Viitorul, ianuarie 1908 (Anul 2, nr. 55-83)
1908-01-01 / nr. 55
In poliția orașului Mizil D. N. Dimitriu, absolvent de gimnaziu, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul d-lui N. Ionescu. In poliția orașului Piatra-Neamțu D. Tumea Ion, subcomisar cl. 11, în poliția Capitalei, cu o vechime de peste doi ani, în funcțiunea de comisar clasa 111, în locul d-lui C. Menciu. In poliția orașului Vaslui D. G. Pădure, fost subofițer în armată, actualmente ofițer de sergenți, în funcțiunea de subcomisar cl. III în locul d-lui Popa I., trecut ofițer de sergenți. In poliția orașului R.Vâlcea D. C. Rădulescu, fost subofițer în armată, actual ofițer de sergenți, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Fălticeni D. G. Boian, subcomisar cl. 111, șef al poliției punctului Bunești, în aceiași calitate, în locul d-lui G. Constantinescu, transferat in poliția gărei Pașcani D. G. Constantinescu, subcomnsar cl. 111 în poliția orașului I^iceni, în aceiaș calitate, șef al polieb locul d-lui M. Ghiorghiu, tansferat. In poliția punctului Bunești D. M. Ghiorghiu, subcomisar cl. ill, șef al poliției gării Pașcani, în aceiași calitate în locul d-lui G. Boian, transferat. In poliția orbului T.-Jiu D. I. Scutașu, director cl. 111, în funcțiunea de milițar cl. 111, în locul d-lui I. Bibeseb numit inspector comunal, si D. R. SecRreanu, licențiat în drept, în funcțiunAl de director cl. IlI, in locul d-lui Scutașu, înaintat. In poliția orașului Buzău D. ]T. Demetrescu, licențiat în drept, actul. Șef de biurou în serviciul județean al prefecturii, în funcțiunea de comisar cl. 111, în locul d-lui C. Mihăescu, și D. Voinea Pârvu, fost subcomisar, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în lotul d-lui I. Uzun, numit comandant de sergenți. In poliția orașului Pitești D. Mărculescu, fost subofițer în armată, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Roșiorii-de-Vede D. I. C. Burcescu, fost subofițer în armată, actual copist, în funcțiunea de subcomisar cl. 111, în locul vacant. In poliția orașului Botoșani D. N. Climescu, subcomisar cl 1, în funcțiunea de comisar cl. 111 în locul d-lui A. Ghiorghiu, demisionat; D. I. Ioanovici, subcomisar cl. 11, în funcțiunea de subcomisar cl. 1, în locul d-lui N. Climescu, înaintat; D. D. Vasiliu, subcomisar cl. 111, în funcțiuna de subcomisar cl. 11, în locul d-lui I. Ioanovici, înaintat, și D-nii G. Popescu, copist cl. 1 și I. Țintilă, copist cl. 11, absolvenți de gimnaziu, în funcțiunile de subcomisar cl. 111, primul în locul d-lui D. Vasiliu, înaintat și al doilea, în locul d-lui I. Ionescu, trecut copistrean, care venise să-i îmbrățișeze și să se întrețină printre clipe cu ei. Programul bogat împărțit în trei părți a fost foarte bine executat. Serbarea s’a început cu Imnul regal, cântat de corul societății, care a mai executat «Nu-i dreptate» Cântul locului natal, de Ștefănescu Ioana din Roman de C. Gandy și Lelea cu scurteica verde, de Jaurez Movilă. Aceasta din urmă a fost bizară. D. Profesor D. Demetrescu prinstr’o cuvântare ocazională a expumersul și activitatea soc. «Hora». Artistul Al. Nanu, a spus monoloage S’a executat apoi Adagio din Sonata patrietită de Beetthoven, quartet de vioară, violoncel, pian și orgă. D. Spineanu, bas acompaniat la piano, a cântat Doi grenadini de Schumann. Poetul N. Vulovici a dat citire lucrări sale in versuri: Plânge Codri! A urmat apoi dansul, care a durat pină la ora 3 dim.