Viitorul, ianuarie 1908 (Anul 2, nr. 55-83)

1908-01-14 / nr. 66

o copcă largă, în care forfotea unda apei repezi. Țiganii steteau pe mal cu copiii în­veliți in cojoace, gata de botez. Popa, după cetanie, îi chiamă pe rând și le moae copii în copcă. Dancii țipau în apă deodată numai, ca apoi când se revedeau în cojoc, nu mai ziceau nici mâlc, — piele de drac, ce te gândești. Lucrurile au mers bine la început, dar pe la al nu știu câtelea botez, popa­lunecă când să se plece la pro­­dus și scăpând copilul în apă, i-l ia unda repede și-l fură înainte pe sub ghiață. — Unul s’a dus pe... copcă, măi... aduceți altul... Strigă popa, care tot mai privea din brânci la forforul apei din copca largă. Ș’așa s’a înmulțit limba c’o zică­­toare­ și veselia sărbătoarei c’o glumă. Tomis CRIMĂ FIOROASA (De la coresp. nostru part.) Relațiunile de dragoste. — Premedita­rea crimei.— Săvârșirea ei—la re­­cauțiunile.—Primele cercetări. — Mărturisirile. Ploești, 12 ianuarie. Am comunicat telegrafic că în co­muna Surani, s’a descoperit o fio­roasă crimă, săvârșită în noaptea de 31 Octombrie. Victima este tinichi­giul Nae Minescu, iar criminalii sunt Gheorghe Badea, Melucă Mitiță Ene și Femeia Maria Gheorghe Badea. Crima s-a săvârșit din motivele ur­mătoare : Mortul Nae Minescu, avea relațiuni de dragoste cu femeia Maria Gheor­ghe Badea. Cum bărbi­tul ei nu pu­tea să îngădue astfel de lucruri, s’a hotărât să divorțeze, fapt ce l’a și pus în aplicare. Soția lui, văzând greșala ce făcuse, a depus toate stăruințele pe lângă soțul său, spre a se putea împăca Gheorghe Badea i-a spus categoric, că numai poate trăi cu ea, până ce nu va omorâ pe amantul său Nae Minescu. Femeia a consimțit de în­dată și împreună au și plănuit cum trebuia să fie asasinat Nae Minescu. In seara de 31 Octombrie anul ex­pirat, Maria Gheorghe Badea, s-a dus acasă la amantul său Nae Minescu. In timp ce ei se aflau la n­asă, au pătruns în casă Gheorghe Badea și Melin­ă Mitiță Ene. Ei au tăbărât a­supra lui Nae Minescu și trântindu-i jos, au început să-l strângă de gât. In timpul acesta, femeia Maria Gheor­ghe Badea, a tur­nat gaz peste corpul lui Nae Minescu și i-a dat foc. In cele mai oribile chinuri, sărmana vic­timă și-a dat sfârșitul. Precauțiunile luate de criminali, au făcut să se creadă, că numitul tini­chigiu s’a sinucis. Criminalii ar fi ră­mas mult timp nedescoperiți, dacă el locotenent Ștefănescu, comandantul companiei de geandarmi, n’ar fi luat în cercetare această afacere, când a trecut acum câte­va zile, prin corn Surani. Despre cele ce a descoperit, d. locotenent Ștefănescu a avizat par­chetul; ca urmare au plecat la fața locului, d-nii I. Cireșanu, și N. Pău­nescu, procuror. Dupe lungi cercetări­­ au putut să descopere pe cei 3 cri­minali. Au mărturisit crima numai Maria Gheorghe Badea și fratele său Me­lucă Mitiță Ene, iar Gheorghe Badea persistă în opunerea de a face vre­o mărturisire. Ei au fost depuși ori în arestul preventiv. Judecătorii ambulanți (Prin telefon dela coresp. nostru part.; Fixarea reședințelor judecătoriilor ru­rale și a administrațiilor com. Craiova, 12 Ianuarie. De două zile primul prezident al tribunalului, d. Poenaru, lucrează îm­preună cu d. prefect Vergescu și cu d. Inginer Amedeu Rădulescu, la fixa­rea reședințelor judecătoriilor rurale care sunt în număr de 15 și la înfi­ințarea administraților comunale,"cari sunt în număr de 18, desființându-se astfel inspectoratele, în vederea apli­­cărei nouei legi a judecătoriilor de ocoale. Reședințele judecătoriilor rurale au fost fixate în corn. Amârăști, Nego­­ești, Filiași, Brabova, Vela, Segarcea, Bârca, Băbești, Mârșani, Pienița ; la Craiova vor fi două judecătorii, una rurală și alta urbană, iar la Calafat și Bechet numai una, care va înde­plini rolul de judecătorie rurală și urbană în acelaș timp. Administrațiile comunale au fost fixate în comunele: Negoești Amă­­râști, Stoina, Filiași, Brabova, Vela, Segarcea, Bârca, Băilești, Ceiatea, Poiana­ Mare, Mârșani, Gângiova, Bal­ta-verde, Orodelu, Scaești și alte două comune cari îmi scapă. Stoenel. Chestia Alimănișteanu-Mrazec Scrisoarea d-lui Mrazec D. L. Mrazec, profesor universitar și directorul institutului geologic, a trimis Epocei scrisoarea următoare: Domnule director. Prin mai multe articole apărute în o nor­ d-voastră ziar, luând drept punct de plecare o broșură anonimă, unde s’a amestecat și numele meu, constat că se duce o campanie în care, direct sau indirect, persoana mea este mereu pusă în joc. La insinuațiunile ce mă privesc, s’a dat un răspuns oficial prin comunica­tul d-lui ministru al domeniilor apărut în «Monitorul Oficial», din 23 Decem­brie trecut. Acest comunicat a lămurit deplin si­­tuațiunea mea, dar n’a făcut să înce­teze insinuările ce mă urmăresc. Sunt dlar silit să iau cuvântul și să stabilesc în mod hotărât cele următoare : ce mă privește, nu a mai fost reînoit de atunci. Am înlocuit numai, în mod gratuit, când era absent din țară, pe d. Teisseyre, singurul angajat ca geolog pentru lucrările de exploatare ale Loc Speranței. 