inonor mântuirea regelui Bor*is In SOFIA, 30 August (tp).— După cum se anunță din Sofia un văr al regelui împărat al Italiei va (Continuare în pag. 7-a) REGELE SIMEON II Funeraliile naționale ale Mareșalului Prezan M. S. Regele, Mareșalul Conductor și Vicepreședintele Consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Sabra ceremonie de la Sohineta — V V-J.V. au avut loc funeraliile națio-n «mi i-țVun r^os^[ească som Eri dimineață, la Schineta, lingraffl al .. . ] brietate. 1 . ... . . Două zile, sicriul cu rămășițele pământești ale marelui dispărut 2 odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde acum abea două luni preoții au slujit prohodul tovarășei sale de viață. In fața conacului, pâlcuri de săteni în albe straie câmpenești așteaptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul sicriului învestmântat în flamura tricoloră cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul”, în frunte cu generalul Manoliu In fața casei împresurată de verde ață, regimentele țării și-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispărut. De dimineață, Luni, Episcopul Hușilor slujește o scurtă rugăciune, asistat numai de preotul satului, potrivit ultimelor dorințe ale defunctului Sicriul este apoi scos afară și așezat pe catafalcul înaltat sub cerul liber, în mijlocul drapelelor și al ostașilor din Regimentul 7 Infanterie nr. 25 „Mareșal Prezan”. Robert Bdssie și cpt. c-dar Cherghel, adjutanți regali. In vre un ce facfar?, intonează pentru întâmpinarea Suveranului, Imnul Regal, soborul prelaților se pregătesc pentru rugăciunile de prohod, la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldaților. In jurul I.P.S.S. Patriarhului Nicodim, participă la acest suprem serviciu divin: I.P.S.S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului, I. P. S. Mitropolitul Irineu al Moldovei, I. P. S. Mitropolitul Nifon al Olteniei, precum și Episcopul Grigorie Leu al Hușilor. In fața sicriului, a luat loc familia și prieteni ai ilustrului dispărut: d-na și d. prof. dr Dimitriu, d-na și d. Poenaru Nlaian, d-na și d. dr. Eliad, d-na și d. dr. Ciurea, d-na Negoescu, d-ra Maria Scodrea, d-na și d. general Filitti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanți, la flancul cărora sunt atașații militari invitați: general de cavalerie Hansen, șeful misiunii militare germane, col. Gebauer și col. von Oertzen, din misiunea germană, col. Rodini, atașat militar al Italiei, col. Detaile atașat militar al Franței, comandant Lafaille, atașat aeronautic al Franței. Alături de invitații oficiali, au venit să salute pentru ultima oară pe marele ostaș numeroși prieteni și Continuare in pag. 3-a, Suveranul, d. Mareșal Antonescu, d. vice-președinte al consiliului prof. Mihai Antonescu asistând la slujba religioasă Sosirea Suveranului, a Mareșalului Conducător și a Guvernului La ora 9 dimineața, sosește în gara Băcești un tren special din care coboară A Mareșal L Antonescu, Conducătorul Statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri general Pantazi, ministrul Apărării Naționale, C. Vasiliu, ministru subsecretar de Stat la Interne, colonel Davidescu, șeful Cabinetului militer al Conducătorului, lt. col Eugen Niculescu, adj. al d-lui Mareșal și suite militară in frunte cu Anti, maior Calesnescu, c-dor Deveselu și cpltîilișteanu. Compania de onoare dă onorul, comandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în cadențele Imnului Regal, poposește în gară trenul Suveranului. La coborîre, majestatea Sa Regele este întâmpinat de d. Mareșal Conducător, de d. vice-președinte al Consiliului și de ceilalți membri ai guvernului. Sunt de asemenea prezenți aci la întâmpinarea Suveranului d-nii: I. Marinescu, ministrul Justiției, general I. Șteflea, șeful Marelui St. Major, general Sava, ministru Subsecretar de Stat la Marină, general C. Bragalina, guvernatorul Bucovinei, general Rezin în fruntea comandanților de Mari unități și întreaaga Moldovă, precum și numereș generali de rezervă, foști camarazi de arme ai defunctului, în frunte cu finii : general Samsonovici, Ciupercă, Zadig, etc. In urma Suveranului, descind din trenul Regal d-nii: general Sănătescu, șeful Casei Militare a M. S. Regelui, col. Octar Ulea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul Dom. Coroanei, col. PROTEST SPANIOL LA RIO DE JANEIRO BUENOS AIRES, 3a (Rador). Corespondentul agenției „Ștefani” transmite: Un vapor spaniol încărcat cu alimenție a fost oprit și cercetat în Atlanticul de sud de un vas de război brazilian. Incidentul a prilejuit o plângere din partea Spaniei, al cărei guvern a protestat oficial