^Muzica reg. 26 Rovine, sub conducerea d-lui locotenent Stavri, a cântat în tot timpul dansului. Stoenel. Ce se petrece în țară .29 Decembrie FXIau Prinderea uiei bande de -aiCuți hoți de vite. De câtva timp se săvârșeau dese furturi de vite prin împrejurimile Fălciului. Spre a curma flagelul hoțiilor, jandarmeria locală s’a pornit pe cercetări și a izbutit să afle că autorul lor ar fi Grigorie Braică, din Bogdănești, care vâzându-se descoperit, a fugit peste Prut în Basarabia. Jandarmii au continuat cercetările și dând de urma lui au găsit 2 boi din acei furați de la d-l Nicu Juvară, proprietar. In patru nopți consecutive pe la Crăciun, șeful secției d-1 Tomescu-însoțit de 4 geandarmi stând la pândă a reușit a pune mâna pe bradă, care împreună cu o bandă formată peste Prut, opera pe o scară întinsă furturi de vite în împrejurimi și apoi le trecea în Basarabia. Luați din scurt hoții au mărturisit că au furat 9 boi d-lui N. Juvară, 2 cai d-lui N. Corozel, 2 d-lui Pavel Iordache, 2 arendașului Meer Haimovici, și unu d-lui Ion Talpă, precum și 5 saci cu grâu arendașului Natan Weinberg din Murgeni. Cercetările se continuă. Se știe că Brăilă este autorul principal în omorul săvârșit asupra lui Pert Metcu din Blăgești (Tutova), unde de asemenea a comis și furturi. Festivalul Soc. „Hora“ (Prin poștă dela coresp. nostru) Craiova, 29 Decembrie.—Aseară în Sala Bellelui a avut loc Audițiunea a 34-a a Soc. «Hora», urmată de dans, care s’a dat în onoarea membrilor Congresului învățătorilor din țară. Sala frumos ornată, era plină de învățători și de publicul Craio Contele Iayashi Dăm astăzi portretul ministrului de externe al Japoniei, personagiul politic care în actualul conflict cu Statele Unite ține balanța păcei și a războiului. Se cunoaște marele rol pe care în timpul războiului ruso-japonez, contele Hayashi l-a jucat ca ambasador la Londra. Prezicerile sale s-au îndeplinit punct cu punct. De data asta ziarul parizian Le Matin voind să sondeze viitorul, a rugat telegrafic pe contele Hayashi să binevoiască a-i preciza noua fază a conflictului. Hayashi a răspuns prin telegrama următoare : Regociațiunile noastre cu cele două guverne, al Statelor Unite și al Canadei, sunt caracterizate prin sentimentele cele mai cordiale. Nu cred să întâlnim în drum nici o dificultate de neînlăturat. Sper că în curând vom ajunge la o soluțiune satisfăcătoare.» Această telegramă care este viu comentată de presa e"*'p-ji.», h » reușit totuși ?» liniștească spiritele celor ceve se tem de un apropiat război. Se știe că în ajunul războiului ruso-japonez, guvernul de la Tokio, dăduse cele mai satisfăcătoare declarațiuni. Contele Hayashi se bucură de încrederea Mikadoului și a întregei Japonii. El este una din figurile cele mai distinse din imperiu și posedă o vastă cultură. Tentativă de crimă urmată de sinucidere Un fiu încearcă să omoare pe mama sa și apoi se împușcă O dramă emoționată s’a întâmplat aseară în șoseaua Vitanului No. 43. Muncitorul Gh. Toma zis Papagal, în vârstă de 23 ani, locuiește acolo împreună cu mama sa. Pe la orele 8, venind acasă de la lucru, s-a luat la ceartă cu dânsa, din cauza unor bani. La un moment, Toma înfuriat din cauza mustrăților ce i se făceau, luă un revolver calibru 9 din perete, îndreptă asupra ființei care i-a dat viață, apăsând trăgaciul. Din fericire însă glonțul nu lovi în nenorocita femee ci de vin și pătrunse într-un părete. Denaturatul fiu însă, crezând că a omorât pe mama sa și dându-și seama de fapta comisă, a îndreptat țeava revolverului spre gură și trase un foc. Glonțul îl nimeri în bărbie și ricoșând, pătrunse în cartilajul gâtului. In acest timp, vecinii alarmați de zgomotul detunăturilor, pătrunseră în casă și găsiră pe mizerabilul scăldat în sânge la pământ, iar pe muma sa leșinată de spaimă. S’a dat imediat ajutoare la amândoi și circa 40 a fost avizată. D. M. Ioanid, comisarul șef, sosind la fața locului, face ancheta faptului și anunță societatea de salvare. Venind o ambulanță, ridică denaturatul fiu și-l duse la spitalul Colțea. Starea lui este foarte gravă. POSTA REDACȚIEI nr. (). Carp, student. Tulcea: Trimiteți. Ședința se deschide la orele 9 jumătate sub președinția d-lui Dimitrie Brezeanu. La ordinea zilei, diferite comunicări. Cuvântarea înv. Mirescu Luând cuvântul, înv. Gh. Mirescu —Coșova (Ilfov) se întreabă ce este de făcut cu copilul de 16 ani în sus și chiar la majorat. Susține că la majorat să i se dea cunoștințe de agricultură, și ’n acest scop să se înființeze școli anumite in armată, deoarece numai armata ar avea posibilitatea să dea instrucțiune poporului. Pentru aceasta însă trebue