Viitorul, ianuarie 1908 (Anul 2, nr. 55-83)

1908-01-01 / nr. 55

In poliția orașului Mizil D. N. Dimitriu, absolvent de gim­naziu, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul d-lui N. Ionescu. In poliția orașului Piatra-Neamțu D. Tumea Ion, subcomisar cl. 11, în poliția Capitalei, cu o vechime de peste doi ani, în funcțiunea de co­misar clasa 111, în locul d-lui C. Menciu. In poliția orașului Vaslui D. G. Pădure, fost subofițer în ar­mată, actualmente ofițer de sergenți, în funcțiunea de subcomisar cl. III în locul d-lui Popa I., trecut ofițer de sergenți. In poliția orașului R.­Vâlcea D. C. Rădulescu, fost subofițer în armată, actual ofițer de sergenți, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Fălticeni D. G. Boian, subcomisar cl. 111, șef al poliției punctului Bunești, în a­­ceiași calitate, în locul d-lui G. Con­­stantinescu, transferat­ in poliția gărei Pașcani D. G. Constantinescu, subcomnsa­r cl. 111 în poliția orașului I­^iceni, în aceiaș calitate, șef al pol­ieb locul d-lui M. Ghiorghiu, t­ansferat. In poliția punctului Bunești D. M. Ghiorghiu, subcomisar cl. ill, șef al poliției gării Pașcani, în aceiași calitate în locul d-lui G. Bo­ian, transferat. In poliția orbului T.-Jiu D. I. Scutașu, director cl. 111, în funcțiunea de milițar cl. 111, în locul d-lui I. Bibeseb numit inspector co­munal, si D. R. SecRreanu, licențiat în drept, în funcțiunAl de director cl. IlI, in locul d-lu­­i­ Scutașu, înaintat. In poliția­ orașului Buzău D. ]­T. Demetrescu, licențiat în drept, actul. Șef de biurou în serviciul ju­dețean al prefecturii, în funcțiunea de comisar cl. 111, în locul d-lui C. Mihăescu, și D. Voinea Pârvu, fost subcomisar, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în lotul d-lui I. Uzun, numit coman­dant de sergenți. In poliția orașului Pitești D. Mărculescu, fost subofițer în armată, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Roșiorii-de-Vede D. I. C. Burcescu, fost subofițer în armată, actual copist, în funcțiu­nea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Botoșani D. N. Climescu, subcomisar cl 1, în funcțiunea de comisar cl. 111 în locul d-lui A. Ghiorghiu, demi­­sionat; D. I. Ioanovici, subcomisar cl. 11, în funcțiunea de subcomisar cl. 1, în locul d-lui N. Climescu, înaintat; D. D. Vasiliu, subcomisar cl. 111, în funcțiun­a de subcomisar cl. 11, în locul d-lui I. Ioanovici, înain­tat, și D-nii G. Popescu, copist cl. 1 și I. Țintilă, copist cl. 11, absolvenți de gimnaziu, în funcțiunile de subco­misar cl. 111, primul în locul d-lui D. Vasiliu, înaintat și al doilea, în locul d-lui I. Ionescu, trecut copist­­rean, care venise să-i îmbrățișeze și să se întrețină printre clipe cu ei. Programul bogat împărțit în trei părți a fost foarte bine executat. Serbarea s’a început cu Imnul regal, cântat de corul societății, care a mai executat «Nu-i dreptate» Cântul locului natal, de Ștefănescu Ioana din Roman de C. Gandy și Lelea cu scurteica verde, de Jaurez Movilă. Aceasta din urmă a fost bi­­zară. D. Profesor D. Demetrescu prins­tr’o cuvântare ocazională a expu­­mersul și activitatea soc. «Hora». Artistul Al. Nanu, a spus monoloage S’a executat apoi Adagio din So­nata patrietită de Beetthoven, quar­tet de vioară, violoncel, pian și orgă. D. Spineanu, bas acompaniat la piano, a cântat Doi grenadini de Schumann. Poetul N. Vulovici a dat citire lucrări sale in versuri: Plânge Codri! A urmat apoi dansul, care a durat pină la ora 3 dim.­­^Muzica reg. 26 Rovine, sub con­ducerea d-lui locotenent Stavri, a cântat în tot timpul dansului. Stoenel. Ce se petrece în țară .29 Decembrie FXIa­u­ Prinderea uiei bande de -aiCuți hoți de vite. De câtva timp se săvârșeau dese fur­turi de vite prin împrejurimile Fălciu­­lui. Spre a curma flagelul hoțiilor, jan­darmeria locală s’a pornit pe cercetări și a izbutit să afle că autorul lor ar fi Grigorie Braică, din Bogdănești, care vâzându-se descoperit, a fugit peste Prut în Basarabia. Jandarmii au con­tinuat cercetările și dând de urma lui au găsit 2 boi din acei furați de la d-l Nicu J­uvară, proprietar. In