1. Am dat diferite avizuri și am făcut studii în calitatea mea de profesor uni­versitar de mineralogie, atât pentru ministerul de domenii cât și pentru particulari înainte de anul 1903, dar prin aceasta nu am fost funcționar al vre­unui minister sau societăți, ci simplu specialist consultant, — la minister cu titlul de «mineralog însărcinat cu stu­diul petrografic al materialelor adu­nate». 2. Am fost numit în comisia de petrol în anul 1903, la înființarea ei, funcțiune absolut onorifică­ 3. Am devenit funcționar al ministe­rului de domenii în anul 1906, când am fost numit director al institutului geo­logic, înființat atunci. 4. Cu patru ani înainte de înființarea comisiunei de petrol și cu ș­apte ani înainte de numirea mea ca director al institutului geologic, în anul 1899, pe când nimeni nu putea prevede măcar înființarea institutului, am încheiat un contract cu Societatea Speranța, pe termen mărginit de nouă luni, în cali­tate de geolog expert. Acest contract a expirat în Septembrie 1900 și, în In anul 1890—1900, am îndeplinit în­sărcinarea mea, am făcut și terminat studiile ce mă priveau, am dat socie­tății știința mea, munca mea și toate cheltuielile necesitate de studiile fă­cute. Până astăzi, după opt ani de zile, n’am încasat nici un ban, ca remu­­nerare a muncei mele și ca rambur­sare a cheltuelila făcute din punga mea. 5. Pentru a limpezi situațiunea mea față de societatea «Speranța» și a în­cerca să intru în drepturile mele, am făcut tensiunea prin actul din iunie 1907, după cum aveam dreptul netă­găduit. Prin comunicatul oficial al ministe­rului de domenii se declară că la 1999 «eram în tot dreptul meu de a-mi an­gaja serviciile mele de om de știință ori­unde», și că prin consultațiunile date societăței «Speranța» nu s’a adus nici un fel de atingere intereselor Sta­tului». Mai mult încă, comunicatul oficial a­­daugă: «că în ce privește consultațiu­­nile pe cari le dau și astăzi la unele întreprinderi de petrol, ele fiind tot­deodată și în interesul științei și al dezvoltării industriei naționale, s’au făcut cu autorizarea ministrului de do­menii și în conformitate cu regula­mentul­­ de funcționare al institutului geologic. Acestea sunt punctele ce trebuiau clarificate. Am convingerea de a fi lucrat pen­tru punerea în valoare din punct de vedere științific, a terenurilor petroli­fere din țara. Am mândria de a fi dat fără deosebire, sfaturi dezinteresate tuturor, atât Statului cât și particula­rilor acelor cari au apelat la cunoș­tințele mele. Iar ca rezultat al unei activități care a fost apreciată de lu­mea științifică mă văd astăzi expus in­sinuărilor de tot felul. Atât am avut de adăugat la comuni­catul oficial. București, 11 ianuarie 1908. L. Mrazec D. Dr. L. Mrazec ȘTIRI MĂRUNTE Ministerul de Interne a aprobat de­cretul pentru alimentarea orașului Câm­­pina cu apă. el, soția, o cumnată și un copil al său, au avut simptome de intoxicare. Par­chetul a deschis o anchetă.­­ Din comuna Scurtești se comunică autorităților locale, că un copac căzând peste locuitorul Lazăr Burlacu l-a rănit grozav. Burlacu a încetat din viață după o suferință de două zile. Parchetul a dispus înmormântarea cadavrului. Călărași.— spargere.— Rănire. Astă noapte niște necunoscuți s’au introdus în prăvălia d-lui Ion Niculescu cu firma la «Port-Arthur» și prin chei potrivite au furat dintr’o tejghea 320 lei. — Dumitru Ion G. Cioacă din com. Cegani luându-se la ceartă cu un con­sătean al său a fost lovit la cap cu o căldare. El se află în cura spitalului T.­Măgurele.­­­­“rș ■ £? "! Greva avocaților Pe malul Dunărei, cam la un kilo­metru mai sus de port, s’a găsit între ghețuri un cadavru necunoscut, al că­rui abdomen fusese mâncat de păsări. Nu se poate ști de când acel cadavru se găsește pe­ mal, dar e probabil că este al vre­unui înnecat, aruncat de ape pe mal. Găsindu-se o batistă cu sare și niște sfori în buzunarele lui, se crede că înecatul a fost pescar. Mâine se va face autopsia cadavrului.