ca armata să aibă o moșie, unde să se facă o cultură sistematică, și o săptămână soldații vor trebui să facă practică agricolă, iar o altă săptămână instrucție militară. La eliberarea din armată să se dea soldatului un plug cu doi 2 boi ca să-și poată continua gospodăria și în acelaș timp să fie înzestrați cu 3 ha. de pământ. Cuvântarea înv. Brătulescu. învățătorul Brătulescu - Grădiștea (Vâlcea) cere ca budgetul școalelor rurale să se treacă la Băncile populare, unde va produce un venit. Vorbește apoi de modul cum se mânuesc banii de câtre administrațiile comunale. Socotește că trebue să se suspende pedepsirea învățătorilor cu transformarea, căci schimbarea prea deasă a învățătorului e în paguba școalei. Cuvântarea înv. Niculescu. Incepându-și cuvântarea, înv. Nițulescu—Ștefănești (Vâlcea) cere înființarea de ferme în fiecare comună și cari să fie proprietatea comunei, sub conducerea învățătorului respectiv și a absolvenților școalei rurale, iar produsul lor să se împartă între învățător și absolvenți. Pe lângă ferme mai cere să se înființeze ateliere cari să funcționeze numai pe timpul elei. Spune că învățătorii prin legea de la 1864 sunt considerați ca funcționari și nu au dreptul de a dobândi pământuri și crede că ar trebui ca prin lege ei să fie considerați ca agricultori și deci să li se dea posibilitatea de a fi împroprietăriți. Cuvântarea înv. Grebăn înv. Grebăn-Bratoșin (R-Sărat) combate propunerea d-lui Chifulescu care zicea că lucrul manual trebue să fie distractiv. Propune să se ia din orele de astăzi și să se stabilească facerea de cursuri teoretice dimineața și de cursuri practice după amiază, și în modul acesta va urma de la sine nu a garrdtat Cuvântarea înv. Cristescu împotriva învățătorilor suplinitori, se ridică înv. Florian Cristescu de la școala de aplicație din București. D-sa cere desființarea lor, iar când se simte absolută nevoe de dânșii, să se constate dacă au pregătirea necesară de a preda, prin supunerea lor la un examen înaintea unei comisiuni compusă din 2 învățători titulari. Apoi cere ca suplinitorii să mai facă practică pe lângă un învățător bun. Cât privește salariul suplinitorilor, să se fixeze la 60 lei. Cuvântarea înv. Raileanu înv. Răileanu-Năruja (Putna), vorbește despre amenzile școlare. Apoi trecând în altă ordine de idei, spune că recensământul ar trebui să se facă de către învățător și medic. Cuvântarea înv. Taban înv. Tabăn—Gura Babei (Romanați) urmează în ordinea vorbitorilor. D-sa susține ideea băncilor populare, arătând folosul lor. Suspendarea ședinței Ședința se suspendă pentru 10 minute. In acest interval președintele Brezeanu vorbește de avântul ce l’a luat Asociația învățătorilor și învățătoarelor și crede că cel mult peste 2 ani se va putea căpăta de la Corpurile legiuitoare recunoașterea Asociației ca persoană morală. Urează apoi bună plecare congresiștilor și fixeaza ținerea celui de al IV congres învățătoresc la Iași, în luna Iunie după seceriș, sau August după treerat. In sensul urărilor mai vorbesc învățătorii Spiridon Filimon (Dolj), Dăscălescu (Botoșani), I. Dănescu- Săcelu (Gorj) și I. M. Iliescu (Teleorman). Acesta din urmă vorbește despre credință și spune că numai prin desvoltarea ei, a naționalismului și a dinasticismului în popor, putem înainta. Redeschiderea ședinței Ședința se redeschide. Vice-președintele Bunescu dă citire dezideratelor corpului învățătoresc: 1) Să se construiască în toate comunele localuri de școală încăpătoare pentru toți copiii în vârstă de școală. Apoi, in acelaș timp, Școlile Normale să producă numărul trebuitor de învățători în așa fel ca fiecare școală să aibă cel puțin 2 învățători. 2) Să se înzestreze școlile cu terenuri pentru grădinărie și experiențe agricole. 3) Să se ridice și să se egaleze salariile învățătorilor la cel puțin 120 lei pe lângă celelalte beneficii arătate prin circulara Ministerului Instrucției din 1906. 4) Școala rurală să fie cu desăvârșire independentă de autoritatea comunală. Sumele minime fixate în 1906 să se treacă obligator în budgetul comunei și să se verse în casa Statului, iar întreținerea să se facă de Casa Școalelor prin diriginți. 