patru nopți consecutive pe la Cră­ciun, șeful secției d-1 Tomescu-însoțit de 4 geandarmi stând la pândă a reușit a pune mâna pe bradă, care împreună cu o bandă formată peste Prut, opera pe o scară întinsă furturi de vite în împrejurimi și apoi le trecea în Basa­rabia. Luați din scurt hoții au mărturisit că au furat 9 boi d-lui N. Juvară, 2 cai d-lui N. Corozel, 2 d-lui Pavel Ior­­dache, 2 arendașului Meer Haimovici, și unu d-lui Ion Talpă, precum și 5 saci cu grâu arendașului Natan Wein­­berg din Murgeni. Cercetările se continuă. Se știe că Brăilă este autorul prin­cipal în omorul săvârșit asupra lui Pe­rt Metcu din Blăgești (Tutova), unde de asemenea a comis și furturi. Festivalul Soc. „Hora“ (Prin poștă dela coresp. nostru) Craiova, 29 Decembrie.—Aseară în Sala Belle­lui a avut loc Audițiu­­nea a 34-a a Soc. «Hora», urmată de dans, care s’a dat în onoarea mem­brilor Congresului învățătorilor din țară. Sala frumos ornată, era plină de­­ învățători și de publicul Craio­ Contele I­ayashi Dăm astăzi portretul ministrului de externe al Japoniei, personagiul politic care în actualul conflict cu Statele­ Unite ține balanța păcei și a războiului. Se cunoaște marele rol pe care în timpul războiului ruso-japo­­nez, contele Hayashi l-a jucat ca am­basador la Londra. Prezicerile sale s-au îndeplinit punct cu punct. De data asta ziarul parizian Le Matin voind să sondeze viitorul, a rugat te­legrafic pe contele Hayashi să bine­voiască a-i preciza noua fază a con­flictului. Hayashi a răspuns prin te­legrama următoare : Regociațiunile noastre cu cele două guverne, al Statelor­ Unite și al Cana­dei, sunt caracterizate prin sentimen­tele cele mai cordiale. Nu cred să în­tâlnim în drum nici o dificultate de neînlăturat. Sper că în curând vom ajun­ge la o soluțiune satisfăcătoare.» Această telegramă care este viu comentată de presa e"­*'p-ji.», h » reușit totuși ?» liniștească spiritele celor cev­e se tem de un apropiat răz­­boi. Se știe că în ajunul războiului ruso-japonez, guvernul de la Tokio, dăduse cele mai satisfăcătoare decla­­rațiuni. Contele Hayashi se bucură de încrederea Mikadoului și a între­­gei Japonii. El este una din figurile cele mai distinse din imperiu și po­sedă o vastă cultură. Tentativă de crimă urmată de sinucidere Un fiu încearcă să omoare pe mama sa și apoi se împușcă O dramă emoționată s’a întâmplat aseară în șoseaua Vitanului No. 43. Muncitorul Gh. Toma zis Papagal, în vârstă de 23 ani, locuiește acolo împreună cu mama sa. Pe la orele 8, venind acasă de la lucru, s-a luat la ceartă cu dânsa, din cauza unor bani. La un moment, Toma înfuriat din cauza m­ustrăților ce i se făceau, luă un revolver calibru 9 din perete, în­dreptă asupra ființei care i-a dat viață, apăsând trăgaciul. Din fericire însă glonțul nu lovi în nenorocita femee ci de vin și pă­trunse într-un părete. Denaturatul fiu însă, crezând că a omorât pe mama sa și dându-și seama de fapta comisă, a îndreptat țeava revolverului spre gură și trase un foc. Glonțul îl nimeri în bărbie și rico­șând, pătrunse în cartilajul gâtului. In acest timp, vecinii alarmați de zgomotul detunăturilor, pătrunseră în casă și găsiră pe mizerabilul scăldat în sânge la pământ, iar pe muma sa leșinată de spaimă. S’a dat imediat ajutoare la amân­doi și circa 40 a fost avizată. D. M. Ioanid, comisarul șef, sosind la fața locului, face ancheta fap­tului și anunță societatea de salvare. Venind o ambulanță, ridică dena­turatul fiu și-l duse la spitalul Colțea. Starea lui este foarte gravă. POSTA REDACȚIEI nr. (). Carp, student. Tulcea: Trimi­teți. Ședința se deschide la orele 9 ju­mătate sub președinția d-lui Dimitrie Brezeanu. La ordinea zilei, diferite comuni­cări. Cuvântarea înv. Mirescu­ Luând cuvântul, înv. Gh. Mirescu —Coșova (Ilfov) se întreabă ce este de făcut cu copilul de 16 ani în sus și chiar la majorat. Susține că la ma­jorat să i se dea cunoștințe de agri­cultură, și ’n acest scop să se înfiin­țeze școli anumite in armată, de­oarece numai armata ar avea posibili­tatea să dea instrucțiune poporului. Pentru aceasta însă trebue ca armata să