Viitorul, ianuarie 1908 (Anul 2, nr. 55-83)
1908-01-14 / nr. 66
o copcă largă, în care forfotea unda apei repezi. Țiganii steteau pe mal cu copiii înveliți in cojoace, gata de botez. Popa, după cetanie, îi chiamă pe rând și le moae copii în copcă. Dancii țipau în apă deodată numai, ca apoi când se revedeau în cojoc, nu mai ziceau nici mâlc, — piele de drac, ce te gândești. Lucrurile au mers bine la început, dar pe la al nu știu câtelea botez, popalunecă când să se plece la produs și scăpând copilul în apă, i-l ia unda repede și-l fură înainte pe sub ghiață. — Unul s’a dus pe... copcă, măi... aduceți altul... Strigă popa, care tot mai privea din brânci la forforul apei din copca largă. Ș’așa s’a înmulțit limba c’o zicătoare și veselia sărbătoarei c’o glumă. Tomis CRIMĂ FIOROASA (De la coresp. nostru part.) Relațiunile de dragoste. — Premeditarea crimei.— Săvârșirea ei—la recauțiunile.—Primele cercetări. — Mărturisirile. Ploești, 12 ianuarie. Am comunicat telegrafic că în comuna Surani, s’a descoperit o fioroasă crimă, săvârșită în noaptea de 31 Octombrie. Victima este tinichigiul Nae Minescu, iar criminalii sunt Gheorghe Badea, Melucă Mitiță Ene și Femeia Maria Gheorghe Badea. Crima s-a săvârșit din motivele următoare : Mortul Nae Minescu, avea relațiuni de dragoste cu femeia Maria Gheorghe Badea. Cum bărbitul ei nu putea să îngădue astfel de lucruri, s’a hotărât să divorțeze, fapt ce l’a și pus în aplicare. Soția lui, văzând greșala ce făcuse, a depus toate stăruințele pe lângă soțul său, spre a se putea împăca Gheorghe Badea i-a spus categoric, că numai poate trăi cu ea, până ce nu va omorâ pe amantul său Nae Minescu. Femeia a consimțit de îndată și împreună au și plănuit cum trebuia să fie asasinat Nae Minescu. In seara de 31 Octombrie anul expirat, Maria Gheorghe Badea, s-a dus acasă la amantul său Nae Minescu. In timp ce ei se aflau la nasă, au pătruns în casă Gheorghe Badea și Melină Mitiță Ene. Ei au tăbărât asupra lui Nae Minescu și trântindu-i jos, au început să-l strângă de gât. In timpul acesta, femeia Maria Gheorghe Badea, a turnat gaz peste corpul lui Nae Minescu și i-a dat foc. In cele mai oribile chinuri, sărmana victimă și-a dat sfârșitul. Precauțiunile luate de criminali, au făcut să se creadă, că numitul tinichigiu s’a sinucis. Criminalii ar fi rămas mult timp nedescoperiți, dacă el locotenent Ștefănescu, comandantul companiei de geandarmi, n’ar fi luat în cercetare această afacere, când a trecut acum câteva zile, prin corn Surani. Despre cele ce a descoperit, d. locotenent Ștefănescu a avizat parchetul; ca urmare au plecat la fața locului, d-nii I. Cireșanu, și N. Păunescu, procuror. Dupe lungi cercetări au putut să descopere pe cei 3 criminali. Au mărturisit crima numai Maria Gheorghe Badea și fratele său Melucă Mitiță Ene, iar Gheorghe Badea persistă în opunerea de a face vreo mărturisire. Ei au fost depuși ori în arestul preventiv. Judecătorii ambulanți (Prin telefon dela coresp. nostru part.; Fixarea reședințelor judecătoriilor rurale și a administrațiilor com. Craiova, 12 Ianuarie. De două zile primul prezident al tribunalului, d. Poenaru, lucrează împreună cu d. prefect Vergescu și cu d. Inginer Amedeu Rădulescu, la fixarea reședințelor judecătoriilor rurale care sunt în număr de 15 și la înființarea administraților comunale,"cari sunt în număr de 18, desființându-se astfel inspectoratele, în vederea aplicărei nouei legi a judecătoriilor de ocoale. Reședințele judecătoriilor rurale au fost fixate în corn. Amârăști, Negoești, Filiași, Brabova, Vela, Segarcea, Bârca, Băbești, Mârșani, Pienița ; la Craiova vor fi două judecătorii, una rurală și alta urbană, iar la Calafat și Bechet numai una, care va îndeplini rolul de judecătorie rurală și urbană în acelaș timp. Administrațiile comunale au fost fixate în comunele: Negoești Amărâști, Stoina, Filiași, Brabova, Vela, Segarcea, Bârca, Băilești, Ceiatea, Poiana Mare, Mârșani, Gângiova, Balta-verde, Orodelu, Scaești și alte două comune cari îmi scapă. Stoenel. Chestia Alimănișteanu-Mrazec Scrisoarea d-lui Mrazec D. L. Mrazec, profesor universitar și directorul institutului geologic, a trimis Epocei scrisoarea următoare: Domnule director. Prin mai multe articole apărute în o nor d-voastră ziar, luând drept punct de plecare o broșură anonimă, unde s’a amestecat și numele meu, constat că se duce o campanie în care, direct sau indirect, persoana mea este mereu pusă în joc. La insinuațiunile ce mă privesc, s’a dat un răspuns oficial prin comunicatul d-lui ministru al domeniilor apărut în «Monitorul Oficial», din 23 Decembrie trecut. Acest comunicat a lămurit deplin situațiunea mea, dar n’a făcut să înceteze insinuările ce mă urmăresc. Sunt dlar silit să iau cuvântul și să stabilesc în mod hotărât cele următoare : ce mă privește, nu a mai fost reînoit de atunci. Am înlocuit numai, în mod gratuit, când era absent din țară, pe d. Teisseyre, singurul angajat ca geolog pentru lucrările de exploatare ale Loc Speranței. 