5) Să se deschidă drumul perfecționării învățătorilor, prin înlesnirea urmării la Universități. 6) Să se formeze și să se întreție internate pentru fiii învățătorilor și sanatorii pentru membrii corpului didactic. La conducerea acestor instituțiuni să ia parte și delegați ai Asociației. 7) Controlul școalelor rurale să se facă numai prin învățători. 8) Ca pregătire a școlarilor să se înființeze școli materne cu copii în virstă până la 7 ani. 9) Ca stimulente la învățământ să se dea absolvenților rurali următoarele avantagii: a) Votul direct fără Cens pentru Cameră, b) Un an mai puțin de serviciu militar. 10) Pentru folosul școalei să se facă repeda aplicare a obligativității, amenzile să se pronunțe de diriginte și să se execute de perceptor în interval de 6 zile. 11) Să se dea drepturi învățătorului de a-și cumpăra pământ pentru gospodărie și din acel dat prin legea rurală. 12) Suplinitorii și suplinitoarele, cari nu sunt normaliști, înainte de a fi numiți în învățământul primar să fie supuși unui examen, care se va trece înaintea unei comisiuni compusă din revizorul respectiv și 2 învățători titulari, iar salariul inițial să fie de 60 lei. Cuvântarea înv. Brezeanu Apoi ia cuvântul președintele Brezeanu, care aduce vii mulțumiri d-lui prefect al jud. Dolj. Vercescu, d-lui ajutor de primar, Boboc, craiovenilor , revizorului școlar Alexandrescu și directorului prefecturii de poliție, Petre Staricu, pentru dragostea cu care au primit pe congresiști. Mai mulțumește d-lui director al liceului Carol I. Bușilă^ pentru concursul dat «i r»«rv.-< —r» - ■o it^i’e a urmărit de aproape dezbaterile: fraților colegi doljeni; comandanților de regimente unde au fost încartierați; directorului Școalei Normale și directoarei școalei Oteteleșanu pentru găzduire. In numele D-v. trebue să aducem mulțumiri d-lui ministru Haret și d-lui Mortzun, pentru reducerea de 75 la sută ce ne-a acordat pe căile ferate, și pe care ne-a acordat-o Dinainte de a o cere noi. In acelaș timp d. președinte mulțumește reprezentanților presei dela ziarele Viitorul, Universul și Adevărul pentru concursul ce l’au dat. Cu acestea zise, d-sa declară închis congresul al IV învățătoresc. * Dezideratele vor fi înaintate Ministerului de Instrucție publică, de către o comisiune anume instituită de comitet. Răspunsul M. S. Regelui M. S. Regele a bine-voit a răspunde la telegrama trimeasă de învățători, printr’o scrisoare adresată președintelui congresului, de Mareșalul Curții de general Mavrocordat. Iată această scrisoare: D-lui Dimitrie Brezeanu, Președintele congresului învățătorilor. Craiova. D-le Președinte, M. S. Regele mă însărcinează de a vă înștiința că a primit telegrama ce s-ați adresat în numele învățătorilor și învățătoarelor satelor, adunați la Craiova în al IV Congres și că vă mulțumește tuturor pentru sentimentele de respect și devotament ce-l exprimați. M. S. dorește ca râvna d-v. pentru propășirea neamului, să fie încununată de un succes desăvârșit. Primiți, vă rog, d-le Președinte, încederea deosebitei mele considerațiuni. Mareșalul Curții, general-aghiotant (ss) Mavrocordat * Fabrica «Fiorica» prin d. Petca, director, a donat pentru fondul Aso- Marți 1 Ianuarie 190S CONGRESUL ÎNVĂȚĂTORILOR ZIUA III (Prin fir telefonic de la corespondentul nostru particular) Ședința de după amiază (URMARE) elației învățătorilor și învățătoarelor , suma de 400 lei, iar 100 i-a pus la dispoziție pentru a se oferi bere congresiștilor. La orele 3 jum. p. m., se vizitează fabrica «Florica». Const. Sc. Stoenescu. Azi începem să publicăm senzaționalul roman criminal gentilom și pungaș Aventurile extraordinare ale acestui vestit pungaș, descrise ca talentul și puterea de caracterizare a lui MAURICE LEBLANC, au stârnit senzație în luarea întreagă gentilom și pungaș este încă un captivant episod din bogatele aventuri ale marilor criminali, urmăriți în activitatea lor de celebrul detectiv