aibă o moșie, unde să se facă o cultură sistematică, și o săptămână soldații vor trebui să facă practică agricolă, iar o altă săptămână instrucție mili­tară. La eliberarea din armată să se dea soldatul­­ui un plug cu doi 2 boi ca să-și poată continua gospodăria și în acelaș timp să fie înzestrați cu 3 ha. de pământ. Cuvântarea înv. Brătulescu. învățătorul Brătulescu - Grădiștea (Vâlcea) cere ca budgetul școalelor rurale să se treacă la Băncile popu­lare, unde va produce un venit. Vor­bește apoi de modul cum se mânuesc banii de câtre administrațiile comu­nale. Socotește că trebue să se sus­pende pedepsirea învățătorilor cu tran­­sformarea, căci schimbarea prea deasă a învățătorului e în paguba școalei. Cuvântarea înv. Niculescu. Incepându-și cuvântarea, înv. Ni­­țulescu—Ștefănești (Vâlcea) cere în­ființarea de ferme în fiecare comună și cari să fie proprietatea comunei, sub conducerea învățătorului respec­tiv și a absolvenților școalei rurale, iar produsul lor să se împartă între învățător și absolvenți. Pe lângă fer­me mai cere să se înființeze ateliere cari să funcționeze numai pe timpul elei. Spune că învățătorii prin legea de la 1864 sunt considerați ca func­ționari și nu au dreptul de a dobândi pământuri și crede că ar trebui ca prin lege ei să fie considerați ca a­­gricultori și deci să li­ se dea posibi­litatea de a fi împroprietăriți. Cuvântarea înv. Grebăn înv. Grebăn-Bratoșin (R-Sărat) com­bate propunerea d-lui Chifulescu care zicea că lucrul manual trebue să fie distractiv. Propune să se ia din orele de astăzi și să se stabilească facerea de cursuri teoretice dimineața și de cursuri practice după amiază, și în modul acesta va urma de la sine nu a gar­rdtat Cuvântarea înv. Cristescu împotriva învățătorilor suplinitori, se ridică înv. Florian Cristescu de la școala de aplicație din București. D-sa cere desființarea lor, iar când se­ simte absolută nevoe de dânșii, să se con­state dacă au pregătirea necesară de a preda, prin supunerea lor la un ex­amen înaintea unei comisiuni com­pusă din 2 învățători titulari. Apoi cere ca suplinitorii să mai facă prac­tică pe lângă un învățător bun. Cât privește salariul suplinitorilor, să se fixeze la 60 lei. Cuvântarea înv. Raileanu înv. Răileanu-Năruja (Putna), vor­bește despre amenzile școlare. Apoi trecând în altă ordine de idei, spune că recensământul ar trebui să se facă de către învățător și medic. Cuvântarea înv. Taban înv. Tabăn—Gura Babei (Roma­­nați) urmează în ordinea vorbitori­lor. D-sa susține ideea băncilor po­pulare, arătând folosul lor. Suspendarea ședinței Ședința se suspendă pentru 10 mi­nute. In acest interval președintele Bre­zeanu vorbește­­ de avântul ce l’a luat Asociația învățătorilor și învăță­toarelor și crede că cel mult peste 2 ani se va putea căpăta de la Cor­purile legiuitoare recunoașterea Aso­ciației ca persoană morală. Urează apoi bună plecare congresiștilor și fixeaza ținerea celui de al IV con­gres învățătoresc la Iași, în luna Iu­nie după seceriș, sau August după treerat. In sensul urărilor mai vorbesc în­vățătorii Spiridon Filimon (Dolj), Dăscălescu (Botoșani), I. Dănescu- Săcelu (Gorj) și I. M. Iliescu (Tele­orman). Acesta din urmă vorbește despre credință și spune că numai prin desvoltarea ei, a naționalismu­lui și a dinasticismului în popor, pu­tem înainta. Redeschiderea ședinței Ședința se redeschide. Vice-președintele Bunescu dă citire dezideratelor corpului învățătoresc: 1) Să se construiască în toate co­munele localuri de școală încăpătoare pentru toți copiii în vârstă de școală. Apoi, in acelaș timp, Școlile Normale să producă numărul trebuitor de în­vățători în așa fel ca fiecare școală să aibă cel puțin 2 învățători. 2) Să se înzestreze școlile cu tere­nuri pentru grădinărie și experiențe agricole. 3) Să se ridice și să se egaleze sa­lariile învățătorilor la cel puțin 120 lei pe lângă celelalte beneficii ară­tate prin circulara Ministerului Ins­trucției din 1906. 4) Școala rurală să fie cu desăvâr­șire independentă de autoritatea co­munală. Sumele minime fixate în 1906 să se treacă obligator în budgetul comunei și să se verse în casa Statului, iar întreținerea să se facă de Casa Școalelor prin diriginți. 