1. Am dat diferite avizuri și am făcut studii în calitatea mea de profesor universitar de mineralogie, atât pentru ministerul de domenii cât și pentru particulari înainte de anul 1903, dar prin aceasta nu am fost funcționar al vreunui minister sau societăți, ci simplu specialist consultant, — la minister cu titlul de «mineralog însărcinat cu studiul petrografic al materialelor adunate». 2. Am fost numit în comisia de petrol în anul 1903, la înființarea ei, funcțiune absolut onorifică 3. Am devenit funcționar al ministerului de domenii în anul 1906, când am fost numit director al institutului geologic, înființat atunci. 4. Cu patru ani înainte de înființarea comisiunei de petrol și cu șapte ani înainte de numirea mea ca director al institutului geologic, în anul 1899, pe când nimeni nu putea prevede măcar înființarea institutului, am încheiat un contract cu Societatea Speranța, pe termen mărginit de nouă luni, în calitate de geolog expert. Acest contract a expirat în Septembrie 1900 și, în In anul 1890—1900, am îndeplinit însărcinarea mea, am făcut și terminat studiile ce mă priveau, am dat societății știința mea, munca mea și toate cheltuielile necesitate de studiile făcute. Până astăzi, după opt ani de zile, n’am încasat nici un ban, ca remunerare a muncei mele și ca rambursare a cheltuelila făcute din punga mea. 5. Pentru a limpezi situațiunea mea față de societatea «Speranța» și a încerca să intru în drepturile mele, am făcut tensiunea prin actul din iunie 1907, după cum aveam dreptul netăgăduit. Prin comunicatul oficial al ministerului de domenii se declară că la 1999 «eram în tot dreptul meu de a-mi angaja serviciile mele de om de știință oriunde», și că prin consultațiunile date societăței «Speranța» nu s’a adus nici un fel de atingere intereselor Statului». Mai mult încă, comunicatul oficial adaugă: «că în ce privește consultațiunile pe cari le dau și astăzi la unele întreprinderi de petrol, ele fiind totdeodată și în interesul științei și al dezvoltării industriei naționale, s’au făcut cu autorizarea ministrului de domenii și în conformitate cu regulamentul de funcționare al institutului geologic. Acestea sunt punctele ce trebuiau clarificate. Am convingerea de a fi lucrat pentru punerea în valoare din punct de vedere științific, a terenurilor petrolifere din țara. Am mândria de a fi dat fără deosebire, sfaturi dezinteresate tuturor, atât Statului cât și particularilor acelor cari au apelat la cunoștințele mele. Iar ca rezultat al unei activități care a fost apreciată de lumea științifică mă văd astăzi expus insinuărilor de tot felul. Atât am avut de adăugat la comunicatul oficial. București, 11 ianuarie 1908. L. Mrazec D. Dr. L. Mrazec ȘTIRI MĂRUNTE Ministerul de Interne a aprobat decretul pentru alimentarea orașului Câmpina cu apă. el, soția, o cumnată și un copil al său, au avut simptome de intoxicare. Parchetul a deschis o anchetă. Din comuna Scurtești se comunică autorităților locale, că un copac căzând peste locuitorul Lazăr Burlacu l-a rănit grozav. Burlacu a încetat din viață după o suferință de două zile. Parchetul a dispus înmormântarea cadavrului. Călărași.— spargere.— Rănire. Astă noapte niște necunoscuți s’au introdus în prăvălia d-lui Ion Niculescu cu firma la «Port-Arthur» și prin chei potrivite au furat dintr’o tejghea 320 lei. — Dumitru Ion G. Cioacă din com. Cegani luându-se la ceartă cu un consătean al său a fost lovit la cap cu o căldare. El se află în cura spitalului T.Măgurele.