Viața, septembrie 1943 (Anul 3, nr. 853-882)

1943-09-01 / nr. 853

REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA SBl 51 1W. i®^1^¥^a1C Wa^CT li/SKMI i • nini « MB« -»■OSr.- Hf»ltOMa«a<>l»^O^r.W.^»'MA*^»3!W»»»aMO.'M UW8 BE8MMI0 PILDA SĂTENILOR DIN SINGH Îndemnul Mareșalului adresat să­tenilor de a se constitui în obștii să­tești, a găsit un puternic ecou in râ­ndurile acestora. Primele obștii sătești, numai după câteva luni de la înființarea lor, au dat rezultate foar­te bune, întflrindu-ne speranța în­­tr’un viitor mai fericit populației noastre sătești. Printre primele realizări obștești merită a îi semnalată acțiunea să­tenilor din Singureni-Vli­șca. Ceea ce a însemnat binefacerea constituirei în obște, s’a văzut p din cuvintele țăranului Gheorghe Pufu­­lescu, cu prilejul desfășurării unor mari scribări ocazionate de strânge­rea recoltei: „Munca noastră nu ar fi fost răsplătită dacă ne-am fi in­­căpățânit să rămânem tot la lucrul pe care-l făceam înainte, zgâriind pământul cum o fi, numai zgâriat să fie, aruncând în brazdă sămânța ce ne venea la îndemână și uiai ales nealegând plantele ce trebue să ur­meze celor ce fuseseră mai înainte pe acelaș ogor, lucru de care noi nu prea Știam că trebue să ținem sea­­ma. Astăzi lucrăm pământul așa cum trebue, avem mașini, avem de toate și rugăm pe Domnul să ne dea sănătate pentru a pregăti copii­­lor o soartă mai bună”, a încheiat Înțeleptul țăran din Sîngureni. Oroștenii din comuna Singureni constitue un exemplu edificator a­­supra modului cum trebue să ne u­­nim forțele pentru ca, prin credință, prin muncă, prin disciplină și cum­pătare să ne arătăm demni de lup­ta celor ce făuresc destinul de mâine al țării. Comuna Singureni, unde până d­­ecm sătenii se sbăteau în griji și nevoi, este astăzi o adevărată comu­­nă model. Lucerniste, grădini de le­gume, culturi raționale de grâu și alte păioase, care au dat maximum de producție, au transformat pe fie­care sătean într’un mic proprietar, cu pământul lui, cu inventar agricol propriu și cu credință nestrămuta­tă în vremuri mai bune. Munca plugarilor din Singureni a fost răsplătită din plin. Oficialitatea prezentă la această manifestație le-a adus cuvântul de îmbărbătare al Mareșalului, ctitor de obștii și le-a mai adus ceva: tot ce le mai lipsea din inventarul agricol, drept dar pentru înțelepciunea de care au dat dovadă. Realizările țăranilor din Singureui și ca ale acestora se mai găsesc încă multe pe întinsul țării, să sperăm că vor fi urmate de toată populația noastră rurală care încă mai dibui­ne întuneric în căutarea de mai bune. Unire doar o înțelegere deplină conducători de obștii aleși dintre gospodarii satelor și la muncă. Conducătorul Statului veghează asupra lucrurilor bune și întotdeau­na este prezent în a răsplăti pe cei ce au înțeles gândurile lui. înlocuirea antului soviete ii Iran Serviciul britanic de informațiuni află din Teheran că ambasadorul Uniunii Sovietelor, Smirnov, a­­creditat la Teheran din 1941 nu va reveni la postul său din con­­cediul pe care îl petrece în prezent la Moscova. Succesorul său va fi Constantin Mihaîlov actualul ambasador so­vietic în Afganistan. POPOPUL BULGAR ADUCE­ULUI OMAGIU REGELUI9 DEFUNCT Pelerinajul de la catedrala Sf. „Alexandru News«“ SOFIA, 30. (Rador). — Rămăși­țele pământești ale Regelui Boris III au fost expuse în cursul nopții de Sâmbătă spre Duminică Și in tot cursul zilei de Duminică In capela Curții, unde Duminică dimineața s’a oficiat o slujbă în prezența Familiei Regale, a membrilor suitei și a func­ționarilor Curții. Duminică la ora 13,30, primul mi­niștrii și toți membrii guvernului ■’au dus la capela Curții și s’au în­clinat in fața sicriului regal. In cursul după amiezii, Regele Si­meon II și mica Principesă Maria