5) Să se deschidă drumul perfec­ționării învățătorilor, prin înlesnirea urmării la Universități. 6) Să se formeze și să se întreție internate pentru fiii învățătorilor și sanatorii pentru membrii corpului di­dactic. La conducerea acestor insti­­tuțiuni să ia parte și delegați ai Aso­ciației. 7) Controlul școalelor rurale să se facă numai prin învățători. 8) Ca pregătire a școlarilor să se înființeze școli materne cu copii în virstă până la 7 ani. 9) Ca stimulente la învățământ să se dea absolvenților rurali următoa­rele avantagii: a) Votul direct fără Cens pentru Cameră, b) Un an mai puțin de serviciu militar. 10) Pentru folosul școalei să se facă repeda aplicare a obligativității, amenzile să se pronunțe de diriginte și să se execute de perceptor în in­terval de 6 zile. 11) Să se dea drepturi învățăto­rului de a-și cumpăra pământ pentru gospodărie și din acel dat prin legea rurală. 12) Suplinitorii și suplinitoarele, cari nu sunt normaliști, înainte de a fi numiți în învățământul primar să fie supuși unui examen, care se va trece înaintea unei comisiuni com­pusă din revizorul respectiv și 2 în­vățători titulari, iar salariul inițial să fie de 60 lei. Cuvântarea înv. Brezeanu Apoi ia cuvântul președintele Bre­­zeanu, care aduce vii mulțumiri d-lui prefect al j­ud. Dolj. Vercescu, d-lui ajutor de primar, Boboc, craiove­­nilor , revizorului școlar Alexandrescu și directorului prefecturii de poliție, Petre Staricu, pentru dragostea cu care au primit pe congresiști. Mai mulțumește d-lui director a­l liceului Carol I. Bușilă^ pentru concursul dat «i r»«r­v.-< —r» - ■­­o­ i­t^i’e a urmărit de aproape dezbaterile: fraților co­legi doljeni; comandanților de regi­mente unde au fost înc­artierați; directorului Școalei Normale și di­rectoarei școalei Oteteleșanu pentru găzduire. In numele D-v. trebue să aducem mulțumiri d-lui ministru Haret și d-lui Mortzun, pentru reducerea de 75 la sută ce ne-a acordat pe căile ferate, și pe care ne-a acordat-o Di­nainte de a o cere noi. In acelaș timp d. președinte mulțumește reprezen­tanților presei dela ziarele Viitorul, Universul și Adevărul pentru concur­sul ce l’au dat. Cu acestea zise, d-sa declară în­chis congresul al IV învățătoresc. * Dezideratele vor fi înaintate Mi­nisterului de Instrucție publică, de către o comisiune anume instituită de comitet. Răspunsul M. S. Regelui M. S. Regele a bine-voit a răs­punde la telegrama trimeasă de în­vățători, printr’o scrisoare adresată președintelui congresului, de Mareșa­lul Curții de general Mavrocordat. Iată această scrisoare: D-lui Dimitrie Brezeanu, Președintele congresului învățăto­rilor. Craiova. D-le Președinte, M. S. Regele mă însărcinează de a vă înștiința că a primit telegrama ce s-ați adresat în numele învățăto­rilor și învățătoarelor satelor, adunați la Craiova în al IV Congres și că vă mulțumește tuturor pentru senti­mentele de respect și devotament ce-l exprimați. M. S. dorește ca râvna d-v. pentru propășirea neamului, să fie încununată de un succes desă­vârșit. Primiți, vă rog, d-le Președinte, înc­ederea deosebitei mele considera­­țiuni. Mareșalul Curții, general-aghiotant (ss) Mavrocordat * Fabrica «Fiorica» prin d. Petca, director, a donat pentru fondul Aso- Marți 1 Ianuarie 190S CONGRESUL ÎNVĂȚĂTORILOR ZIUA III (Prin fir telefonic de la corespondentul nostru particular) Ședința de după amiază (URMARE) ­­elației învățătorilor și învățătoarelor , suma de 400 lei, iar 100 i-a pus la­­ dispoziție pentru a se oferi bere con­­­­gresiștilor. La orele 3 jum. p. m., se vizitează fabrica «Florica». Const. Sc. Stoenescu. Azi începem să publicăm sen­zaționalul roman criminal gentilom și pungaș Aventurile extraordinare ale a­­cestui vestit pungaș, descrise ca talentul și puterea de caracteri­zare a lui MAURICE LEBLANC, au stârnit senzație în luarea întreagă gentilom și pungaș este încă un captivant episod din bogatele aventuri ale marilor cri­minali, urmăriți în activitatea lor de celebrul detectiv SHERLOCK HOLMES