­­ Ținându-se o întrunire la baroul avocaților, acum câteva zile, s’a admis în principiu greva, așteptându-se însă rezultatul congresului din București. S’au delegat d-nii avocați Stelian Iva­­novici, Ovid Burcă, Anton Stoenescu și Stănculescu, ca să reprezinte baroul din T­­ Măgurele la congres. Bârlad­__ Nenorocire. Frânarul Zoitan Ioan de loc din T . Severin atașat cu serviciul la Tecuci a sosit în gara Bârlad cu trenul de marfă 825. Pe când trenul manevra, numitul frânar voia să se urce în vagon Se vede că roțile vagonului i-au prins mantaua, astfel că el alunecând a fost târât o bucată de timp și lovit grav. Pe când trenul defila un alt frânar au­zind gemete de pe semnalul de oprire Trenul oprindu-se, Zoltan a fost găsit în nesimțire. Fiind dus la spitalul lo­cal, după o jumătate de sens a murit râmnindl __Uragan.­­ Scandal.­­Vlângere.­ Agitație. Din noapte un puternic uragan s’s dezlănțuit asupra orașului nostru. Vân­tul sudând cu puterea până la 6 dimi­neața a cauzat numeroase pagube, spăr­gând 18 geamuri la magazia de forării a societatei «Creditului Petrolifer», dă­râmând o baracă de la biserica cato­lică, rupând niște uluci la Gahița, cul­când la pământ­ arbori, stâlpi etc. — Mai mulți lăcătuși petrecând îi berăria Regală și îmbâtându-se cu­rși în stradă provocând scandal și spăr­gând capul lui P. Rădulescu. — Femeea Maria Duca din strada Telega, s-a plâns poliției că fica sa Vic­toria a părăsit căminul părintesc, fu­gind cu tânărul G. Zaharescu, contabi­la fabrica de vitriol, luând cu sine­­ un libret al casei de economie. — Societatea «Steaua Română» pus în circulație fișe,­a 10, 20, 50 ban și un leu, obligând astfel personale societatei de a-și procura articolele ne­cesare de la u­n singur comerciant favoritul societăței. Această măsur provocând mari nemulțumiri, o vie a­gitație domnește printre ceilalți co­mercianți. Rnm­cani __înființarea unei fermi "Su­tfSL—Greva avocaților.—Bus­tul lui I. Brăteanu.— Spargere. Consiliul general al județului Boto­­­șani și-a exprimat dorința ca pe mo­șia statului «Popăuți» de lângă orașl nostru să se înființeze o fermă mode pentru furaj și creșterea vitelor. I prefect al județului a făcut demersul în acest sens pe lângă ministerul res­­­pectiv. 1 Astfel că idea preconizată de d. La­­­zăr Teodora, secretarul Camerei d comerț, într’un articol scris în Bule­tinul Camerei de comerț va avea soli de isbândă. — Joi 10 cor., mai mulți avocați a refuzat să apere pe împricinați inain­­­tea tribunalului pentru motivul că par­chetul nu le-a pus din timp dosarul spre a le studia. — In sala palatului administrativ a județului Botoșani se va așeza pe lâng bustul lui Lascar Catargiu, și acela a lui Ioan C. Brătianu. Consiliul județea­n și votat în acest scop suma de 1000 le — Necunoscuți făcători de rele prin spargerea ușei magazinului de feruri­­ Aron I. Halpern, s’au introdus înăun­tru și spărgând casa de bani, au fura­t din ea 800 lei. Această îndrăsneaț­ă spargere a produs o adâncă impresă în rândurile comercianților, prin fap­tul că această prăvălie e în centrul­­ o­rașului, peste drum de farmacia sens ■­torului V. D. Vasiliu, unde stă de paz­ă un sergent. Comisarul Climescu șeful siguranți­i bănuește că autorii ar fi niște solda din battalionul de vânători. Ce se petrece in țară — Prin poștă — 12 ianuarie 1908 Bu­z$U. Caz !»rară—­ Nenorocire. Locuitorul Vasile Mihai Stoica din Stâlpu se plânge parchetului ca zilele trecute pe când se afla la biserică cu nevasta, a venit în casa lui unde se afla mama sa — femeea Lina Istodor care profitând de un moment când a rămas singură, a turnat într’un vas în care sericea o mămăligă, niște șoricioai­­ca. Mâncând apoi din acea mămăligă Conferința revizorilor școlar­ ari la orele 10, revizorii școlar din toată țara, s'au întrunit din no­u la ministerul instrucțiunei, sub pre­ședenția d-lui S. Halița, inspectc general al învățământ­­lui primar. S’a discutat chestiunea, dacă inst­rutoarele pot fi numite la școalele d băeți. Majoritatea revizorilor au fol de idee ca la școalele de băeți să n­u fie decât bărbați.­­ A doua chestiune, care s’a disci­­­tat, a fost, dacă n’ar fi mai bine c­u cursurile școalelor primare, fie la țari [ fie la orașe, să se fie numai de d­i­mineață. Asupra acestei chestiuni părerii i au fost împărțite. Luni 14 Ianuarie 1908 A treia chestiune, a fost dacă mai este util să se mai fie conferințele generale ale corpului didactic primar. Părerea generale a fost ca acele conferințe să se fie și anul acesta. In urmă, revizorii au discutat su­ne­tele care vor urma să fie tratata în viitoarele conferințe generale. S’a mai discutat de asemenea di­ferite mici chestiuni de administrație școlară. Terminându-se discutarea tuturor chestiunilor, conferința a fost decla­rată închisă. D. Inspector Halița, pe­ baza dezi­deratelor exprimate, va întocmi un