Viața, decembrie 1943 (Anul 3, nr. 945-973)

1943-12-01 / nr. 945

I \ . I r ___^ J, ' ' £§ Director 3.78.88 » ii|%H I H IW B ,B|P^ #:- -*4^ 4L jM S§ AKUL Ml H». 945 5 Administrator 3.78.88 » T­MSSIMF J¹»­ » W# &­ S Joi 2 Decembrie 1943 §1 S publicitatea 4.17.75= «BA .«araate- A ffîj jägta Sglp JM *=• S­S Tipografia 5.81.36 » v 1 * MWHmBS^JBmmSk. ® SO^| JmSHwuHMiA ==­­PMJ *«*----------r—r­ MH 32 2 Primul redactor 5.91.37» «Wem^| ÂtS&IS&ffl -\&jfciK8 S= Șese lead . 909 m 3 5 Proprietar: Institutul Român de­ Ig^HHpp . » A^oritațî* Vi" InafRutir 35W * 3 S înscris sub No. 498/942 Trib. Ilfov.» JHKHKHH|F έ " v [UNK].rom. || CONT. C. E. C Kp. 1329 13 £ Taxa plătită in numerar conform» ^••‘­■tra:­*­­,­­­..’, ~T­r|£ 9aHE^K| «%&£ pil ■ p|H WmHraSpM ®’ » & n « abbsi *v . m S = »probării Dir. G­ rale P. T. T. cu» ^^iMmn­î tfr* : “ j= ® rftfîd­Vl i Lfl §3 aiimiiiiimiiiiiiin­ % trii^'itrw«"Trmi­ffTrifffl,Tfir..mPTr T­nimnnrnMiMn^^ 11 mi mu i­im ■in­ n 11 .............—nsm ^îiî?» | tf * tu i?fii i sî mn Hiii miiiiini fii iiitif^ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA jfeFigraM »NI B­M 1111 |TB SHI fii B »▼, B­B 3 ii Director Str. Sărindar, 12 *M*­A «J1 g—»saWl ILgil ILTil >.<1^18 *^5 I«1­0 ”1 k 1 i­N­­I/TRSB BIEHSTAMS* ______­ bucurești­­___________Li Will KiLlSKUfeif No. 29.514 din 1941 3 = 3 Spre min P­regătirea temeinică a foaie­ tfonarilor la noi era o nece­sitate care se impunea de mult. Felul cum se recrutau pe vre­muri slujbașii necesari funcționării aparatului administrativ de stat, județ și Comună, este încă destul de cunoscut. Am apucat timpurile când, mai ales la comune, funcționarii ad­ministrativi și cei de percepere în­cepând deja vătășei până la pri­mar și perceptor păsăseau locurile lor, odată cu sehiiogirea partidu­lui de la putere. Când vreunul nnci­ta să se cramponeze de funcția lui, erea fe­ricit dacă scăpa cu casele nefrânte căci de sport cu chinorez pe fată, nu scăpa în niciun caz. Când aceasta ©rea soarta sluj­bașilor, comunali ne putem închi­pui de ce calitate puteau fi ei. Este adevărat că de mai bine de 30 de ani situația funcționari­lor s’a mai îmbunătățit in ceea ce privește stabilitatea și oarecum ți ■ selecționarea lor Cum insă salarizarea la stat și comună a fost și a rămas cu mult in urma nevoilor vieții zilnice, cadrele n’au putut fi completate cu personal de prima mână. In ceea ce privește recrutarea funcționarilor în ultimele două decenii, situația s’a îmbunătățit, căci nu s’a mai primit în funcții publice decât tineri care aveau la bază cel puțin bacalaureatul sau o școală echivalentă (comercială, normală, etc.). Dar ca aparatul de stat, județ și comună să funcționeze în cât mai bune condiții se cere și o bună preparație administrativă ceea ce lipsea cu totul funcționă­­­vrii neserin. Deaceea, începutul făcut încă din 1941 de a se creia cursuri administrative speciale Pentru funcționarii ministerului de interne, a fost bine­venit. Titlul de bacalaureat sau licen­țiat nu însemnează că funcționa­rul este în realitate și un bun slujbaș administrativ. Știința ad­ministrativă se învăța înainte vreme din rutină. Ori, rutina ce­rea multă ucenicie. De aceea odată cu complicarea aparatului administrativ s’a sim­țit nevoia ca această învățătură să ia forme mai concrete. De aceea inițiativa de acum trei ani a­i­ lui general Dem. Po­­pescu, ministrul de interne de a înființa cursuri speciale de admi­nistrație, la care, prin rotație, să fie urmate de toți funcționarii administrativi, cu mic cu mare, a fost foarte bne­venită. In țările cu bună conducere administrativă, una din grijile de căpetenie ale statului respectiv, este să dea o temeinică pregătire de teh­nică administrativă func­ționarilor publici. Răposatul ministru de interne, Vasile Lascăr, care a fost poate cel mai bun ministru de interne, din timpul partidelor politice, încă de acum vre-o 30—35 de ani, a simțit nevoia unei radi­cale reforme administrative „vo­­esc să fac din administrație a doua magistratură“. Deja­ Vasile Lascăr a început să intre în ast­fel de slujbe mulți titrați cărora li se oferea frumoase perspec­tive.