De aceea nădăjduim că gentilom și pungaș roman de senzație în care un ce­lebru criminal își descrie singur impresiile, va fi cu plăcere ur­mărit de cititorii noștri, mai ales acum când romanele extra­ordi­nare sunt atât de gustate. întinderea holerei Holera continuă să se întindă. La aceasta contribue desigur într’o oare­care măsură și temperatura dulce a iernei acesteia. In ultimele zile ale lunei Decem­brie s’au înregistrat ast­fel următoa­rele cazuri de holeră în Turcia asia­­tică: La Meca 421 cazuri noui cu 333 decese ; La Medina 133 cazuri noui cu 113 decese; La Yambo 148 cazuri noui cu 91 decese; La Djeddah 20 cazuri noui cu 19 decese; Lazzaretul Abu-Bli 46 cazuri noui cu 36 decese; In total, de la 15 Decembrie până azi, s’au înregistrat 1319 cazuri noui cu 968 decese. In Indii holera face ravagii în­spăimântătoare. Ast­fel, în prima jumătate a lui Decembrie s’au înregistrat peste 14 mii cazuri noui de holeră, dintre cari aproape 12000 urmate de decese. * Pe vaporul Nivernais, în dru­­mul de la Constantinopole la Djedah, s’au ivit 19 cazări mor­tale de holeră. » Trei cazuri suspecte de ho­leră, izolate, dintre cari două urmate de moarte, au fost con­statate unul în oraș și celelalte două în împrejurimile Constan­tinopolului (Coasta Asiei). * Cele mai multe cazuri de holeră se ivesc printre pelerinii din Hedjaz (Asia Mică). Toate măsurile ce s’au luat până azi, atât cele preventive cât și cele represive, se arată a fi foarte puțin eficace. Epidemia, după cum datele ne-o arată, se întinde cu repeziciunea ful­gerului ; asta ne-o confirmă și cele câte­va cazuri ce s’au semnalat la Alexandria și la Constantinopole. * Consiliul superior al sănătății, din Constantinopol, a luat deciziunea ca vapoarele fără pelerini provenind din porturile ruse ale Mării Negre, să fie supuse inspecției medicale la so­sirea lor la Davak (lângă Stambul). Dacă inspecția va revela cazuri de holeră pe bord, vapoarele vor fi de­părtate spre lazzaretul din Sinope, unde vor debarca pe holerici și ur­de vor suferi regimul carantinei.­­ * Direcțiunea generală a serviciulu­­nostru sanitar a luat de asemenea ins­tinse măsuri preventive. Toți călătorii ce vin din Constanti­­nopole sunt examinați la debarcarea lor în țara noastră, sunt supraveghiați a­­poi cinci zile la domiciliu, iar rufele, hainele, în sfârșit toate bagajele lor sunt supuse unei drastice desinfccsiuni. N. B înaintările în armată Cu prilejul zilei de 1 Ianuarie 1908, s’au făcut următoarele înain­tări printre ofițerii de rezervă și cei în retragere: La gradul de maior: căpitanii din retragere : Avramescu Alexandu, Mor­­țun Constantin, Slătineanu Constan­tin, Topazu Ion, Racoviceanu C. Cră­­ciunescu Ștefan, Scărlătescu Filip, Dragoș Andrei, Dumitrescu Gheorghe Zotoviceanu Teodor, Selim Petre, Borș Ioan, Barbu Stan, Ștefanovici Vasile, Roată Emanoil, Fotino Gheor­ghe, Florescu Nicolae, Atanasiu Gh., Clondescu Gheorghe și Rădescu Du­mitru. Căpitanii din Rezervă: Bolinti­­neanu Constantin din reg. Argeș No. 4 în același reg. Gorovei Petre din reg. 7 Rahova No. 4 în același reg. Ionașcu Ion din reg. Putna No. 10 în acelaș reg. Pester Grigore din reg. 4 călărași în același reg. Zamfirescu Gheorghe din reg. Mus­cel No. 30 în același reg. Barozzi Edmond din reg. Tulcea No. 33 în același reg. Florian Gheorghe din reg. 4 Ilfov No. 21 în același reg. Popescu Nicolae din reg. Prahova No. 7 în același reg. Averian Dumitru din reg. 3 artile­rie în același reg. Nedelcovici Niță din reg. Mircea No. 32 în același reg. Gherman Gheorghe din reg. 3 ro­șiori în același reg. La gradul de veterinar maior : Ve­terinarul căpitan Voiculescu Gheor­ghe de la corpul 1 de armată la ace­lași comandament. La gradul de medic locotenent-colonel, Medicul Maior Gărdăreanu Ion din reg. 1 Mehedinți No. 17 la coman­damentul corp. 1 de armată. La gradul de intendent­. Subinten­­dentul Iordănescu Gheorghe din re­tragere. Subintendentul Mo.»cu Ioan din re­tragere. Informațiuni H­D. Ministru de Interne a prezin­­tat ori după amiazi d-lor prefecți niște formulare statistice pe cari vor trebui să le