memoriu, pe care-l va înainta d-lui ministru Haret. Ștef. Lec. de științe din Upsala — Alegeri la Societatea regală de știință din Upsala — Societatea Regală de științi din Upsala care este fondată în 1710, deci una din cele mai vechi acade­mii, a procedat la alegerea a doi membrii străini în secțiunea fizico­­matematică. Savanții aleși sunt d-nii G. E. Halle distinsul astronom ame­rican și Léon Teisserenc de Bort di­rectorul observatorului din Trappes. Georges E. Halle este un savant de un mare merit; el e directorul și organizatorul observatorului «Solar Observatory» situat pe muntele Wil­son, în California, observator fondat de «Carnegie Institution». Toată lu­mea științifică cunoaște lucrările sale asupra fizicei solare și stelare și a­supra spectroscopiei în general. In ce privește d. Teisserenc de Borr­el este autorul legei zisă aiso­nomalelor, care stabilește o relațiune între repartizarea medie a presiunei barometrice și aceia a temperaturei asupra globului terestru. Tot Teisse Jene de Bort a introdus în meteoro­logie noțiunea­­ centrelor de acțiune și e autorul unui mare număr de lu­crări asupra fizicei globului. Mare mișcare în armată Următoarea mișcare s’a făcut în armată pe ziua de 1 Ian­uarie : M­U­T­A­R­I După cerere : comandorul Irmescu Ilie, comandantul diviziei de Dunăre, ca comandant al diviziei de Mare, îmbarcându-se pe crucișătorul «Eli­­sabeta».­ In interesul serviciului, comandorul Eustațiu Sebastian directorul arsena­lului Marinei, ca comandant al divi­ziei de Dunăre. Comandorul Bălescu Const., coman­dantul diviziei de mare, ca director al Arsenalului Marinei. Grardul de geniu cl. 2. Constan­­tinescu Al. Polizu, aflat în disponibi­litate pentru concediu, se recheamă în activitate de serviciu pe ziua de 16 ianuarie 1908, în reg. 2 geniu. Mutări în administrație După consimțământ : administrato­rul cl. 2-a, Dobrescu Gh., de la școala de tragere a infanteriei, la divizia de mare. Administratorul cl. 2-a Paraschi­­vescu D-Irie, de la divizia de mare, la școala de tragere a infanteriei. Căpitanul Arion Ioan din regimen­tul Mihai Viteazu se trece pe ziua de 4 Noembrie 1907 în poziție de disponibilitate, pentru infirmități tem­porare provenite în timpul serviciu­lui, însă nu din cauza serviciului, ca unul de la data susmenționată a îm­plinit 6 luni de absență de la corp pentru boală.* Se înaintează la gradul de sublo­cotenent în arma cavaleriei, d. Bil­­direscu Lucian, care a absolvit cursu­rile școalei militare de la Saint­-Cyr, însumându-se în regimentul 1 ro­șiori. Medicul locotenent Protopopescu To­ma, din reg. 11 Călărași, se trece în poziție de disponibilitate pentru in­firmități timporale, provenite în tim­pul însă nu din cauza serviciului. înaintări în serviciul sanitar In interesul serviciului : medicul că­pitan Constantinescu D. Constantin, de la spitalul militar «Regina Elisa­­beta», în reg. Putna No. 10. Medicul locotenent Saidac Ioan, de la școala de cavalerie, la școala copiilor de trupă. După cerere: Medicul căpitan Vin­­tilescu Milan, din reg. Putna 10, la spitalul militar «Regina Elisabeta» serviciul boalelor de ochi. Medicul locotenent Christian Eu­genia, de la școala copiilor de trupă, la arsenalul armatei. * Sub-locotenentul în rezervă Cons­tantinescu N. Dumitru, din regimen­tul Olt No. 3, aflat elev în institutul medico-militar, obținând titlul Aca­demic de doctor în medicină, se tre­ce între ofițerii sanitari activi, cu gradul de medic sub-locotenent. Concediu Medicilor căpitani: Raian Z. loan, din reg. Muscel 30, un an, și Cons­tantinescu Nicolae, din bat. 6 Vână­tori, 2 ani în străinătate (Paris) pen­tru complectarea studiilor în diferi­tele ramuri ale medicinei. Contra-amiralului Koslinski Ema­­noil, comandantul marinei militare, 45 zile în țară și străinătate, pentru interese personale.* S’a înaintat la gradul de ofițer me­canic cl. 3-a în marina militară, ser­gentul adjutant sub-mecanic Țuțu Teodor, repartizându-se la divizia de Dunăre. FELURITE Am mai vorbit în ziarul nostru despre proectul de lege asupra impo­­sitului progresiv depus de către Mi­nistrul de Finanțe al Franței. S’au înscris foarte mulți oratori. A vorbit d. M. Zévaes, apărând cu e­­nergie proectul. Nu trebue să se spăimânte nimeni — zice el — de ca­racterul său progresist. Un economist ortodox, M. I.