­­ Dar Vasile Lascăr a trebuit să părăsească ministerul și totul a reintrat în vechiul făgaș. Sub guvernarea d-lui Mareșal Antonescu ideia a fost reluată și datorită insistențelor, s-a făcut un mare salt. O atenție deosebită se dă, de astă dată satului, nucleul unde trebue să se întroneze mai întâi administrație sănătoasă. „Trebue să intrați fiecare casă, a spus la sate, in Mareșalul Conducător, prefecților într’o conferință, încă de acum trei ani și să vedeți ce se petrece acolo. Să obligați pe preot, învățător, pe medic, cari sunt colaboratorii d-stră să intre în contact direct cu casa săteanului Numai prin contact direct și de la suflet la suflet va putea fi ridicat săteanul, pentru că atunci va­ vedea, și­­ c\ c&eztexiune­a care se ocupă de soarta lui...“. Prin aceste îndemnuri și dato­rită noullor reforme ale cărora roade au și început să se arate, un suflu nou se ob­­­­servă în administrația țării. Ambasadorul turc la Berlin se înapoiază la postul său ISTANBUL, 29 (bp). — Am­basadorul turc la Berlin . Ak­kan care se află in pre­zent la Ankara pentru raport, se va reîntoarce Sâmbătă la Berlin. Armata noastră cas gsiep­ ful ei ne-a redat strămo­șeasca mândrie și infrun­­tând dușmanul ne-a apă­rat avutul, pământul și viitorul. Din bunurile pe care le-am putut păstra prin jertfa armatei noastre, să dăm cât de puțin colecta­­rilor Ajutorului de Iarna în zilele de 5—6 Decem­brie spre a se ușura sufe­­rințele și alunga lipsurile, frigul și foamea celor an­­flați în neroi CONSILIUL W PATRONAJ AJUTORUL DE IARNA, BINECUVÂNTAI ! DARUL VOSTRU PAPA PI­US VA ADRESA LUMII ÜN MESAJ După cum anunță de la Va­­­­tican „Gazzetta del Popolo”,­­ Papa Pius XII va primi, ca în fiecare an in seara de Cră­ciun„ Intr’o audiență solem­nă, colegiul cardinalilor și va răspunde printr’o cuvântare la felicitările colegiului. In după amiaza zilei de Crăciun, Papa va mai adresa și un mesaj lumii întregi. Mesajul va fi difuzat de pos­tul de radio al Vaticanului. După cum se anunță din cercurile bine informate, cu­vântarea Papei va avea ca­racter religios și politic. Coastele românești sunt bine apărate, numeroase guri de foc stând gata să intervină atunci câ­nd vrăjmașul s’ar apropia. 8.M.P, RĂZBOI ȘI POLITICĂ MOSCOVA IA ATITUDINE CONTRA JAPONIEI? Rostul conferinței Churchill-Ro osevilt-Stilin Se pare că mult aștep­tata conferință Roose­­velt-Churchill-Stalin va a­­vea sau chiar are loc în prezent la Cairo sau în alt oraș din Orientul A­­prop­iat. Cel puțin aceasta este impresia pe care o are propaganda britanică, afirmând : "’^pă­­știri pri­mit..-- £ j*;M­ir&*ie neutrei. Fajitul nu ar fi senzațional. Acea­stă Întâlnire este așteptată de doi ani și mai bine și dacă între d-nii Churchill și Roosevelt au avut loc atâtea întâlniri, a fost imposibil până acum ca Stalin să fie convins să participe și el la o asemenea confe­rință. Conferința de la Moscova, între miniștri de externe ai ținută celor trei țări aliate era dela început sor­tită să fie numai un preludiu al ma­­rei și istoricei întâlniri ce trebuia să aibă loc între Roosevelt, Churchill și Stalin. Ideia aceasta era permanentă în cercurile politice engleze și ame­ricane, ba propaganda americană mersese atât de departe, încât îna­inte de a se ști că întâlnirea va avea loc cu siguranță, afirmase că a fost făcută o invitație și mareșalului Chang-Kai-Sek de a participa la con­­ferință. In cazul că cei patru oa­meni de stat s’ar întâlni, ar fi poate pentru prima dată în istoria lumii când reprezentanți din toate părțile globului nostru și aproape din toate rasele vor să hotărască soarta lumii. Pe lângă ace­st aspect pozitiv al con­ferinței, trebue