Luisa, s’au înapoiat la Palatul de Vară de la Cianturia. SOFIA, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenției Rador anunță: Luni, în zorii zilei, rămășițele pă­mântești ale Regelui Boris au fost strămutate din capela Palatului la Catedrala Alexandru­ Newski. In jurul catafalcului fac de gardă Câte 4 membri ai Casei civile și mi­litare: , , , Catafalcul stă între 8 drapele ale regimentelor care au fost sub co­­manda personală a Regelui. Pe pieptul defunctului sunt așeza­te icoane ale Sf. Ion de la Rila și ale Sfintei Fecioare. Un sobor de preoți slujește în con­tinuu. SOFIA, 30 (tp). — Azi înainte de amiază prințul Ciril și prințesa Eu­­doxia au fie dus la catafalcul regelui Boris III al Bulgariei în catedrala Alexandru Nevski o coroană în nu­mele lor și al tânărului rege, a vă­duvei regina Ioana și a prințesei Maria Luiza precum și a coregelui Ferdinand si a principesei Nadeja. La ora 10 membrii sinodului au ținut o liturghie solemnă și după a­­ceia a început defilarea populației în fața catafalcului regelui mort. SOFIA, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenției Steîzin transmite: Populația capitalei a continuat să defileze în tot cursul zilei în fața rămășițelor pământești ale Regelui Boris depuse în Catedrala „Sf. Ale­xandru Navski”. Un important serviciu de ordine a trebuit să fie organizat pentru a regler­anta afluența mulțimei. Toți cetățenii poartă doliu Și fe­meile depun flori în fața rămășițe­lor pământești ale Suveranului. In biserici și pe străzi, se înregis­trează scene pline de durere deose­bit de emoționante. Se socotește ca sute de mii de per­­soane vor sosi zilele acestea la Sofia din mare regiunile Bulgariei pentru a aduce ultimul lor omagiu Rege­lui defunct. După cum s’a anunțat, funeraliile vor avea loc J**­ —­­ S Ssntembrie în prezența a numeroase misiuni străine. Ho presena fanițil Italiei la Inonor mântuirea regelui Bor*is In­ SOFIA, 30 August (tp).— După cum se anunță din Sofia un văr al regelui împărat al Italiei va (Continuare în pag. 7-a) REGELE SIMEON II Funeraliile naționale ale Mar­eșalului Prezan M. S. Regele, Mareșalul Conductor și Vice­președintele Consiliului au adus ilustrul­ui soldat supremul omagiu al Patriei Sabra ceremonie de la Sohineta — V V-J­.V. au avut loc funeraliile națio-­n «mi i-țVun r­^os^[ească som Eri dimineață, la Schineta, ling­raffl al­ .. . ] brietate. 1 . ... . . Două zile, sicriul cu rămășițele pământești ale marelui dispărut 2 odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde acum abea două luni preoții au slujit prohodul tovarășei sale de viață. In fața conacului, pâlcuri de săteni în albe straie câmpenești aștea­ptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul si­criului învestmântat în flamura trico­loră cavalerii Ordinului „Mihai Vitea­zul”, în frunte cu generalul Manoliu In fața casei împresurată de ver­de ață, regimentele țării și-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispă­rut. De dimineață, Luni, Episcopul Hușilor slujește o scurtă rugăciune, asistat numai de preotul satului, potri­vit ultimelor dorințe ale defunctului Sicriul este apoi scos afară și așezat pe catafalcul înalt­at sub cerul liber, în mijlocul drapelelor și al ostașilor din Regimentul 7 Infanterie nr. 25 „Mareșal Pre­zan”. Robert Bdssie și cpt. c-dar Cherghel, adjutanți regali. In­­ vre­ un ce facfar?, intonează pentru întâmpinarea Suveranului, Imnul Regal, soborul prelaților se pregătesc pentru rugăciunile de pro­hod, la căpătâiul catafalcului domi­nat de casca simplă a soldaților. In jurul I.P.S.S. Patriarhului Nicodim, participă la acest suprem serviciu divin: I.P.S.S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului, I. P. S. Mitro­politul Irineu al Moldovei, I. P. S. Mitropolitul