complecteze și să le înain­teze ministerului cel mai târziu până la 8 Ianuarie. In aceste formulare d-mi prefecți vor trebui să răspundă la mai multe ces­­tiuni cari vor servi la cumpărarea te­renurilor pentru izlazuri. ■ D. Primar al Capitalei a donat 200 lei din salariul său pe lunile Oc­tombrie și Noembrie ca gratificație de anul nou cameriștilor și dorobanților, restul sumei de 1225 se va consemna la Casa de Depuneri ca fond ini­țial pentru personalul inferior de la servi­ciul de Poduri și Șosele. ■ Cu începere dela 1 Ianuarie îm­prumutul de 32 milioane și jumătate va cota cu cuponul de Iulie 1908. H începând dela 1 Ianuarie 1908, orele de bursă pentru efecte se vor schimba dela 11—12 în loc de 2—3, cum era până acuma. Ș Primăria Capitalei a acordat o sumă de 1200 lei ca gratificație de anul nou, personalului inferior din serviciul primăriei. ■ Neprimindu-se la ministerul de interne contestațiuni în contra alege­rilor comunale de la Tecuci, ministe­­rerul a dat ordin de convocarea noi­lor aleși spre a se constitui consiliul comunal. ■ in vederea sărbătorilor de anul, nou serviciile primăriei vor fi închise până la 3 Ianuarie. ■ In intervalul dela 16—22 De­cembrie, s’au mai ivit încă 15 cazuri noi de scarlatina; în cursul acestui timp s’au însănătoșit 21 mai rămâ­nând încă 67 bolnavi. Numărul bolnavilor de febră tifoidă a fost de 48 din care s’au însănătoșit 15, mai rămânând bolnavi încă 33. ■ In urma unei întruniri a mem­brilor marcanți din partidul liberal de la Buzău, ce s’a ținut zilele aces­tea, comitetul executiv s’a reconsti­tuit. Au fost desemnați ca membri ai acestui comitet executiv d-nii Anton Carp, ministru de domenii; Spiru Haret, ministru de instrucție; Pro­­copie Gazotti; Atanase Cătuneanu, primarul orașului; Dem. Carp; dr. Const. Angelescu, deputat; Jean Stăn­­culeanu, deputat; C. Teodorescu, de­putat; C. Borănescu-Filitti, Stoica Panaitescu , C. Garoflid și C. Tei­­șanu. ■ D. C. C. Jormescu doctor în ști­ințele agricole a fost numit directo­­rul consiliului superior al agriculturei și d. N. Busuiocescu doctor în știin­țele economice și financiare secre­tar al acestui consiliu. ■ Primarul orașului Pitești, a îna­intat ministerului de interne planu­rile și devizul pentru alimentarea o­­rașului cu apă. ■ Societatea «Esperantistă Română» a tipărit o zoae de propagandă, con­ținând informațiuni asupra limbei Es­peranto, statutele societății și indi­­cațiuni despre cărți și jurnale espe­­rantiste. Această foae se împarte gra­tuit persoanelor ce o vor cere la sediul societăței, strada I. C. Bră­­tianu 5. ■ Duminică 30 Decembrie 1907, orele 3 și jum. p. m., se va ține la «Clubul Meseriașilor», a doua șeză­toare artistică și literară, în care d. N. Nicolicescu își va desvolta con­ferința sa tratând subiectul «C­u m ne putem instrui prin noi înșine». In urmă corul cercului «Artă și Muncă», va cânta mai multe bucăți muzicale, iar câțiva membrii ai co­rului vor declama versuri. ■ Lucratorul tipograf C. Tampa, care domiciliază în str. Sf. Spiridon No. 36, a fost nevoit să-și înmor­mânteze la cimitirul «Reînvierea»— fără preot — pe copilul său, care a murit î­n vârstă de 4 ani, de­oarece toți preoții din culoarea de alb și î n special preotul de la Biserica Sf. Treime de care ține numitul lucră­tor, au refuzat de a face slujba re­ligioasă pe motivul că sunt ocupați. Vom reveni asupra acestui caz. gazeta tribunalelor Afacerea Bataschieviei.­­ Aface­rea asasinului Anton Bataschievici, este pendinte la cabinetul 3 de in­­strucție. De­oarece până în prezent nu au sosit actele cerute în vederea extrădării lui Bataschievici guvernu­lui rus, el continuă a fi menținut a­­restat. In acest scop, tribunalul a recon­firmat Sâmbătă mandatul de arestare al nobilului criminal, de­oare­ce ieri­se împlinise trei­zeci de zile de la con­firmare. Spoliatorii țărănime!. — Sâmbătă, s’a repartizat la cabinetul de instrucție al d-lui judecător Georgescu Vâlcea, un nou soiu de lipitoare a satelor, tot din Pantelimon, ca și Ioniță Păun, pe care d. judecător îl deține arestat de zece zile. Numele spoliatorului este