“rș ■ £? "! Greva avocaților Pe malul Dunărei, cam la un kilometru mai sus de port, s’a găsit între ghețuri un cadavru necunoscut, al cărui abdomen fusese mâncat de păsări. Nu se poate ști de când acel cadavru se găsește pe mal, dar e probabil că este al vreunui înnecat, aruncat de ape pe mal. Găsindu-se o batistă cu sare și niște sfori în buzunarele lui, se crede că înecatul a fost pescar. Mâine se va face autopsia cadavrului. Ținându-se o întrunire la baroul avocaților, acum câteva zile, s’a admis în principiu greva, așteptându-se însă rezultatul congresului din București. S’au delegat d-nii avocați Stelian Ivanovici, Ovid Burcă, Anton Stoenescu și Stănculescu, ca să reprezinte baroul din T Măgurele la congres. Bârlad__ Nenorocire. Frânarul Zoitan Ioan de loc din T . Severin atașat cu serviciul la Tecuci a sosit în gara Bârlad cu trenul de marfă 825. Pe când trenul manevra, numitul frânar voia să se urce în vagon Se vede că roțile vagonului i-au prins mantaua, astfel că el alunecând a fost târât o bucată de timp și lovit grav. Pe când trenul defila un alt frânar auzind gemete de pe semnalul de oprire Trenul oprindu-se, Zoltan a fost găsit în nesimțire. Fiind dus la spitalul local, după o jumătate de sens a murit râmnindl __Uragan. Scandal.Vlângere. Agitație. Din noapte un puternic uragan s’s dezlănțuit asupra orașului nostru. Vântul sudând cu puterea până la 6 dimineața a cauzat numeroase pagube, spărgând 18 geamuri la magazia de forării a societatei «Creditului Petrolifer», dărâmând o baracă de la biserica catolică, rupând niște uluci la Gahița, culcând la pământ arbori, stâlpi etc. — Mai mulți lăcătuși petrecând îi berăria Regală și îmbâtându-se curși în stradă provocând scandal și spărgând capul lui P. Rădulescu. — Femeea Maria Duca din strada Telega, s-a plâns poliției că fica sa Victoria a părăsit căminul părintesc, fugind cu tânărul G. Zaharescu, contabila fabrica de vitriol, luând cu sine un libret al casei de economie. — Societatea «Steaua Română» pus în circulație fișe,a 10, 20, 50 ban și un leu, obligând astfel personale societatei de a-și procura articolele necesare de la un singur comerciant favoritul societăței. Această măsur provocând mari nemulțumiri, o vie agitație domnește printre ceilalți comercianți. Rnmcani __înființarea unei fermi "SutfSL—Greva avocaților.—Bustul lui I. Brăteanu.— Spargere. Consiliul general al județului Botoșani și-a exprimat dorința ca pe moșia statului «Popăuți» de lângă orașl nostru să se înființeze o fermă mode pentru furaj și creșterea vitelor. I prefect al județului a făcut demersul în acest sens pe lângă ministerul respectiv. 1 Astfel că idea preconizată de d. Lazăr Teodora, secretarul Camerei d comerț, într’un articol scris în Buletinul Camerei de comerț va avea soli de isbândă. — Joi 10 cor., mai mulți avocați a refuzat să apere pe împricinați inaintea tribunalului pentru motivul că parchetul nu le-a pus din timp dosarul spre a le studia. — In sala palatului administrativ a județului Botoșani se va așeza pe lâng bustul lui Lascar Catargiu, și acela a lui Ioan C. Brătianu. Consiliul județean și votat în acest scop suma de 1000 le — Necunoscuți făcători de rele prin spargerea ușei magazinului de feruri Aron I. Halpern, s’au introdus înăuntru și spărgând casa de bani, au furat din ea 800 lei. Această îndrăsneață spargere a produs o adâncă impresă în rândurile comercianților, prin faptul că această prăvălie e în centrul orașului, peste drum de farmacia sens ■torului V. D. Vasiliu, unde stă de pază un sergent. Comisarul Climescu șeful siguranții bănuește că autorii ar fi niște solda din battalionul de vânători. Ce se petrece in țară — Prin poștă — 12 ianuarie 1908 Buz$U. Caz !»rară— Nenorocire. Locuitorul Vasile Mihai Stoica din Stâlpu se plânge parchetului ca zilele trecute pe când se afla la biserică cu nevasta, a venit în casa lui unde se afla mama sa — femeea Lina Istodor care profitând de un moment când a rămas singură, a turnat într’un vas în care sericea o mămăligă, niște șoricioaica. Mâncând apoi din acea mămăligă Conferința revizorilor școlar ari la orele 10, revizorii școlar din toată țara, s'au întrunit din nou la ministerul instrucțiunei, sub președenția d-lui S. Halița, inspectc general al învățământlui primar. S’a discutat chestiunea, dacă instrutoarele pot fi numite la școalele d băeți. Majoritatea revizorilor au fol de idee ca la școalele de băeți să nu fie decât bărbați. A doua chestiune, care s’a discitat, a fost, dacă n’ar fi mai bine cu cursurile școalelor primare, fie la țari [ fie la orașe, să se fie numai de dimineață. Asupra acestei chestiuni părerii i au fost împărțite. Luni 14 Ianuarie 1908 A treia chestiune, a fost dacă mai este util să se mai fie conferințele generale ale corpului didactic primar. Părerea generale a fost ca acele conferințe să se fie și anul acesta. In urmă, revizorii au discutat sunetele care vor urma să fie tratata în viitoarele conferințe generale. S’a mai discutat de asemenea diferite mici chestiuni de administrație școlară. Terminându-se discutarea tuturor chestiunilor, conferința a fost declarată închisă. D. Inspector Halița, pe baza dezideratelor exprimate, va întocmi un memoriu, pe care-l