Nifon al Olteniei, pre­cum și Episcopul Grigorie Leu al Hușilor. In fața sicriului, a luat loc fami­lia și p­rieteni ai ilustrului dispărut: d-na și d. prof. dr Dimitriu, d-na și d. Poenaru­­ Nlaian, d-na și d. dr. Eliad, d-na și d. dr. Ciurea, d-na Ne­­goescu, d-ra Maria Scodrea, d-na și d. general Filitti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanți, la flan­cul cărora sunt atașații militari in­vitați: general de­ cavalerie Hansen, șeful misiunii militare germane, col. Gebauer și col. von Oertzen, din mi­siunea germană, col. Rodini, atașat militar al Italiei, col. Detaile atașat militar al Franței, comandant La­­faille, atașat aeronautic al Franței. Alături de invitații oficiali, au ve­nit să salute pentru ultima oară pe marele ostaș numeroși prieteni și­­ Continuare in pag. 3-a, Suveranul, d. Mareșal Antonescu, d. vice-președinte al consiliului prof. Mihai Antonescu asistând la slujba religioasă Sosirea Suveranul­ui, a Mareșalului Conducător și a Guvernului La ora 9 dimineața, sosește în ga­ra Băcești un tren special din care coboară A Mareșal L Antonescu, Conducătorul Statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vice­președintele Consiliului de Miniștri general Pantazi, ministrul Apărării Naționale, C. Vasiliu, ministru sub­­secretar de Stat la Interne, colonel Davidescu, șeful Cabinetului militer al Conducătorului, lt. col Eugen Ni­­culescu, adj. al d-lui Mareșal și suite militară in frunte cu A­nti, maior Calesnescu, c-dor Deveselu și cpl­tîilișteanu. Compania de onoare dă onorul, comandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în caden­­țele Imnului Regal, poposește în ga­­ră trenul Suveranului. La coborîre, m­ajestatea Sa Regele este întâmpi­nat de d. Mareșal Conducător, de d. vice-președinte al Consiliului și de ceilalți membri ai guvernului. Sunt de asemenea prezenți aci la întâm­pinarea Suveranului d-nii: I. Ma­­rinescu, ministrul Justiției, general I. Șteflea, șeful Marelui St. Major, general Sava, ministru Subsecretar de Stat la Marină, general C. Bra­­galina, guvernatorul Bucovinei, ge­­neral Rezin în fruntea comandanți­lor de Mari unități și întreaaga Mol­dovă, precum și numereș­ generali de rezervă, foști camarazi de arme ai defunctului, în frunte cu fi­nii : general Samsonovici, Ciupercă, Za­­dig, etc. In urma Suveranului, descind din trenul Regal d-nii: general Sănătes­­cu, șeful Casei Militare a M. S. Re­gelui, col. Octar Ulea, mare maes­tru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul Dom. Coroanei, col. PROTEST SPANIOL LA RIO DE JANEIRO BUENOS AIRES, 3a (Rador). Corespondentul agenției „Ștefani” transmite: Un vapor spaniol încărcat cu ali­­menție a fost oprit și cercetat în Atlanticul de sud de un vas de răz­boi brazilian. Incidentul a prilejuit o plângere din partea Spaniei, al cărei guvern a protestat oficial la Rio de Ja­neiro. Dir inßspere deb 1 Septembrie Dispozițiile privitoare la camuflaj se va aplica dela oresa 19:30 până la 5 dim­­eața în conformitate cu art. 4 dig ®­ațiâfe Sj Mtanssa­g din 14 Aprilie 1943 5 d­isposițiuniS­e art. 6, 2S 55 6 7, referitoare la camuflare, se vor aplica începând din ziua de 1 Septembrie 1943, £>«tre orele 19,39 și 5 «Ammeofesc * VIZITA DELEGAȚIEI OFIȚERILOR ROMÂNI IN GERMANIA O delegație de ofițeri români, sub conducerea d-lui general de di­vizie N. C. Stoenescu și a d­ lui ge­neral de brigadă Radu Korne, pur­tător al „Crucii de cavaler al Cru­cii de fier”, a vizitat zilele acestea fortificațiile de pe coasta Canalului Mânecii. Delegația de ofițeri ro­mâni a fost primită de generalul comandant al unui corp de armată. Ofițerii națiunei aliate au avut o­­cazia să se convingă de faptul că armele grele și foarte grele din fortificațile de coastă ale Atlanti­cului, sunt preătite Pentru apărare Această vizită a lăsat o impresio­nantă imagine despre superiorita­tea puterii de foc a apărării d­e­­coastă, despre întinsele fortificații cu instalații subterane, cât și des­­pe nenumăratele barieri și piedici, la a căror construire au fost luate in considerare și metodele de luptă folosite de inamic în ultimul timp. Astfel fortificațiile de pe coasta Atlanticului corespund experiențe­lor celor mai recente și sunt în sta­re să facă față oricărui atac inamic. 