la Rio de Janeiro. Dir inßspere deb 1 Septembrie Dispozițiile privitoare la camuflaj se va aplica dela oresa 19:30 până la 5 dimeața în conformitate cu art. 4 dig ®ațiâfe Sj Mtanssag din 14 Aprilie 1943 5 disposițiuniSe art. 6, 2S 55 6 7, referitoare la camuflare, se vor aplica începând din ziua de 1 Septembrie 1943, £>«tre orele 19,39 și 5 «Ammeofesc * VIZITA DELEGAȚIEI OFIȚERILOR ROMÂNI IN GERMANIA O delegație de ofițeri români, sub conducerea d-lui general de divizie N. C. Stoenescu și a d lui general de brigadă Radu Korne, purtător al „Crucii de cavaler al Crucii de fier”, a vizitat zilele acestea fortificațiile de pe coasta Canalului Mânecii. Delegația de ofițeri români a fost primită de generalul comandant al unui corp de armată. Ofițerii națiunei aliate au avut ocazia să se convingă de faptul că armele grele și foarte grele din fortificațile de coastă ale Atlanticului, sunt preătite Pentru apărare Această vizită a lăsat o impresionantă imagine despre superioritatea puterii de foc a apărării decoastă, despre întinsele fortificații cu instalații subterane, cât și despe nenumăratele barieri și piedici, la a căror construire au fost luate in considerare și metodele de luptă folosite de inamic în ultimul timp. Astfel fortificațiile de pe coasta Atlanticului corespund experiențelor celor mai recente și sunt în stare să facă față oricărui atac inamic. 31 ANI DE LA MOARTEA LUI AUREL VLAICU Comemorarea morții lui Aurel Vlaicu este din an în an mai grăitoare, iar când legiunile noastre azi de aviatori fac minuni de vitejie, comemorarea lui Vlaicu ia aspect de sărbătorire a unui erou. Mai alaltăeri Mareșalul nostru Conducători a citat cu ordin de și pe armată, faptele de arme ale grupului de avioane de bombardament Stuka, de sub conducerea comandorului Francesco Galeno, fiu al Gorjului, prietenul bun și drag al nostru al ziariștilor. Deși mică, țara noastră își are tradiția ei bine definită în aviație și istori universală a zborului omenesc, conține nume și fapte românești, doveditoare a contribuțiunei geniului nostru la această epocală invenție: aviația. Trattan Vuia pleacă de la Lugoj la Baia în vara anului 1902, ducând cu el macheta și planurile avionului său. Frații WiigM ași făcu țimeri ca primul suror la # decembrie 1903. Neavând mijloace, Vuia s-a sbătut până în 1906, când în primăvara acelui an zboară cu aparatul său înaintea lui Santos Dumont, primul om în Franți ca care a sburat oficial, adică cronometrat. încercările de zbor se înmulțesc în Franța până în iulie 1909 când Bleriot isbutește prin AUREL VLAIUl ma mare performanță: trecerea canalului Mânecii. Când Bleriot, Latham, Le Blanc, frații WrigM, care veniseră și ei la Paris, se agitau să-și pună aparatele și motoarele la punct pentru o ispravă cât mai mare, la Binținți (Orăștie) Aurel Vlaicu își și făcuse un aeroplan, care era produsul calculullor lui deosebindu-se ca formă. (Continuare Un pag. S-a) FQUIETE SE CASCAZ BERLIN, 30 (tp). — După cum declară prizonierii de războiți sovietici, în Caucaz domnește o mare foamete. Revoltele cauzate de foamete și care izbucnesc Peste tot sunt sângeros reprimate de NKVD. Domnește de asemenea și o mare lipsă de îmbrăcăminte și încălțăminte. Scumpetea este în creștere la orașe. La Twnapse spre exemplu un litru de lapte costă 100 ruble, un kilogram de slănină 600 ruble și un ou 15 ruble. In cadrul măsurilor de scurtare a frontului, trupele germene au evacuat orașul Taganrog BERLIN, 30 (Rador). Executând măsurile pregătite de mai multă vreme pentru scurtarea frontului, trupele germane au evacuat noaptea trecută orașul Taganrog. In oraș și în port, toate instalațiile importante militare au fost sistematic distruse. In cursul încercării lor de stingheri mișcările germane, bolașevicii au suferit pierderi grele de pe urma apărării opuse de trupele de acoperire germane, ca și din cauza câmpurilor mice, puse cu multă iscusință, de TOATE INSTALATIILE MILITARE Au FOST OLSTFHISC BERLIN, 30 (Rador). Orașul Taganrog a fost evacuat de trupele germane după distrugerea tuturor instalațiilor militare. In cadrul apărării elastice prin care conducerea militară germană face față ofensivei bolșevice și care cere din partea Sovietelor Sacrificii sângeroase din ce în ce mai mari, di iowodsfl ibrwmha.vii som linși iar Kramatw Del. ÎL, Befwah Hinitzio -hma Stare htrarhzi. Krasflw-Lutscl fimnssiente A AiîHrmit/t 'MiKzlavtkâk bSo/ods/pwfa fcmi Kaminterr Nowotecbi ■Naehrische« vitavto w&ak uftorewn stirpasmii Suîir Meechi Schachht v Jgfiafirmiosi imiliarakarskiL rwensisă I ffDQülinzklijä Cât ferste^== SsseM a Inältmin mein V» 60 60,