va înainta d-lui ministru Haret. Ștef. Lec. de științe din Upsala — Alegeri la Societatea regală de știință din Upsala — Societatea Regală de științi din Upsala care este fondată în 1710, deci una din cele mai vechi academii, a procedat la alegerea a doi membrii străini în secțiunea fizicomatematică. Savanții aleși sunt d-nii G. E. Halle distinsul astronom american și Léon Teisserenc de Bort directorul observatorului din Trappes. Georges E. Halle este un savant de un mare merit; el e directorul și organizatorul observatorului «Solar Observatory» situat pe muntele Wilson, în California, observator fondat de «Carnegie Institution». Toată lumea științifică cunoaște lucrările sale asupra fizicei solare și stelare și asupra spectroscopiei în general. In ce privește d. Teisserenc de Borrel este autorul legei zisă aisonomalelor, care stabilește o relațiune între repartizarea medie a presiunei barometrice și aceia a temperaturei asupra globului terestru. Tot Teisse Jene de Bort a introdus în meteorologie noțiunea centrelor de acțiune și e autorul unui mare număr de lucrări asupra fizicei globului. Mare mișcare în armată Următoarea mișcare s’a făcut în armată pe ziua de 1 Ianuarie : MUTARI După cerere : comandorul Irmescu Ilie, comandantul diviziei de Dunăre, ca comandant al diviziei de Mare, îmbarcându-se pe crucișătorul «Elisabeta». In interesul serviciului, comandorul Eustațiu Sebastian directorul arsenalului Marinei, ca comandant al diviziei de Dunăre. Comandorul Bălescu Const., comandantul diviziei de mare, ca director al Arsenalului Marinei. Grardul de geniu cl. 2. Constantinescu Al. Polizu, aflat în disponibilitate pentru concediu, se recheamă în activitate de serviciu pe ziua de 16 ianuarie 1908, în reg. 2 geniu. Mutări în administrație După consimțământ : administratorul cl. 2-a, Dobrescu Gh., de la școala de tragere a infanteriei, la divizia de mare. Administratorul cl. 2-a Paraschivescu D-Irie, de la divizia de mare, la școala de tragere a infanteriei. Căpitanul Arion Ioan din regimentul Mihai Viteazu se trece pe ziua de 4 Noembrie 1907 în poziție de disponibilitate, pentru infirmități temporare provenite în timpul serviciului, însă nu din cauza serviciului, ca unul de la data susmenționată a împlinit 6 luni de absență de la corp pentru boală.* Se înaintează la gradul de sublocotenent în arma cavaleriei, d. Bildirescu Lucian, care a absolvit cursurile școalei militare de la Saint-Cyr, însumându-se în regimentul 1 roșiori. Medicul locotenent Protopopescu Toma, din reg. 11 Călărași, se trece în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale, provenite în timpul însă nu din cauza serviciului. înaintări în serviciul sanitar In interesul serviciului : medicul căpitan Constantinescu D. Constantin, de la spitalul militar «Regina Elisabeta», în reg. Putna No. 10. Medicul locotenent Saidac Ioan, de la școala de cavalerie, la școala copiilor de trupă. După cerere: Medicul căpitan Vintilescu Milan, din reg. Putna 10, la spitalul militar «Regina Elisabeta» serviciul boalelor de ochi. Medicul locotenent Christian Eugenia, de la școala copiilor de trupă, la arsenalul armatei. * Sub-locotenentul în rezervă Constantinescu N. Dumitru, din regimentul Olt No. 3, aflat elev în institutul medico-militar, obținând titlul Academic de doctor în medicină, se trece între ofițerii sanitari activi, cu gradul de medic sub-locotenent. Concediu Medicilor căpitani: Raian Z. loan, din reg. Muscel 30, un an, și Constantinescu Nicolae, din bat. 6 Vânători, 2 ani în străinătate (Paris) pentru complectarea studiilor în diferitele ramuri ale medicinei. Contra-amiralului Koslinski Emanoil, comandantul marinei militare, 45 zile în țară și străinătate, pentru interese personale.* S’a înaintat la gradul de ofițer mecanic cl. 3-a în marina militară, sergentul adjutant sub-mecanic Țuțu Teodor, repartizându-se la divizia de Dunăre. FELURITE Am mai vorbit în ziarul nostru despre proectul de lege asupra impositului progresiv depus de către Ministrul de Finanțe al Franței. S’au înscris foarte mulți oratori. A vorbit d. M. Zévaes, apărând cu energie proectul. Nu trebue să se spăimânte nimeni — zice el — de caracterul său progresist. Un economist ortodox, M. I.