—B­ray, a recunoscut că impozitul pro­gre­siv e cel mai echitabil. El enumeră încercar­ile diferite care s au făcut în decursul vremii pentru a se introduce această reformă folo­sitoare, către care tinde ori­ce stat democratic. De aceia nu mai trebuie întârziat. A sosit vremea ca promisiunile să fie traduse în realitate. A mai vorbit și d. Th. Reinach, dar mai puțin categoric. El a susținut mai mult principiul proectului decât aplicarea lui. * Advocatul Cliaison Brieux, tatăl cunoscutului scriitor fancez Brieux, a avut zilele acestea o moarte tra­gică. „ „ La o reprezentație cinematografica, bătrânul Brieux avu ca unul dintre asistenți un scandal, în urma căruia a fost arestat de poliție. A doua zi, când comisarul deschise camera, în care fusese arestat, Brieux fu găsit mort. Fiind foarte frig în cameră, bătrâ­nul Brieux vru să facă foc. Din nebăgare de seamă, s’au aprins hainele de pe dânsul și nenorocitul muri în cele mai grozave chinuri.­­ Bulgaria, luând exemplu de la Ro­mânia, a trimis anul acesta mai mulți ofițeri ca să facă studii militare în regimentele austriace. Acești ofițeri sunt: Locotenentul Cazarov, maiorul Neresov, locot. Ivan Calev, căpi­tanii Bogdan Vasiliev și Ivan Stoia­­now. Agitația advocaților — O scrisoare — Primim din partea d-lui Ivanovici următoarea scrisoare spre publicare: Domnule Director, Am văzut că unele gazete au pu­blicat și numele meu printre dele­gații baroului Teleorman, pentru con­gresul de azi 12 Ianuarie a c. Personal eu, am arătat avantajele nouei legi a judecătoriilor, în chiar consfătuirea advocaților din T.­Mă­­gurele, și sunt contra grevei, preco­­nizate de unii, întru­cât și spiritul și economia legei le găsesc bune, și ne­­mirnitoare pentru «prestigiul» advo­caților cari știu a-și exercita în mod corect profesiunea. De­și am manifestat dorința de a nu mă alege în delegațiunea barou­lui de Teleorman, totuși am fost vo­tat, ca delegat contra voinței mele. Cu distinsă considerațiune Stelian A. Ivanovici ALFRED STEAD PATRIOTISM JAPONEZ «Datoria țărei către soldați și ușurarea lor», dă Societăței Crucei Roșii din Ja­ponia caracterul său unic și individual, și o face capabilă de a se desvolta cu o iuțeală atât de prodigioasă. Societatea Crucei Roșii învață pe mem­brii săi, nu numai datorii către țară, ci-i învață și cum să-și îndeplinească dato­riile între ei, într’un mod cum n’a fost în stare până acum nici o altă organi­zație s’o facă ; afară de aceasta adună toată națiunea în jurul împăratului și pune ast­fel o persoană din 45,­ într’o legătură personală cu șeful Statului. In momentul de față, împăratul Japoniei, care ocupă un loc în inima poporului său, cum poate nici un alt suveran, nu are nevoie de un asemenea sprijin ; dar Societatea Crucei Roșii oferă o sigu­ranță pentru schimbările ce ar putea să se producă în viitor, și ca atare are o valoare națională imensă. Mărirea puterei ce există în opinia publică, privitor la chestiunile de pace sau războiu, nici nu ne-o putem în­chipui. Chiar o societate mult mai mică ar fi de mare valoare ca o forță liniștitoare pentru națiune, în momentul de criză. Ast­fel că, afară de scopul direct pentru care a fost fondată, Societatea Crucea Roșie din Japonia, are de împlinit o mare misiune națională, și fie­care nou membru care se înscrie face mai mult de­cât să adauge numai la fondurile fi­nanciare ale organizației, fie­care mem­bru nou, e o legătură nouă în solidari­tatea patriotică a Japoniei, și nu e greu de prevăzut, că rolul pe care îl va juca în viitor această vastă întreprindere na­țională, va fi mai presus de ori­ce altă putere, care schimbă soarta țărei. Pas cu pas, desvoltarea națională a condus națiunea japoneză la un punct, unde mândria ce o simte privind pro­gresele sale, făcute prin ajutorul patrio­tismului practic, este cu totul justifi­cată. Nu numai că Japonia a devenit una din cele 8 mari puteri ale lumei, dar a arătat lumei, într’un mod cu totul ne­îndoielnic, că este singura putere mare care dominează Asia de Est. Puterea minunată care se află în mâna Japoniei, nu este nici încă pe deplin desvoltată, și dânsa posedă facultăți ne­cunoscute, de care alte națiuni n’au măcar nici o bănuială. Dar în scurt timp, această națiune care e în stare să pă­trundă probleme grele cu atâta desăvâr­șire orientală, și să se servească de resul­­tatele ideilor sale cu atâta energie occi­dentală, va fi pe deplin cunoscută în fiecare ramură a vieței naționale. Puterea unui popor capabil în fiecare ramură a vieței naționale, și posedând unicul impuls al unui patriotism practic și simțitor, precum și al unei opiniuni publice unanime, este atât de enormă, atât de necunoscută, încât nu poate fi comparată cu nici o măsură a lumei occidentale. Și cum ar putea țara noastre să se servească de acest exemplu de patrio­tism practic al Japonezilor? Poporul Britanic are destul patriotism n’a fost nici­odată chiar lipsit de acest sentiment, cum ne au arătat