SHERLOCK HOLMES De aceea nădăjduim că gentilom și pungaș roman de senzație în care un celebru criminal își descrie singur impresiile, va fi cu plăcere urmărit de cititorii noștri, mai ales acum când romanele extraordinare sunt atât de gustate. întinderea holerei Holera continuă să se întindă. La aceasta contribue desigur într’o oarecare măsură și temperatura dulce a iernei acesteia. In ultimele zile ale lunei Decembrie s’au înregistrat astfel următoarele cazuri de holeră în Turcia asiatică: La Meca 421 cazuri noui cu 333 decese ; La Medina 133 cazuri noui cu 113 decese; La Yambo 148 cazuri noui cu 91 decese; La Djeddah 20 cazuri noui cu 19 decese; Lazzaretul Abu-Bli 46 cazuri noui cu 36 decese; In total, de la 15 Decembrie până azi, s’au înregistrat 1319 cazuri noui cu 968 decese. In Indii holera face ravagii înspăimântătoare. Astfel, în prima jumătate a lui Decembrie s’au înregistrat peste 14 mii cazuri noui de holeră, dintre cari aproape 12000 urmate de decese. * Pe vaporul Nivernais, în drumul de la Constantinopole la Djedah, s’au ivit 19 cazări mortale de holeră. » Trei cazuri suspecte de holeră, izolate, dintre cari două urmate de moarte, au fost constatate unul în oraș și celelalte două în împrejurimile Constantinopolului (Coasta Asiei). * Cele mai multe cazuri de holeră se ivesc printre pelerinii din Hedjaz (Asia Mică). Toate măsurile ce s’au luat până azi, atât cele preventive cât și cele represive, se arată a fi foarte puțin eficace. Epidemia, după cum datele ne-o arată, se întinde cu repeziciunea fulgerului ; asta ne-o confirmă și cele câteva cazuri ce s’au semnalat la Alexandria și la Constantinopole. * Consiliul superior al sănătății, din Constantinopol, a luat deciziunea ca vapoarele fără pelerini provenind din porturile ruse ale Mării Negre, să fie supuse inspecției medicale la sosirea lor la Davak (lângă Stambul). Dacă inspecția va revela cazuri de holeră pe bord, vapoarele vor fi depărtate spre lazzaretul din Sinope, unde vor debarca pe holerici și urde vor suferi regimul carantinei. * Direcțiunea generală a serviciulunostru sanitar a luat de asemenea instinse măsuri preventive. Toți călătorii ce vin din Constantinopole sunt examinați la debarcarea lor în țara noastră, sunt supraveghiați apoi cinci zile la domiciliu, iar rufele, hainele, în sfârșit toate bagajele lor sunt supuse unei drastice desinfccsiuni. N. B înaintările în armată Cu prilejul zilei de 1 Ianuarie 1908, s’au făcut următoarele înaintări printre ofițerii de rezervă și cei în retragere: La gradul de maior: căpitanii din retragere : Avramescu Alexandu, Morțun Constantin, Slătineanu Constantin, Topazu Ion, Racoviceanu C. Crăciunescu Ștefan, Scărlătescu Filip, Dragoș Andrei, Dumitrescu Gheorghe Zotoviceanu Teodor, Selim Petre, Borș Ioan, Barbu Stan, Ștefanovici Vasile, Roată Emanoil, Fotino Gheorghe, Florescu Nicolae, Atanasiu Gh., Clondescu Gheorghe și Rădescu Dumitru. Căpitanii din Rezervă: Bolintineanu Constantin din reg. Argeș No. 4 în același reg. Gorovei Petre din reg. 7 Rahova No. 4 în același reg. Ionașcu Ion din reg. Putna No. 10 în acelaș reg. Pester Grigore din reg. 4 călărași în același reg. Zamfirescu Gheorghe din reg. Muscel No. 30 în același reg. Barozzi Edmond din reg. Tulcea No. 33 în același reg. Florian Gheorghe din reg. 4 Ilfov No. 21 în același reg. Popescu Nicolae din reg. Prahova No. 7 în același reg. Averian Dumitru din reg. 3 artilerie în același reg. Nedelcovici Niță din reg. Mircea No. 32 în același reg. Gherman Gheorghe din reg. 3 roșiori în același reg. La gradul de veterinar maior : Veterinarul căpitan Voiculescu Gheorghe de la corpul 1 de armată la același comandament. La gradul de medic locotenent-colonel, Medicul Maior Gărdăreanu Ion din reg. 1 Mehedinți No. 17 la comandamentul corp. 1 de armată. La gradul de intendent. Subintendentul Iordănescu Gheorghe din retragere. Subintendentul Mo.»cu Ioan din retragere. Informațiuni HD. Ministru de Interne a prezintat ori după amiazi d-lor prefecți niște formulare statistice pe cari vor