—Bray, a recunoscut că impozitul progresiv e cel mai echitabil. El enumeră încercarile diferite care s au făcut în decursul vremii pentru a se introduce această reformă folositoare, către care tinde orice stat democratic. De aceia nu mai trebuie întârziat. A sosit vremea ca promisiunile să fie traduse în realitate. A mai vorbit și d. Th. Reinach, dar mai puțin categoric. El a susținut mai mult principiul proectului decât aplicarea lui. * Advocatul Cliaison Brieux, tatăl cunoscutului scriitor fancez Brieux, a avut zilele acestea o moarte tragică. „ „ La o reprezentație cinematografica, bătrânul Brieux avu ca unul dintre asistenți un scandal, în urma căruia a fost arestat de poliție. A doua zi, când comisarul deschise camera, în care fusese arestat, Brieux fu găsit mort. Fiind foarte frig în cameră, bătrânul Brieux vru să facă foc. Din nebăgare de seamă, s’au aprins hainele de pe dânsul și nenorocitul muri în cele mai grozave chinuri. Bulgaria, luând exemplu de la România, a trimis anul acesta mai mulți ofițeri ca să facă studii militare în regimentele austriace. Acești ofițeri sunt: Locotenentul Cazarov, maiorul Neresov, locot. Ivan Calev, căpitanii Bogdan Vasiliev și Ivan Stoianow. Agitația advocaților — O scrisoare — Primim din partea d-lui Ivanovici următoarea scrisoare spre publicare: Domnule Director, Am văzut că unele gazete au publicat și numele meu printre delegații baroului Teleorman, pentru congresul de azi 12 Ianuarie a c. Personal eu, am arătat avantajele nouei legi a judecătoriilor, în chiar consfătuirea advocaților din T.Măgurele, și sunt contra grevei, preconizate de unii, întrucât și spiritul și economia legei le găsesc bune, și nemirnitoare pentru «prestigiul» advocaților cari știu a-și exercita în mod corect profesiunea. Deși am manifestat dorința de a nu mă alege în delegațiunea baroului de Teleorman, totuși am fost votat, ca delegat contra voinței mele. Cu distinsă considerațiune Stelian A. Ivanovici ALFRED STEAD PATRIOTISM JAPONEZ «Datoria țărei către soldați și ușurarea lor», dă Societăței Crucei Roșii din Japonia caracterul său unic și individual, și o face capabilă de a se desvolta cu o iuțeală atât de prodigioasă. Societatea Crucei Roșii învață pe membrii săi, nu numai datorii către țară, ci-i învață și cum să-și îndeplinească datoriile între ei, într’un mod cum n’a fost în stare până acum nici o altă organizație s’o facă ; afară de aceasta adună toată națiunea în jurul împăratului și pune astfel o persoană din 45, într’o legătură personală cu șeful Statului. In momentul de față, împăratul Japoniei, care ocupă un loc în inima poporului său, cum poate nici un alt suveran, nu are nevoie de un asemenea sprijin ; dar Societatea Crucei Roșii oferă o siguranță pentru schimbările ce ar putea să se producă în viitor, și ca atare are o valoare națională imensă. Mărirea puterei ce există în opinia publică, privitor la chestiunile de pace sau războiu, nici nu ne-o putem închipui. Chiar o societate mult mai mică ar fi de mare valoare ca o forță liniștitoare pentru națiune, în momentul de criză. Astfel că, afară de scopul direct pentru care a fost fondată, Societatea Crucea Roșie din Japonia, are de împlinit o mare misiune națională, și fiecare nou membru care se înscrie face mai mult decât să adauge numai la fondurile financiare ale organizației, fiecare membru nou, e o legătură nouă în solidaritatea patriotică a Japoniei, și nu e greu de prevăzut, că rolul pe care îl va juca în viitor această vastă întreprindere națională, va fi mai presus de orice altă putere, care schimbă soarta țărei. Pas cu pas, desvoltarea națională a condus națiunea japoneză la un punct, unde mândria ce o simte privind progresele sale, făcute prin ajutorul patriotismului practic, este cu totul justificată. Nu numai că Japonia a devenit una din cele 8 mari puteri ale lumei, dar a arătat lumei, într’un mod cu totul neîndoielnic, că este singura putere mare care dominează Asia de Est. Puterea minunată care se află în mâna Japoniei, nu este nici încă pe deplin desvoltată, și dânsa posedă facultăți necunoscute, de care alte națiuni n’au măcar nici o bănuială. Dar în scurt timp, această națiune care e în stare să pătrundă probleme grele cu atâta desăvârșire orientală, și să se servească de resultatele ideilor sale cu atâta energie occidentală, va fi pe deplin cunoscută în fiecare ramură a vieței naționale. Puterea unui popor capabil în fiecare ramură a vieței naționale, și posedând unicul impuls al unui patriotism practic și simțitor, precum și al unei opiniuni publice unanime, este atât de enormă, atât de necunoscută, încât nu poate fi comparată cu nici o măsură a lumei occidentale. Și cum ar putea țara noastre să se servească de acest exemplu de patriotism practic al Japonezilor? Poporul Britanic are destul patriotism n’a fost niciodată chiar lipsit de acest sentiment, cum ne au arătat crizele după crize , dar