crizele după crize , dar e un patriotism lipsit de sis­tem și de preservare sistematizată. N’am putea să ne așteptăm ca stimulentul pe care’l găsește japonezul individual în strămoșii și descedenții familiei sale, ar putea fi înlocuit în cazul nostru prin stimulentul trecutului și viitorului nați­­unei și al rasei. Cultul strămoșilor, cum e practicat în­­ Japonia, ar fi greu, dacă nu imposibil și nepotrivit pentru noi, dar exemplul unei națiuni, care a făcut ceia ce a noas­tră a făcut, și care posedă sublimul ideal pentru viitor ca și noi, nu poate decât să ne stimuleze atât pe noi cât și pe copiii noștri la sforțări patriotice mai sistematizate. Școlile să ne lumineze, să ne poves­tească operile marilor bărbați și femei din trecut, și să ne deștepte ca să imi­tăm exemplul lor în viitor, și vom avea un «esprit de corps» și un «­noblesse oblige» inspirând până pe cei mai umili, și care va sistematiza patriotismul nostru ascuns și va ajuta țara noastră să -și împlinească destinul său înalt și greu. SFÂRȘIT D“ M. ANGHELOVICI MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de boli ve­nerice de la Spitalul Colentina Consul­ta­țiuni pentru sifilis și boli de piele 1—4 p. m. CLOPOTARII VECHI, 1 CORPURINI* =K­ =I­GIUÎI0ARE CAMERA Ședința dela 12 Ianuarie Ședința se deschide la ora 2.15, sub preșidenția d-lui M. Pherekyde. Pre­zenți 120 d-nn deputați. Pe banca mi­nisterială, d-nii Spiru Haret, și Thoma Stelian. D. Nicolae Filipescu întreabă dacă, față cu dezmințirile presei guverna­mentale, că ar fi vorba de a se conceda arsenalul, — guvernul are cunoștință de faptul că de o lună de zile, un in­giner străin face inventariul mașinelor și materialului arsenalului. D. Emanuel Caloglu se asociază la această întrebare. D. I. Mitescu depune o petițiune sem­nată de mai mulți arendași, cari cer modificarea unor articole din noua lege a tocmelilor agricole. (Râseta). Se dă cetire raportului comisiunei pentru verificarea titlurilor nouilor aleși care conchide la validarea alegerei de la colegiul al 11-a de Dolj, făcută în persoana d-lui Corneliu Gârleșteanu. D. N. T. Popp declară că a cerut cu­vântul pentru a arăta nelegiuirile și actele arbitrare comise cu prilejul ale­gerei de la colegiul al II-a de Dolj. Spune că primarul de la Calafat a re­fuzat să înmâneze cărțile de alegător celor în­ drept, și a reținut aceste cărți pentru a se folosi de dânsele, trimițând la vot gardiști ,deghizați ca țăranii. Termină, cerând alegerea unei comi­­siuni parlamentare, care să ancheteze neregulile comise cu prilejul acestei alegeri. D. I. Mitescu spune că d. Popp a fost rău informat, când a afirmat că la alegerea de la Craiova ar fi votat și morții. Face istoricul fixării candida­ture d-lui Gârleșteanu și arată că nu era nevoe să se comită neregularități pentru a se asigura reușita d-sale, întrucât avea nevoe numai de 900 vo­turi, pe când d-sa a întrunit 1300, față cu cele 200 voturi obținute de d. Mișu N. Popp, fiul d-lui N. T. Popp. Con­chide, cerând Adunării validarea ale­gerei d-lui Gârleșteanu. (Aplauze). D. Emanuel Culoglu, raportorul co­misiunei pentru verificarea titlurilor noilor aleși, spune că alegerea d-lui Gârleșteanu s’a făcut în deplină re­gulă, hem­­ndu-se nici o contestațiune. Contestările făcute în ziua alegerei, de către candidați, au fost ținute în seamă de prezidenții biurourilor de alegere, și alegătorii contestați nu au mai luat parte la vot. Conchide, ce­rând Camerii validarea d-lui Gârleș­teanu. (Aplauze). Se cere închiderea discuției. D. Iuniu Lecca vorbește contra în­chiderii discuției, susținând că nu e demn pentru un Parlament care voește să asaneze moravurile, să primească în sânul său un membru ales de către niște alegători ce nu mai sunt în viață Discuția se închide. Camera validează alegerea d-lui Gâr­leșteanu. D. Spiru Haret, ministrul instruc­țiunei publice, depune un proect de lege pentru modificarea legii asupra fabricațiunei și vânzării lumânărilor de ceară și un proect de lege pentru abrogarea­ aliniatului 1 din art. 3 al legii relative la înființarea a două școale normale de menaj. Se votează cu 68 voturi, din 68 vo­tanți, proectul de lege pentru modifi­carea unor articole din legea pentru înființarea Casei bisericilor. Ședința se ridică la ora 3 și 5 m. SENATUL Ședința de la 12 Ianuarie D. Vice-prezident C. Climescu des­chide ședința publică la orele 2 și 45 m., în­­ prezența d-lor miniștrii D. A. Sturdza, general Al. Averescu și Emil P. Costinescu și a 89 d-nn senatori. După efectuarea formalităților obi­cinuite, Senatul trece în secțiuni, spre a studia proectul de lege pentru mo­nopolizarea vânzării