31 ANI DE LA MOARTEA LUI AUREL VLAICU C­omemorarea morții lui Au­rel Vlaicu este din an în an mai grăitoare, iar când legiunile noastre azi de aviatori fac minuni de vitejie, comemorarea lui Vlaicu ia as­pect de sărbătorire a unui erou. Mai alaltăeri Mareșalul nos­tru Conducător­i a citat cu ordin de și pe armată, faptele de ar­me ale grupului de avioane de bombardament Stuka, de sub conducerea comandorului Fran­cesco Galeno, fiu al Gorjului, prietenul bun și drag al nostru al ziariștilor. Deși mică, țara noastră își are tradiția ei bine definită în avia­ție și istori universală a zborului omenesc, conține nume și fapte românești, doveditoare a contri­­buțiunei geniului nostru la acea­stă epocală invenție: aviația. Trattan Vuia pleacă de la Lugoj la Baia în vara anului 1902, du­când cu el macheta și planurile avionului său. Frații WiigM ași făcu­­ ți­­­­me­ri ca primul suror la # decem­brie 1903. Nea­vând mijloace, Vuia s-a sbătut până în 1906, când în pri­măvara acelui an zboară cu a­­paratul său înaintea lui Santos Dumont, primul om în Franți ca care a sburat oficial, adică cro­nometrat. încercările de zbor se înmul­țesc în Franța până în iulie 1909 când Bleriot isbutește prin AUREL VLAIUl ma mare performanță: trecerea canalului Mânecii. Când Bleriot, Latham, Le Blanc, frații WrigM, care veni­seră și ei la Paris, se agitau să-și pună aparatele și motoarele la punct pentru o ispravă cât mai mare, la Binținți (Orăștie) Au­rel Vlaicu își și făcuse un aero­plan, care era produsul calculul­lor lui deosebindu-se ca formă. (Continuare Un pag. S-a) FQUIETE SE CASCAZ BERLIN, 30 (tp). — După cu­m declară prizonierii de războiți sovietici, în Caucaz domnește o mare foamete. Revoltele cauzate de foamete și care izbucnesc Pe­ste tot sunt sângeros reprimate de NKVD. Domnește de asemenea și o mare lipsă de îmbrăcă­minte și încălțăminte. Scumpetea este în creștere la orașe. La Twnapse spre exemplu un litru de lapte costă 100 ruble, un kilo­gram de slănină 600 ruble și un ou 15 ruble. In cadrul măsurilor de scurtare a frontului, trupele germene au evacuat orașul Taganrog BERLIN, 30 (Rador).­­ Exe­cutând măsurile pregătite de mai multă vreme pentru scurta­rea frontului, trupele germane au evacuat noaptea trecută orașul Taganrog. In oraș și în port, toate insta­lațiile importante militare au fost sistematic distruse. In cursul încercării lor de stingheri mișcările germane, bol­a­șevicii au suferit pierderi grele de pe urma apărării opuse de trupele de acoperire germane, ca și din cauza câmpurilor mice, puse cu multă iscusință, de TOATE INSTALATIILE MILITARE Au­ FOST OLSTFHISC BERLIN, 30 (Rador).­­ Ora­șul Taganrog a fost evacuat de trupele germane după distruge­rea tuturor instalațiilor militare. In cadrul apărării elastice prin care conducerea militară germa­nă face față ofensivei bolșevice și care cere din partea Soviete­lor Sacrificii sângeroase din ce în ce mai mari, di­ iowodsfl ibrwmha.vii som linși iar Kramatw Del. ÎL, Befwah Hinitzio -hma Stare htrarhzi. Krasflw-Lutscl fimnssiente A AiîHr­m­it/t 'MiKzlavtkâk bSo/ods/pwfa fcmi Kaminterr Nowotecbi ■Naehrische« vitavto w&ak uftorewn stirpasmii Suîir Me­echi Schachht v Jgfiafirmiosi imil­iarakarskiL r­­wensisă I ffDQülin­zklijä Cât ferste^== SsseM a Inältmin mein­­ V» 60 60,

Next