subliniat însă și as­pectul ei negativ. O conferință Roose­­vel-Churchill-Sta­n-Ciang Kai Shek nu este decât un vot de blam dat con­ferinței Hull-Eden-Molotov. Conducă­torii de state încearcă să realizeze ce­ea ce miniștrii lor de externe nu am putut și să îndrepte poate ceea ce mi­niștri­lor de externe au greșit. Intr’adevăr, conferința de la Moscova nu a fost ceea ce așteptase toată lu­mea, adică o punere la punct a tutu­ror problemelor. Mărturisirile voalate, făcute de d-nii Hali și Eden în parlamentele respec­tive, nu au putut înlătura impresia din primul moment, că la Moscova fuseseră discutate toate problemele mici șî cele de principiu, fără a se intra în miezul afacerii internaționale europene, care este poziția Rusiei So­vietice față de țările mici și mai ales pretențiile sale teritoriale. Poate că actuala conferință va atinge și această problemă spinoasă, deoarece d. Roosevelt este prea mult angajat de Charta Atlanticului pentru a renunța la principiile enunțate într’insa. Ace­­laș lucru se poate spune și despre d. Churchill.­­r . lipirea, joosevelt Church­ill . Stal­in _ Ciang Kai Stack­sar însemna în­să și o desm­ințire a unei afirmații mai vechi făcu­tă de propaganda engle­ză și americană. S-a spus până acum de către acea­stă propagandă că Stalin nu putea participa la con­feri­nțe din pricina pozi­ției Rusiei față de Japo­nia. Prezența lui Ciang Kai Stack la această con­ferință înseamnă nu nu­mai o luare de atitudine (Continuare în pag. 7-a) CUVÂNTUL FUEHRERULUI ADRESAT NORILOR OFIȚERI GERMANI BERLIN, 29 (Rador).­­ De la ma­rele cartier general al Fuehrerului se comunică: Fuehrerul a vorbit zilele acestea în fața a peste 20.000 de noi ofițeri din armata de uscat, marină, avia­ție și formații S.S. El a arătat cauzele luptei pentru existență sau neexistență impuse Germaniei și a arătat că scopul for­țelor iudaice camuflate în spatele politicii­ engleze a fost că, prin des­­lănțuirea acestui război și în alian­ță cu Uniunea Sovietelor, să elimine în primul rând germanii, pentru a lăsa astfel Europă întreagă pradă bolșevismului. Dacă germanii nu ar câștiga a­­ceastă luptă pentru sine și pentru Europa, a arătat Fuehrerul, s’ar a­­bate asupra continentului nostru barbaria stepei, distrugându-l ca purtător și izvor de cultură umană. Că aceasta este voința finală a ace­­tora cari au început războiul și îi poartă vina, asupra acestui lucru nu mai au îndoială nici măcar instiga­torii lui. Prin acest război Anglia a crezut din nou că va putea impune prin sânge, ca în atâtea rânduri, vechea ei teorie privitoare la echilibrul for­­țelor în Europa. Dar de data aceasta nici Marea Britanie nu este de fapt decât un instrument în mâinile ace­ INSULA SANTORIN DIN EGEE S’A PREDAT GERMANILOR BERLIN 29 (Rador).­­ Garnizoana aparținând lui Badbglio din insula San­torin a capitulat în noaptea de 27 — 28 Noembrie în mâi­nile unor trupe de marină germane. Insula Santorin este insula situată cea mai la sud din arhipelagul Cicladelor grecești, din Marea Egee. Ea are o suprafață de 31 kilometri pătrați și cam vreo 20.000 de locuitori. BREST LITOWSK ORAȘ RUSESC? BERLIN, 29 (tp). — Desigur pen­tru a înlătura orice iluzie a emigran­ților polonezi „Isvestia“ a publicat acum un articol în care afirmă că Brest-Litowsk ar fi un oraș rusesc și că trebue recucerit. Acest fapt este confirmat de agenția engleză „Ex­change Telegraph“ într-o țu­re da­tată din Moscova „Pentru a excludă orice îndoială“. „Izvestia“ scrie mai departe că nu poate fi imaginată o împăcare pro­ximă între Polonia și Uniunea So­vietică. Brest-Lîtovsk se află situat lângă fosta linie de demlarcație­­ din Sep­tembrie 1939 ul a .,lnisată atunci te aovletloL * * * * (Continuare în pag. 7-a) Ședința comitetului consultativ al aliaților pentru Italia AMSTERDAM. 