lordache Ionescu, fost logofăt. Dânsul vân­­duse locuitorului Neculae Chiriță, din comuna Micșuneștii-Greci, un loc, din aceiași comună, pe prețul de 600 lei, bani pe cari țăranul i-a vărsat ime­diat, rămânând ca a doua zi să se facă actul de vânzare. lordache Ionescu, se eschivează și vinde peste câte­va ore, acelaș loc unui alt locuitor, de la care înca­sează 700 lei și cu care făcu act au­tentic. » Niculae Chiriță, căruia nu­­ i se înapoiase banii, făcu plângere la pre­fectură. Atunci necinstitul vânzător, pentru a nu fi silit să dea banii îna­poi, în scenă următoarea faptă. Puse pe soția sa să se întâlnească lângă pădurea Micșunești cu soția lui Chi­riță și să îneaeze la bătaie. In urmă reclamă prefecturii de Ilfov, că ne­vasta lui Chiriță a atacat pe soția lui, furându-i suma de 1200 lei, ce avea asupra ei. Restul acelor bani, logofătul Iordache îl explica în sen­sul, că el și-a trimes soția să îna­poieze 600 lei lui Chiriță și restul celuilalt cumpărător, de­oare­ce nu mai vrea să vândă acel loc. D. prefect Niculescu-Dorobanțul cercetând de aproape lucrurile, des­coperi înscenarea ; femeia luată din scurt mărturisi că nu a avut la ea nici un ban. Atunci reclamantul de rea credință a fost arestat și trimes astfel la parchet, care însărcina cu instrucția afacerii pe d. Georgescu Vâlcea, precum ara spus mai sus. Em­ d. Vâlcea a făcut cercetări, ascultând pe păgubaș și câțiva săteni, ca informatori. D-sa. a depus la Văcărești pe acel spoliator fără scrupul, al bieților țărani. Fraudele tau boiturile de pensie.— D. judecător Slătineanu dela cab. 5, continuă cu instrucția în afacerea fraudelor de la finanțe. De­oarece bo­nurile de pensiune, achitate, cum sunt ale d-rei Vlădoianu și altele poartă semnătura pensionarului și fiindcă atât persoana subscrisă cât și funcționarul care a încasat bonul, tăgăduesc a fi ei autorii semnăturii, d judecător a delegat pe d. Ștefan Minovici să facă exper­tiza chimico-grafologică a acelor semnături spre a se putea deduce autorul. Delapidarea de la baroul de Il­fov.­­ Extrădarea lui Ion Popescu, care delapidase 8000 lei de la baroul Ilfov, al cărui secretar a fost, s-a în­­fviințat de guvernul francez. Fugarul va fi adus în țară pe linia Paris, Bruxelles, Rotterdam, Galați. întâmplări din Capitală Intoxicare.—Sâmbătă dim. a fost dus cu trăsura de salvare la spitalul Brân­­covenesc, într’o stare muribundă, băia­tul Gh. Panait Din­că, din calea Raho­­vei 254. In camera de gardă băiatul a înce­tat din viață. Cauza morței a fost că s’a intoxicat bând 2 pahare cu rachiu trandafiriu la cârciumarul I. Mănescu, din calea Ra­­hovei 215. Circ. 4 fiiind anunțată, cercetează cazul. Mort în stradă.—In dreptul casei cu No. 24, din str. sf. Nicolae, a fost gă­sit mort un cerșetor necunoscut, în vârstă ca de vre-’o 60 ani. Corpul nenorocitului a fost dus la morgă. Dispariția unei copile.­Q. Dumitre­scu, din str. fundătura Gura Lupului, a reclamat circ. 35, că de vre-o 2 zile i-a dispărut de acasă, fata sa Ioana în vârstă de 13 ani. El bănuește că ea ar fi plecat îm­preună cu un anume Vasile Tudor Ma­­raru și din aceiași stradă. S’au luat măsuri pentru prinderea dispăruților. Cheflii arestați.­­ Soldatul D. Bra­­tulescu, din reg. 3 călărași, petrecuse sărbătorile de oraș. Duminică urma a se înapoia la ca­zarmă. Ca să-și ia rămas bun de la prieteni, făcuse Sâmbătă un chef cu mai mulți prieteni între cari erau și St. Bălă­­ceanu, din str. Dincă Ștefan n. 17. Făcând apoi o preumblare pe calea MAURICE LEBLANC GENTILOM ȘI PUNGAȘ Arestarea lui Arsène Lupin Ciudată călătorie! Și când te gândești că începuse așa de bine ! Cel puțin eu, n’am mai întreprins vre­una care să se anunțe sub auspicii mai fericite. Provence e un transatlantic rapid, confortabil, co­mandat de cel mai afabil dintre oameni. Cea mai aleasă societate se întrunise într’însul. Legăturile de prietenie se făceau iute și cele mai frumoase petreceri se orga­nizau. Aveam delicioasa impresie de a fi despărțiți de lume, reduși la noi înșine ca pe o insulă necu­noscută, și siliți, prin urmare, de a ne apropia cât mai mult unii