trebui să le complecteze și să le înainteze ministerului cel mai târziu până la 8 Ianuarie. In aceste formulare d-mi prefecți vor trebui să răspundă la mai multe cestiuni cari vor servi la cumpărarea terenurilor pentru izlazuri. ■ D. Primar al Capitalei a donat 200 lei din salariul său pe lunile Octombrie și Noembrie ca gratificație de anul nou cameriștilor și dorobanților, restul sumei de 1225 se va consemna la Casa de Depuneri ca fond inițial pentru personalul inferior de la serviciul de Poduri și Șosele. ■ Cu începere dela 1 Ianuarie împrumutul de 32 milioane și jumătate va cota cu cuponul de Iulie 1908. H începând dela 1 Ianuarie 1908, orele de bursă pentru efecte se vor schimba dela 11—12 în loc de 2—3, cum era până acuma. Ș Primăria Capitalei a acordat o sumă de 1200 lei ca gratificație de anul nou, personalului inferior din serviciul primăriei. ■ Neprimindu-se la ministerul de interne contestațiuni în contra alegerilor comunale de la Tecuci, ministererul a dat ordin de convocarea noilor aleși spre a se constitui consiliul comunal. ■ in vederea sărbătorilor de anul, nou serviciile primăriei vor fi închise până la 3 Ianuarie. ■ In intervalul dela 16—22 Decembrie, s’au mai ivit încă 15 cazuri noi de scarlatina; în cursul acestui timp s’au însănătoșit 21 mai rămânând încă 67 bolnavi. Numărul bolnavilor de febră tifoidă a fost de 48 din care s’au însănătoșit 15, mai rămânând bolnavi încă 33. ■ In urma unei întruniri a membrilor marcanți din partidul liberal de la Buzău, ce s’a ținut zilele acestea, comitetul executiv s’a reconstituit. Au fost desemnați ca membri ai acestui comitet executiv d-nii Anton Carp, ministru de domenii; Spiru Haret, ministru de instrucție; Procopie Gazotti; Atanase Cătuneanu, primarul orașului; Dem. Carp; dr. Const. Angelescu, deputat; Jean Stănculeanu, deputat; C. Teodorescu, deputat; C. Borănescu-Filitti, Stoica Panaitescu , C. Garoflid și C. Teișanu. ■ D. C. C. Jormescu doctor în științele agricole a fost numit directorul consiliului superior al agriculturei și d. N. Busuiocescu doctor în științele economice și financiare secretar al acestui consiliu. ■ Primarul orașului Pitești, a înaintat ministerului de interne planurile și devizul pentru alimentarea orașului cu apă. ■ Societatea «Esperantistă Română» a tipărit o zoae de propagandă, conținând informațiuni asupra limbei Esperanto, statutele societății și indicațiuni despre cărți și jurnale esperantiste. Această foae se împarte gratuit persoanelor ce o vor cere la sediul societăței, strada I. C. Brătianu 5. ■ Duminică 30 Decembrie 1907, orele 3 și jum. p. m., se va ține la «Clubul Meseriașilor», a doua șezătoare artistică și literară, în care d. N. Nicolicescu își va desvolta conferința sa tratând subiectul «Cu m ne putem instrui prin noi înșine». In urmă corul cercului «Artă și Muncă», va cânta mai multe bucăți muzicale, iar câțiva membrii ai corului vor declama versuri. ■ Lucratorul tipograf C. Tampa, care domiciliază în str. Sf. Spiridon No. 36, a fost nevoit să-și înmormânteze la cimitirul «Reînvierea»— fără preot — pe copilul său, care a murit în vârstă de 4 ani, deoarece toți preoții din culoarea de alb și î n special preotul de la Biserica Sf. Treime de care ține numitul lucrător, au refuzat de a face slujba religioasă pe motivul că sunt ocupați. Vom reveni asupra acestui caz. gazeta tribunalelor Afacerea Bataschieviei. Afacerea asasinului Anton Bataschievici, este pendinte la cabinetul 3 de instrucție. Deoarece până în prezent nu au sosit actele cerute în vederea extrădării lui Bataschievici guvernului rus, el continuă a fi menținut arestat. In acest scop, tribunalul a reconfirmat Sâmbătă mandatul de arestare al nobilului criminal, deoarece ierise împlinise treizeci de zile de la confirmare. Spoliatorii țărănime!. — Sâmbătă, s’a repartizat la cabinetul de instrucție al d-lui judecător Georgescu Vâlcea, un nou soiu de lipitoare a satelor, tot din Pantelimon, ca și Ioniță Păun, pe care d. judecător îl deține arestat de zece zile. Numele spoliatorului