29 (Rador). — Corespondentul Agenției D.N.R trannmite: Serviciul britanic de­ informații anunță din­ Alger că comitetul consultativ al aliaților pentru Ita­lia s’a întrunit Luni pentru în­tâia oară. La această reuniune,­­ care a avut un caracter provizoriu, au luat parte de Harold Mac­­MilUan (Marea Britanie), Robert Murphy (Statele Unite), Vișiiisky (URSS) și Rene Massdigh­ (comitetul fran­cez din Alger). Prima conferință oficială a co­misiei va avea loc în cursul săp­tămână. DIVIZIA 10 INFANTERIE CITATĂ PENTRU STRĂLUCITE FAPTE DE ARME Ordinul de zi pe Hațiune No. 51 din 27 Noemre 1943 Luând parte la operațiuni dela începutul campaniei și până­ în prezent, unitățile Diviziei 10 Infanterie s’au acoperit de glorii luptând în diferite sectoare ale frontului de răsărit Odessa, Korpecî, Jusnaia- Ozerejka, Adagiu*, Kijevskoie, Cu­­bamuk Grinteea, statornicesc drumul de glorie al faptelor de arme ale acestei Divizii. Luptând contra unor forțe numeroase, în situațiile schimbă­­toare și grele ale câmpurilor de bătălie, ofițerii, subofițerii și trupa acestei brave Divizii au săvârșit fapte de arme al cărw răsunet și-a găsit ecou departe peste hotare: Regimentul 33 ^­fan­terie în bătălia de la Korpecî din Februarie 1942, Compania Căpitan Dabija în luptă eroică <*era Jasnaia­ Ozerenka și la Est de Perekop, în Noembrie 1943. Pentru faptele de arme, eroismul de care au dat dor; depărtatele câmpuri de bătă- Națiune, ofițerii, subofițerii și spiritul de jertfă, dârzenia ?l dă — mai bine de 2 ani — pe în. lie, se citează prin Ordin de Zi pe trupa din divizia­­ 10 Infanterie. ION ANTONESCU I MAREȘAL AL ROMÂNIEI­­ ȘI CONDUCĂTORUL STATULUI Nouii miniștri ai Spaniei și Ungariei au prezentat I. S. Regelui scrisorile de acreditare In ziua de 29 Moem­brie 1943, la­ ora 11,30 Excelența Sa Don Manuel Gomez y Garcia de Barzanallana, Trimis Extraordinar și Ministru Ple­nipotențiar al Spaniei la București, a fost primit în audiență oficială, la Palatul Regal, cu ceremonialul obiș­nuit. Excelența Sa a avut onoarea a re­imte MAJE­STĂTII SALE REGELUI, in prezența d-lui ministru Gheorghe Davidescu, secretar general al mini­sterului Afacerilor Străine, scrisorile sale de acreditare. După terminarea audiențe­i­ oficiale, Exilența Sa Ban Manuel Gomez y Garcia de Barzanallana a fost recora­­d­ul la locuință cu același cremonial ca la sosire. In ziua de 29 Noembrie 1943, la ora 11, Excelența Sa Domnul Ander de Hertelandy, Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al Ungariei la București, a fost primit în au­diență oficială, la Palatul Regal, cu ceremonialul obișnuit Excelența Sa a avut onoarea a re­mize MAJESTĂȚII SALE REGELUI, în prezența d-nui ministru Gheorghe Davidescu, Secretar General al mini­sterului Afacerilor Străine, atât scri­sorile sale de acreditare cât­ și ace­lea de rechemare ale predecesorului său , S. d. I­adislas Nagy de Ga­lanta. După terminarea audienței oficiale, Excelena Sa d. Andor de Hek­elendy a fost recondus la locuință cu ace­lași ceremonial ca la sosire. Citați pe națiune pentru fapta de omenie și patriotism Pentru fapta de omenire și patrio­­tism ce au săvârșit, ocrotind pă­rintește timp «ânnd moral și de doi ani șî susțî­ Perpec Arcadîe material pe elevii și Bruia Nicolia, refugiați fără părinți din Bucov­ă cotropită, — D-na Maria St.­­cian Gheorghiu, institutoare V cl. lt. cpl. Gheorghiu din Botoșani, se ci­tează ca exemplu ne Natasin ©. ANTONESCU MAREȘAL AL ROMÂNIEI ȘI CONDUCĂTORUL STATULUI NUMĂRUL DE MIERCURI AL ZIARULUI „VIAȚA“ ÎNCHINAT EMIRII UNUI SFERT DE VEAC DE LA UNIREA TRANSILVANIEI wa_ cuprinde am bogat material doonKrensastasi*! articole comemorative, numeroase clișee în cu­lori și colaborări alese. ftefMeți nasnărisi d­e mâine al stard­ai „VIATA“. In orașul Gomel —­ recent evacuat de trupele gerginn­ © toata instalațiile și clădirile de îm­por­tanță uț­n ilar­» au fost distruse Redăm mai sus, aspectul unei sip­ăl, după e­vacuare. (P. 1L JA\

Next