e un patriotism lipsit de sistem și de preservare sistematizată. N’am putea să ne așteptăm ca stimulentul pe care’l găsește japonezul individual în strămoșii și descedenții familiei sale, ar putea fi înlocuit în cazul nostru prin stimulentul trecutului și viitorului națiunei și al rasei. Cultul strămoșilor, cum e practicat în Japonia, ar fi greu, dacă nu imposibil și nepotrivit pentru noi, dar exemplul unei națiuni, care a făcut ceia ce a noastră a făcut, și care posedă sublimul ideal pentru viitor ca și noi, nu poate decât să ne stimuleze atât pe noi cât și pe copiii noștri la sforțări patriotice mai sistematizate. Școlile să ne lumineze, să ne povestească operile marilor bărbați și femei din trecut, și să ne deștepte ca să imităm exemplul lor în viitor, și vom avea un «esprit de corps» și un «noblesse oblige» inspirând până pe cei mai umili, și care va sistematiza patriotismul nostru ascuns și va ajuta țara noastră să -și împlinească destinul său înalt și greu. SFÂRȘIT D“ M. ANGHELOVICI MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de boli venerice de la Spitalul Colentina Consultațiuni pentru sifilis și boli de piele 1—4 p. m. CLOPOTARII VECHI, 1 CORPURINI* =K =IGIUÎI0ARE CAMERA Ședința dela 12 Ianuarie Ședința se deschide la ora 2.15, sub preșidenția d-lui M. Pherekyde. Prezenți 120 d-nn deputați. Pe banca ministerială, d-nii Spiru Haret, și Thoma Stelian. D. Nicolae Filipescu întreabă dacă, față cu dezmințirile presei guvernamentale, că ar fi vorba de a se conceda arsenalul, — guvernul are cunoștință de faptul că de o lună de zile, un inginer străin face inventariul mașinelor și materialului arsenalului. D. Emanuel Caloglu se asociază la această întrebare. D. I. Mitescu depune o petițiune semnată de mai mulți arendași, cari cer modificarea unor articole din noua lege a tocmelilor agricole. (Râseta). Se dă cetire raportului comisiunei pentru verificarea titlurilor nouilor aleși care conchide la validarea alegerei de la colegiul al 11-a de Dolj, făcută în persoana d-lui Corneliu Gârleșteanu. D. N. T. Popp declară că a cerut cuvântul pentru a arăta nelegiuirile și actele arbitrare comise cu prilejul alegerei de la colegiul al II-a de Dolj. Spune că primarul de la Calafat a refuzat să înmâneze cărțile de alegător celor în drept, și a reținut aceste cărți pentru a se folosi de dânsele, trimițând la vot gardiști ,deghizați ca țăranii. Termină, cerând alegerea unei comisiuni parlamentare, care să ancheteze neregulile comise cu prilejul acestei alegeri. D. I. Mitescu spune că d. Popp a fost rău informat, când a afirmat că la alegerea de la Craiova ar fi votat și morții. Face istoricul fixării candidature d-lui Gârleșteanu și arată că nu era nevoe să se comită neregularități pentru a se asigura reușita d-sale, întrucât avea nevoe numai de 900 voturi, pe când d-sa a întrunit 1300, față cu cele 200 voturi obținute de d. Mișu N. Popp, fiul d-lui N. T. Popp. Conchide, cerând Adunării validarea alegerei d-lui Gârleșteanu. (Aplauze). D. Emanuel Culoglu, raportorul comisiunei pentru verificarea titlurilor noilor aleși, spune că alegerea d-lui Gârleșteanu s’a făcut în deplină regulă, hemndu-se nici o contestațiune. Contestările făcute în ziua alegerei, de către candidați, au fost ținute în seamă de prezidenții biurourilor de alegere, și alegătorii contestați nu au mai luat parte la vot. Conchide, cerând Camerii validarea d-lui Gârleșteanu. (Aplauze). Se cere închiderea discuției. D. Iuniu Lecca vorbește contra închiderii discuției, susținând că nu e demn pentru un Parlament care voește să asaneze moravurile, să primească în sânul său un membru ales de către niște alegători ce nu mai sunt în viață Discuția se închide. Camera validează alegerea d-lui Gârleșteanu. D. Spiru Haret, ministrul instrucțiunei publice, depune un proect de lege pentru modificarea legii asupra fabricațiunei și vânzării lumânărilor de ceară și un proect de lege pentru abrogarea aliniatului 1 din art. 3 al legii relative la înființarea a două școale normale de menaj. Se votează cu 68 voturi, din 68 votanți, proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea pentru înființarea Casei bisericilor. Ședința se ridică la ora 3 și 5 m. SENATUL Ședința de la 12 Ianuarie D. Vice-prezident C. Climescu deschide ședința publică la orele 2 și 45 m., în prezența d-lor miniștrii D. A. Sturdza, general Al. Averescu și Emil P. Costinescu și a 89 d-nn senatori. După efectuarea formalităților obicinuite, Senatul trece în secțiuni, spre a studia proectul de lege pentru monopolizarea vânzării băuturilor