de alții. Și ne apropiarăm... V’ați gândit vreodată cât ori­ginal și neașteptat există în acea grupare de ființi, care, nu mai de­parte decât în ajun, nu se cunoș­teau încă, și care, în câteva zile, între cerul nesfârșit și marea ne­mărginită, va duce viața cea mai intimă, înfruntând împreună mâ­inile Oceanului, asaltul înspăimân­tător al valurilor, cruzimea tem­pestelor și calmul neliniștitor al apei adormite ? In fond trăită într’un fel de re­zumat tragic, e viața însăși, cu furtunile și mărețiile sale, cu mo­notonia și diversitatea ei, și iată de ce, poate gustămi cu o grabă fe­brilă și cu o voluptate cu atât mai intensă, acest voiaj scurt al cărui sfârșit se zărește chiar în momen­tul de când începe. Dar, de câțiva ani încoace, se petrece ceva care contribue cu mult și în mod ciudat la sporirea emoțiilor călătoriei. Mica insulă plutitoare mai depinde încă de a­­ceastă lume de care ne credeam liberați. Există o legătură, care nu se desface decât puțin câte pu­țin în plin Ocean, și puțin câte puțin, tot în plin Ocean se reface la loc. Telegraful fără fir ! stri­gătul unui alt univers de unde vom primi vești în modul cel mai misterios ! Imaginația nu mai are resursa de a evoca fire de fier pe dinnăuntrul cărora să alunece mesagiul invizibil. Misterul e și mai insondabil, și chiar mai poetic și trebue să recurgem la aripele vântului pentru a explica această nouă minune. Așa, în primele ceasuri, ne sim­țirăm urmăriți, escortați, precedați chiar de acel glas îndepărtat, care din când în când, șoptea vreunuia din noi câteva cuvinte de dincolo. Doi amici îmi vorbeau. Alți zece douăzeci ne trimeteau tuturora, prin văzduh, întristatul, sau zâm­bitorul lor adio. iată că a doua zi, la cinci poș­­tii departe de coastele franceze, într’o după amiază furtunoasă te­legraful fără sârmă ne transmitea o depeșă cu următorul cuprins : „Arsine Lupin pe vaporul vostru, clasa întăi, păr blond, o rană pe an­tebrațul drept, călătorește singur, sub numele de Tocmai în acel moment, un ful­ger urmat de tunete violente iz­bucni pe cerul întunecos. Undele electrice fură întrerupte. Restul de pești nu ne-a mai parvenit. Din numele sub care se ascundea Ar­­sène Lupin, nu s’a știut de­cât inițiala.­­ De ar fi fost vorba de orice altă știre nu mă îndoesc că taina ei ar fi fost păstrată în mod scrupu­los de către impiegații postului telegrafic cât și de comisarul va­porului și de comandantul său! Dar sunt evenimente de acelea cari par a forța discrețiunea cea mai riguroasă. Ie aceiași zi chiar fără să se poată explica cum s’a răspândit zvonul, știu căm toți că faimosul Arsène Lupin se ascundea printre noi. Arsène Lupin printre noi ! ban­ditul cel încă neprins, ale cărui is­prăvi se povestea în toate ziarele de luni întregi ! Personagiul enig­matic cu care bătrânul Ganimard cel mai bun polițist al nostru, a început acel duel pe viață și moar­te, ale cărui peripeții se desfășu­rau în mod atât de pitoresc! Ar­sène Lupin, fantezistul gentilom care nu operează de­cât prin cas­tele și saloane și care într’o noap­te când pătrunsese la baronul Schormann, a plecat de acolo cu mânile goale și a lăsat carta sa de vizită, împodobită cu următoa­rea formulă : „Arsène Lupin, gen­­tilom­ bandit, va reveni când mo­bilele vor fi autentice“. Arsène Lupin, omul d­eghizat în mii de feluri: rând pe rând șofeer, tenor, anticar fiu de casă bună, adoles­cent, bătrân, voiajor, doctor rus, torero spaniol. Gândiți-vă bine ce e asta , Ar­sène Lupin mișcându-se de colo până colo în cadrul relativ res­trâns al unui transatlantic, ce zic eu! în acel colțișor al clasei în­tăi în care te regăseai cu toți că­lătorii în fiece clipă, în sala de mâncare, în salon, în sala de fu­mat ! Poate că Arsène Lupin era domnul acesta... sau acela­, veci­nul meu de masă,... tovarășul meu de cabină... — Și asta va dura încă de cinci ori două­zeci și patru de ore ! Iz­bucni a doua zi miss Nelly Under­down, dar e intolerabil ! sper că-i vor aresta. Și adresându-se mie îmi, zise • —D-ta, domnule d’Andrezy, care ești foarte bine cu comandantul, nu știi nimic ? (Va urma).

Next