băuturilor spir­toase. Ședințe se ridică la ora 3. Mișcarea în administrație D. Ghica N. Mocanu licențiat în drept, șef de bi­rou în cancelaria serviciului administrativ din Prefec­tura jud. Buzău, este numit inspector comunal al plășei Sărata-Nișcov din acest județ în locul rămas vacat. D. Emilian G. Budălănescu baca­laureat și actual arhivar în cancelaria acelei prefecturi este înaintat în func­țiunea de șef de biurou în locul d-lui G. N. Mocanu. D. Petrescu P. Gilort bacalaureat este numit în funcțiunea de ajutor de subprefect din județul Tulcea în locul d-lui I. Nicolescu. D. Dimitrie G. Cristea licențiat în drept este numit în funcțiunea de inspector comunal în județul Roma­­nați la plasa Redea în locul d-lui I. Furtulescu demisionat. D. M. N. Sculeg licențiat în drept este numit în funcțiunea de inspector comunal în județul Olt în locul d-lui Const. C. Pastia demisionat. D. I.­Cernatescu actual șef de bi­rou în serviciul județean din prefectura județului Vâlcea este transferat în aceiași calitate la serviciul adminis­trativ în locul d-lui Al. D. Presbi­­terian în altă funcțiune. căliturilor se vor înmulț­i în mare mă­sură, până azi seara. Unii avocați au subscris procesul-verbal, făcând oare­­cari rezerve. Alte amănunte — Primele două iscălituri din re­gistrul contra grevei, sunt ale d-lor C. Dissescu și P. Missir. — Eri circula o telegramă primită de la d. Bădărău, prin care se pune în vederea advocaților tachiști să vo­teze contra grevei. — In forfoteala care domnea printre avocații cari veneau să subscrie, d. Dissescu, care era hărțuit din toate părțile cu întrebările, exprimă unui confrate următoarea reflecție: «e cu­rioasă situația noastră, suntem cu i­­nima pentru grevă, dar cu mintea contra ei....» H. ȘTIRI ȘCOLARE Biblioteca populară de pe lângă Liceul Lazăr s’a redeschis și se poate frecventa dela orele 8—10 seara. Această bibliotecă e de­schisă tuturor. Moartea secretarului liceului Sfântul Sava Eri pe la orele 10 jumătate a mu­rit subit­h. Droc Barcian, vechiul secretar al liceului Sf. Sava, din Ca­pitală. Droc Barcian, erea de mai bine de treizeci de ani, secretar al acestui liceu. In calitate de secretar, a văzut pe­­rindându-se ca elevi ai liceului Sf. Sava, cei mai de seamă bărbați ai țări. Droc, nu lasă decât regrete în mi­jlocul tuturor acelora cari l’au cu­noscut. înmormântarea va avea loc Dumi­necă 13 a. c. In semn de doliu, cursurile liceului au fost suspendate ori după amiază pentru moartea bătrânului său se­cretar , Ștef. MIȘCAREA AVOCAȚILOR Operațiunea votarei grevei. — Un proces verbal care condamnă greva. — Alte amănunte In conformitate cu hotărârea luată de advocații cari au participat la consfătuirea din sala «Amiciția», ori s’a procedat la votarea măsurei gre­vei, cu sistemul registrelor. Intr’un registru subscriu advocații cari sunt pentru admiterea grevei, iar în altul cei cari sunt contra ei. Pentru advocații stagiari se țin re­gistre deosebite, tot în sensul de mai sus de oare­ce nu se știe până acum, dacă voturile stagiarilor se vor ține în seamă. Registrele de vot vor fi deschise până astă­zi la ora șease, când se va face sosoteala voturilor pentru și contra. Operațiunea s-a efectuat, la înce­put sub supravegherea d-lui decan Dissescu și mai în urmă sub aceea a d-lui consilier Panaitescu. Un proces verbal contra grevei Atmosfera predominantă este con­tra ideii de grevă , spiritele cele mai luminate și cu autoritate morală ale baroului, s’au exprimat în acest sens, lucru care de altfel se va vedea azi, când se va despuia scrutinul. Un mare număr de advocați, au ținut însă să exprime sentimentul lor, în chip mai precis și pe lângă votu­rile ce și-au dat, au redactat și sub­scris următorul proces-verbal: «Subsemnații advocați în județul Ilfov, având în vedere convocarea d-lui decan al corpului, spre a ne pronunța asupra măsurilor ce sunt de luat față de punerea în aplicare a legei judecătoriilor de ocoale, votată de Corpurile Legiuitoare și promul­gată prin înalt decret regal. Având în vedere că în timpul discuțiunilor legei, s’a obținut de delegațiunea Corpului, modificarea dispozițiunilor din lege, privitoare la autoritatea disciplinară a consiliilor de disciplină, care s’a menținut, rămânând ca in­stanța competinte a judeca pe advo­cații, cari, de rea credință se însăr­cinează cu susținerea unor acțiuni te­merarii. Că, de asemenea s’a obținut asistența avocaților în acțiunile po­sesorii. Având în vedere că în urma aces­tor modificări, s’a satisfăcut în par­tea esențială a protestărilor ce s’au ridicat în contra legei, căci pe de o parte s’a respectat autoritatea de ju­decată