spirtoase. Ședințe se ridică la ora 3. Mișcarea în administrație D. Ghica N. Mocanu licențiat în drept, șef de birou în cancelaria serviciului administrativ din Prefectura jud. Buzău, este numit inspector comunal al plășei Sărata-Nișcov din acest județ în locul rămas vacat. D. Emilian G. Budălănescu bacalaureat și actual arhivar în cancelaria acelei prefecturi este înaintat în funcțiunea de șef de biurou în locul d-lui G. N. Mocanu. D. Petrescu P. Gilort bacalaureat este numit în funcțiunea de ajutor de subprefect din județul Tulcea în locul d-lui I. Nicolescu. D. Dimitrie G. Cristea licențiat în drept este numit în funcțiunea de inspector comunal în județul Romanați la plasa Redea în locul d-lui I. Furtulescu demisionat. D. M. N. Sculeg licențiat în drept este numit în funcțiunea de inspector comunal în județul Olt în locul d-lui Const. C. Pastia demisionat. D. I.Cernatescu actual șef de birou în serviciul județean din prefectura județului Vâlcea este transferat în aceiași calitate la serviciul administrativ în locul d-lui Al. D. Presbiterian în altă funcțiune. căliturilor se vor înmulți în mare măsură, până azi seara. Unii avocați au subscris procesul-verbal, făcând oarecari rezerve. Alte amănunte — Primele două iscălituri din registrul contra grevei, sunt ale d-lor C. Dissescu și P. Missir. — Eri circula o telegramă primită de la d. Bădărău, prin care se pune în vederea advocaților tachiști să voteze contra grevei. — In forfoteala care domnea printre avocații cari veneau să subscrie, d. Dissescu, care era hărțuit din toate părțile cu întrebările, exprimă unui confrate următoarea reflecție: «e curioasă situația noastră, suntem cu inima pentru grevă, dar cu mintea contra ei....» H. ȘTIRI ȘCOLARE Biblioteca populară de pe lângă Liceul Lazăr s’a redeschis și se poate frecventa dela orele 8—10 seara. Această bibliotecă e deschisă tuturor. Moartea secretarului liceului Sfântul Sava Eri pe la orele 10 jumătate a murit subith. Droc Barcian, vechiul secretar al liceului Sf. Sava, din Capitală. Droc Barcian, erea de mai bine de treizeci de ani, secretar al acestui liceu. In calitate de secretar, a văzut perindându-se ca elevi ai liceului Sf. Sava, cei mai de seamă bărbați ai țări. Droc, nu lasă decât regrete în mijlocul tuturor acelora cari l’au cunoscut. înmormântarea va avea loc Duminecă 13 a. c. In semn de doliu, cursurile liceului au fost suspendate ori după amiază pentru moartea bătrânului său secretar , Ștef. MIȘCAREA AVOCAȚILOR Operațiunea votarei grevei. — Un proces verbal care condamnă greva. — Alte amănunte In conformitate cu hotărârea luată de advocații cari au participat la consfătuirea din sala «Amiciția», ori s’a procedat la votarea măsurei grevei, cu sistemul registrelor. Intr’un registru subscriu advocații cari sunt pentru admiterea grevei, iar în altul cei cari sunt contra ei. Pentru advocații stagiari se țin registre deosebite, tot în sensul de mai sus de oarece nu se știe până acum, dacă voturile stagiarilor se vor ține în seamă. Registrele de vot vor fi deschise până astăzi la ora șease, când se va face sosoteala voturilor pentru și contra. Operațiunea s-a efectuat, la început sub supravegherea d-lui decan Dissescu și mai în urmă sub aceea a d-lui consilier Panaitescu. Un proces verbal contra grevei Atmosfera predominantă este contra ideii de grevă , spiritele cele mai luminate și cu autoritate morală ale baroului, s’au exprimat în acest sens, lucru care de altfel se va vedea azi, când se va despuia scrutinul. Un mare număr de advocați, au ținut însă să exprime sentimentul lor, în chip mai precis și pe lângă voturile ce și-au dat, au redactat și subscris următorul proces-verbal: «Subsemnații advocați în județul Ilfov, având în vedere convocarea d-lui decan al corpului, spre a ne pronunța asupra măsurilor ce sunt de luat față de punerea în aplicare a legei judecătoriilor de ocoale, votată de Corpurile Legiuitoare și promulgată prin înalt decret regal. Având în vedere că în timpul discuțiunilor legei, s’a obținut de delegațiunea Corpului, modificarea dispozițiunilor din lege, privitoare la autoritatea disciplinară a consiliilor de disciplină, care s’a menținut, rămânând ca instanța competinte a judeca pe advocații, cari, de rea credință se însărcinează cu susținerea unor acțiuni temerarii. Că, de asemenea s’a obținut asistența avocaților în acțiunile posesorii. Având în vedere că în urma acestor modificări, s’a satisfăcut în partea esențială a protestărilor ce s’au ridicat în contra legei, căci pe de o parte s’a respectat autoritatea de