este lordache Ionescu, fost logofăt. Dânsul vânduse locuitorului Neculae Chiriță, din comuna Micșuneștii-Greci, un loc, din aceiași comună, pe prețul de 600 lei, bani pe cari țăranul i-a vărsat imediat, rămânând ca a doua zi să se facă actul de vânzare. lordache Ionescu, se eschivează și vinde peste câteva ore, acelaș loc unui alt locuitor, de la care încasează 700 lei și cu care făcu act autentic. » Niculae Chiriță, căruia nu i se înapoiase banii, făcu plângere la prefectură. Atunci necinstitul vânzător, pentru a nu fi silit să dea banii înapoi, în scenă următoarea faptă. Puse pe soția sa să se întâlnească lângă pădurea Micșunești cu soția lui Chiriță și să îneaeze la bătaie. In urmă reclamă prefecturii de Ilfov, că nevasta lui Chiriță a atacat pe soția lui, furându-i suma de 1200 lei, ce avea asupra ei. Restul acelor bani, logofătul Iordache îl explica în sensul, că el și-a trimes soția să înapoieze 600 lei lui Chiriță și restul celuilalt cumpărător, deoarece nu mai vrea să vândă acel loc. D. prefect Niculescu-Dorobanțul cercetând de aproape lucrurile, descoperi înscenarea ; femeia luată din scurt mărturisi că nu a avut la ea nici un ban. Atunci reclamantul de rea credință a fost arestat și trimes astfel la parchet, care însărcina cu instrucția afacerii pe d. Georgescu Vâlcea, precum ara spus mai sus. Em d. Vâlcea a făcut cercetări, ascultând pe păgubaș și câțiva săteni, ca informatori. D-sa. a depus la Văcărești pe acel spoliator fără scrupul, al bieților țărani. Fraudele tau boiturile de pensie.— D. judecător Slătineanu dela cab. 5, continuă cu instrucția în afacerea fraudelor de la finanțe. Deoarece bonurile de pensiune, achitate, cum sunt ale d-rei Vlădoianu și altele poartă semnătura pensionarului și fiindcă atât persoana subscrisă cât și funcționarul care a încasat bonul, tăgăduesc a fi ei autorii semnăturii, d judecător a delegat pe d. Ștefan Minovici să facă expertiza chimico-grafologică a acelor semnături spre a se putea deduce autorul. Delapidarea de la baroul de Ilfov. Extrădarea lui Ion Popescu, care delapidase 8000 lei de la baroul Ilfov, al cărui secretar a fost, s-a înfviințat de guvernul francez. Fugarul va fi adus în țară pe linia Paris, Bruxelles, Rotterdam, Galați. întâmplări din Capitală Intoxicare.—Sâmbătă dim. a fost dus cu trăsura de salvare la spitalul Brâncovenesc, într’o stare muribundă, băiatul Gh. Panait Dincă, din calea Rahovei 254. In camera de gardă băiatul a încetat din viață. Cauza morței a fost că s’a intoxicat bând 2 pahare cu rachiu trandafiriu la cârciumarul I. Mănescu, din calea Rahovei 215. Circ. 4 fiiind anunțată, cercetează cazul. Mort în stradă.—In dreptul casei cu No. 24, din str. sf. Nicolae, a fost găsit mort un cerșetor necunoscut, în vârstă ca de vre-’o 60 ani. Corpul nenorocitului a fost dus la morgă. Dispariția unei copile.Q. Dumitrescu, din str. fundătura Gura Lupului, a reclamat circ. 35, că de vre-o 2 zile i-a dispărut de acasă, fata sa Ioana în vârstă de 13 ani. El bănuește că ea ar fi plecat împreună cu un anume Vasile Tudor Mararu și din aceiași stradă. S’au luat măsuri pentru prinderea dispăruților. Cheflii arestați. Soldatul D. Bratulescu, din reg. 3 călărași, petrecuse sărbătorile de oraș. Duminică urma a se înapoia la cazarmă. Ca să-și ia rămas bun de la prieteni, făcuse Sâmbătă un chef cu mai mulți prieteni între cari erau și St. Bălăceanu, din str. Dincă Ștefan n. 17. Făcând apoi o preumblare pe calea MAURICE LEBLANC GENTILOM ȘI PUNGAȘ Arestarea lui Arsène Lupin Ciudată călătorie! Și când te gândești că începuse așa de bine ! Cel puțin eu, n’am mai întreprins vreuna care să se anunțe sub auspicii mai fericite. Provence e un transatlantic rapid, confortabil, comandat de cel mai afabil dintre oameni. Cea mai aleasă societate se întrunise într’însul. Legăturile de prietenie se făceau iute și cele mai frumoase petreceri se organizau. Aveam delicioasa impresie de a fi despărțiți de lume, reduși la noi înșine ca pe o insulă necunoscută, și siliți, prin urmare, de a ne apropia cât mai