a Consiliilor de disciplină, iar pe de altă parte s’a menținut parti­ciparea advocaților în procesele, în cari luminile și cunoștințele lor sunt necesare pentru o bună judecată. Având în vedere că față cu toate acestea sunt­ rău îndreptate și rău in­tenționate, ori­ce alte demersuri de pro­testare în contra legei. Având în vedere că Corpurile de advocați prin autoritatea și presti­giul lor, nu pot, sub nici un cuvânt, să se dedea la o protestare de natură a împiedica cursul justiției și de a se ridica în contra unei legi, care astăzi a dobândit autoritatea ei le­gală. Având în vedere că avocații, prin legământul profesiunii lor, sunt ținuți de a lucra la distribuirea jus­tiției, iar nu la împiedicarea ei și de a observa cu sfințenie legile țării. Pentru aceste motive, ne pronun­țăm în contra ideii de grevă, propusă în Congresul Advocaților din toată țara, ținut în București, în zilele de 21 și 23 Decembrie 1907, această mă­sură fiind incompatibilă cu demnita­tea și prestigiul profesiunii noastre». Din iscăliturile puse în josul aces­tui proces-verbal, relevăm pe ale d-lor: N. Mitescu, V. Atanasovici, Dim. S. Nenițescu, Mișu Antonescu, Șt. Meitani, Seimeanu, C. A. Panai­­tes­cu, B. Cernea, M. Pașcanu, Dim. Comșa, N. G. Saita, C. Dragu, Sp. Stătescu, Crupenski etc.; numărul is- gazeta tribunalelor Falsificator de polițe.— Individul Gh. Rădescu din Târgoviște, falsifică pe o poliță de 175 lei, iscălitura d-lui N. Bucurescu și scoatând-o d-lui D. Vrăbiescu chiristigiu, luă de la acesta material lemnos în valoarea falsei po­­liți. Tribunalul a condamnat pe Răde­scu la un an închisoare, iar Curtea de apel Secția 3-a, i-a respins ieri a­­pelu­l. Diverse.—Soții Nicolae și Iulia Io­­nescu, fuseseră achitați de tribunal pentru delictul de bigamie ce li se impută. Vicenție Politz, fostul soț al Iuliei, a făcut apel, ca parte civilă, asemenea și procurorul. Curtea sec­ției , judecând ieri apelul, a amânat pronunțarea pentru Luni. — Camera de acuzare a respins ieri, opoziția făcută de arestatul Jo­­sef Weesler, contra ordonanței jude­lui instructor, prin care i s-a respins liberarea pe cauțiune de o mie lei. Wecsler este complicele falitului Ra­­paport. — Parchetul a fost avizat că baba Anica P. Schiopu, din­­ comuna Bre­­zoaia Bulgaru, jud. Dâmbovița, a dat niște medicamente și ierburi femeii bolnave Maria F. Dumitru din co­­muna Popești, Ilfov. Pacienta este azi pe moarte la spi­talul Poenari, unde a fost internată. S-a deschis o anchetă. H. Ședința Camerei de Comerț Ședința se deschide la orele 5 jum. sub preșidenția d-lui G. Assan. D-l Chr. Staicovici dă cetire procesului­­verbal al ședinței trecute. D-l G. Assan, comunică membrilor Camerei aprobarea ministerului de domenii pentru emisiunea unui îm­prumut pentru terminarea clădirei noului Palat al Camerei de Comerț. Cere încuviințarea Camerei, că ac­tualul local al Camerei da Comerciu să fie vândut cât se poate de repede prin scoatere la licitație. D-l Th. Ni­colescu cere să se facă publicațiuni prin toate ziarele și din vreme. Se încuviințează construirea socie­tăței de petrol «Astra» constituită cu un capital de 5 000.000 lei împăr­țit în 1.000 de acțiuni a 5.000 lei una, în urma raportului depus de d-nii Th. Nicolescu și Boamba experți. Se încuviințează brevetul succeso­rului firmei Rabinovici, de asemeni se încuviințează dreptul de a vămui la antrepozite. Dorind ca să trimitem cărțile de legitimație, corespondenții noștri din toată țara sunt rugați ca să ne comunice de urgență adresele d-lor. Tragedie fantastică Citim în Le Matin". «Șofeurul prințului Ghica, un tânăr italian cu o înfățișare foarte seducă­toare, a fost amorezat nebun după principesa Ghica, soția stăpânului său. Șofeurul a mărturisit principesei dra­gostea sa, dar principesa i-a spus că dacă nu pleacă, ea va denunța totul bărbatului ei. Șofeurul n’a zis nimic, dar s’a hotărât de a omorâ pe principe și pe principesă și apoi să se omoare. «Intr’o zi, în momentul când condu­cea în automobil pe principe și pe prin­cipesă, mergând la țară, șofeurul a dat automobilului o mare vitesă. Automo­bilul se apropia de un râu, și moartea părea iminentă. Principele Ghica, care nu știa ni­mic de pasiunea șofeurului, credea că a înebunit și de aceia a început să-l ia cu vorbe­­ dulci. «In sfârșit, cu ajutorul principesei, șofeurul a­ fost domolit și astfel s’a pu­tut continua drumul mai departe.­­Era, însă, prea târziu pentru a se evita orice accident. Șofe­rul a sărit din automobil și a murit pe loc. Prin­cipesa a fost grav rănită, iar principele a scăpat. La poliție nu se știe nimic de acea­stă fantastică tragedie.

Next