judecată a Consiliilor de disciplină, iar pe de altă parte s’a menținut participarea advocaților în procesele, în cari luminile și cunoștințele lor sunt necesare pentru o bună judecată. Având în vedere că față cu toate acestea sunt rău îndreptate și rău intenționate, orice alte demersuri de protestare în contra legei. Având în vedere că Corpurile de advocați prin autoritatea și prestigiul lor, nu pot, sub nici un cuvânt, să se dedea la o protestare de natură a împiedica cursul justiției și de a se ridica în contra unei legi, care astăzi a dobândit autoritatea ei legală. Având în vedere că avocații, prin legământul profesiunii lor, sunt ținuți de a lucra la distribuirea justiției, iar nu la împiedicarea ei și de a observa cu sfințenie legile țării. Pentru aceste motive, ne pronunțăm în contra ideii de grevă, propusă în Congresul Advocaților din toată țara, ținut în București, în zilele de 21 și 23 Decembrie 1907, această măsură fiind incompatibilă cu demnitatea și prestigiul profesiunii noastre». Din iscăliturile puse în josul acestui proces-verbal, relevăm pe ale d-lor: N. Mitescu, V. Atanasovici, Dim. S. Nenițescu, Mișu Antonescu, Șt. Meitani, Seimeanu, C. A. Panaitescu, B. Cernea, M. Pașcanu, Dim. Comșa, N. G. Saita, C. Dragu, Sp. Stătescu, Crupenski etc.; numărul is- gazeta tribunalelor Falsificator de polițe.— Individul Gh. Rădescu din Târgoviște, falsifică pe o poliță de 175 lei, iscălitura d-lui N. Bucurescu și scoatând-o d-lui D. Vrăbiescu chiristigiu, luă de la acesta material lemnos în valoarea falsei poliți. Tribunalul a condamnat pe Rădescu la un an închisoare, iar Curtea de apel Secția 3-a, i-a respins ieri apelul. Diverse.—Soții Nicolae și Iulia Ionescu, fuseseră achitați de tribunal pentru delictul de bigamie ce li se impută. Vicenție Politz, fostul soț al Iuliei, a făcut apel, ca parte civilă, asemenea și procurorul. Curtea secției , judecând ieri apelul, a amânat pronunțarea pentru Luni. — Camera de acuzare a respins ieri, opoziția făcută de arestatul Josef Weesler, contra ordonanței judelui instructor, prin care i s-a respins liberarea pe cauțiune de o mie lei. Wecsler este complicele falitului Rapaport. — Parchetul a fost avizat că baba Anica P. Schiopu, din comuna Brezoaia Bulgaru, jud. Dâmbovița, a dat niște medicamente și ierburi femeii bolnave Maria F. Dumitru din comuna Popești, Ilfov. Pacienta este azi pe moarte la spitalul Poenari, unde a fost internată. S-a deschis o anchetă. H. Ședința Camerei de Comerț Ședința se deschide la orele 5 jum. sub preșidenția d-lui G. Assan. D-l Chr. Staicovici dă cetire procesuluiverbal al ședinței trecute. D-l G. Assan, comunică membrilor Camerei aprobarea ministerului de domenii pentru emisiunea unui împrumut pentru terminarea clădirei noului Palat al Camerei de Comerț. Cere încuviințarea Camerei, că actualul local al Camerei da Comerciu să fie vândut cât se poate de repede prin scoatere la licitație. D-l Th. Nicolescu cere să se facă publicațiuni prin toate ziarele și din vreme. Se încuviințează construirea societăței de petrol «Astra» constituită cu un capital de 5 000.000 lei împărțit în 1.000 de acțiuni a 5.000 lei una, în urma raportului depus de d-nii Th. Nicolescu și Boamba experți. Se încuviințează brevetul succesorului firmei Rabinovici, de asemeni se încuviințează dreptul de a vămui la antrepozite. Dorind ca să trimitem cărțile de legitimație, corespondenții noștri din toată țara sunt rugați ca să ne comunice de urgență adresele d-lor. Tragedie fantastică Citim în Le Matin". «Șofeurul prințului Ghica, un tânăr italian cu o înfățișare foarte seducătoare, a fost amorezat nebun după principesa Ghica, soția stăpânului său. Șofeurul a mărturisit principesei dragostea sa, dar principesa i-a spus că dacă nu pleacă, ea va denunța totul bărbatului ei. Șofeurul n’a zis nimic, dar s’a hotărât de a omorâ pe principe și pe principesă și apoi să se omoare. «Intr’o zi, în momentul când conducea în automobil pe principe și pe principesă, mergând la țară, șofeurul a dat automobilului o mare vitesă. Automobilul se apropia de un râu, și moartea părea iminentă. Principele Ghica, care nu știa nimic de pasiunea șofeurului, credea că a înebunit și de aceia a început să-l ia cu vorbe dulci. «In sfârșit, cu ajutorul principesei, șofeurul a fost domolit și astfel s’a putut continua drumul mai departe.Era, însă, prea târziu pentru a se evita orice accident. Șoferul a sărit din automobil și a murit pe loc. Principesa a fost grav rănită, iar principele a scăpat. La poliție nu se știe nimic de această fantastică tragedie.