mult unii de alții. Și ne apropiarăm... V’ați gândit vreodată cât original și neașteptat există în acea grupare de ființi, care, nu mai departe decât în ajun, nu se cunoșteau încă, și care, în câteva zile, între cerul nesfârșit și marea nemărginită, va duce viața cea mai intimă, înfruntând împreună mâinile Oceanului, asaltul înspăimântător al valurilor, cruzimea tempestelor și calmul neliniștitor al apei adormite ? In fond trăită într’un fel de rezumat tragic, e viața însăși, cu furtunile și mărețiile sale, cu monotonia și diversitatea ei, și iată de ce, poate gustămi cu o grabă febrilă și cu o voluptate cu atât mai intensă, acest voiaj scurt al cărui sfârșit se zărește chiar în momentul de când începe. Dar, de câțiva ani încoace, se petrece ceva care contribue cu mult și în mod ciudat la sporirea emoțiilor călătoriei. Mica insulă plutitoare mai depinde încă de această lume de care ne credeam liberați. Există o legătură, care nu se desface decât puțin câte puțin în plin Ocean, și puțin câte puțin, tot în plin Ocean se reface la loc. Telegraful fără fir ! strigătul unui alt univers de unde vom primi vești în modul cel mai misterios ! Imaginația nu mai are resursa de a evoca fire de fier pe dinnăuntrul cărora să alunece mesagiul invizibil. Misterul e și mai insondabil, și chiar mai poetic și trebue să recurgem la aripele vântului pentru a explica această nouă minune. Așa, în primele ceasuri, ne simțirăm urmăriți, escortați, precedați chiar de acel glas îndepărtat, care din când în când, șoptea vreunuia din noi câteva cuvinte de dincolo. Doi amici îmi vorbeau. Alți zece douăzeci ne trimeteau tuturora, prin văzduh, întristatul, sau zâmbitorul lor adio. iată că a doua zi, la cinci poștii departe de coastele franceze, într’o după amiază furtunoasă telegraful fără sârmă ne transmitea o depeșă cu următorul cuprins : „Arsine Lupin pe vaporul vostru, clasa întăi, păr blond, o rană pe antebrațul drept, călătorește singur, sub numele de Tocmai în acel moment, un fulger urmat de tunete violente izbucni pe cerul întunecos. Undele electrice fură întrerupte. Restul de pești nu ne-a mai parvenit. Din numele sub care se ascundea Arsène Lupin, nu s’a știut decât inițiala. De ar fi fost vorba de orice altă știre nu mă îndoesc că taina ei ar fi fost păstrată în mod scrupulos de către impiegații postului telegrafic cât și de comisarul vaporului și de comandantul său! Dar sunt evenimente de acelea cari par a forța discrețiunea cea mai riguroasă. Ie aceiași zi chiar fără să se poată explica cum s’a răspândit zvonul, știu căm toți că faimosul Arsène Lupin se ascundea printre noi. Arsène Lupin printre noi ! banditul cel încă neprins, ale cărui isprăvi se povestea în toate ziarele de luni întregi ! Personagiul enigmatic cu care bătrânul Ganimard cel mai bun polițist al nostru, a început acel duel pe viață și moarte, ale cărui peripeții se desfășurau în mod atât de pitoresc! Arsène Lupin, fantezistul gentilom care nu operează decât prin castele și saloane și care într’o noapte când pătrunsese la baronul Schormann, a plecat de acolo cu mânile goale și a lăsat carta sa de vizită, împodobită cu următoarea formulă : „Arsène Lupin, gentilom bandit, va reveni când mobilele vor fi autentice“. Arsène Lupin, omul deghizat în mii de feluri: rând pe rând șofeer, tenor, anticar fiu de casă bună, adolescent, bătrân, voiajor, doctor rus, torero spaniol. Gândiți-vă bine ce e asta , Arsène Lupin mișcându-se de colo până colo în cadrul relativ restrâns al unui transatlantic, ce zic eu! în acel colțișor al clasei întăi în care te regăseai cu toți călătorii în fiece clipă, în sala de mâncare, în salon, în sala de fumat ! Poate că Arsène Lupin era domnul acesta... sau acela, vecinul meu de masă,... tovarășul meu de cabină... — Și asta va dura încă de cinci ori douăzeci și patru de ore ! Izbucni a doua zi miss Nelly Underdown, dar e intolerabil ! sper că-i vor aresta. Și adresându-se mie îmi, zise • —D-ta, domnule d’Andrezy, care ești foarte bine cu comandantul, nu știi nimic ? (Va urma).