Viitorul, octombrie 1908 (Anul 2, nr. 322-352)
1908-10-01 / nr. 322
tss ANUL II. No; 322. I. Mh nurr.&r .* ^§r . l -v © c h i Ü SM &ß bani ABO&áMBtiffw /»— I UN AN SASE LUNI Hțarl ....... isié! 9 le! ffcStrllnitat«........................... SO lei 16 iei Abonamentele încep la I ț IL ale fiecărei luni Pentru preoți și învățători prețul abonam, pe Jumări REDACȚIA 166, Calea Victoriei, 66, — București 1m................... TELEFON 13/47 mm Partidele și Cluburile Cluburile politice la noi nu joacă, sau mai bine zis nu mai joacă un rol însemnat. Dacă în Ungaria de pildă, ca să luăm un exemplu mai apropiat, centrul de viață al partidelor îl formează cluburile, unde se organizează acțiunea lor ofensivă și defensivă, atât la guvern cât și în opoziție, de aici plecând cuvântul de ordine în toate împrejurările importante și aici centralizându-se toată activitatea lor de propagandă și de luptă, în România cluburile politice nu mai au de mult caracterul unor organizațiuni esențiale ale partidelor. Ele continuă de a exista, sunt considerate ca o mobilă necesară, din când în când atrag asupra lor luarea aminte a sumei politice prin vreo întrunire sau alegere de care sunt legate oarecari incidente, dar organe propriu zis indispensabile ale vieței de partid nu mai sunt. E destul să spunem că cluburile acestea—și nu vorbim decât de cele centrale—nu numără nici a mia parte poate din membrii organizați și consecvenți ai partidului, și că dintre cei înscriși abia a treia parte se îngrijesc de demnul lor mers. Și totuși nu a fost întotdeauna astfel. A fost o vreme în care cluburile jucau un rol de căpetenia în viața partidelor, însumând toate energiile acestora și fiind punctul de plecare a tuturor luptelor lor. Ele, cluburile centrale, dimpreună cu cluburile din țară, erau armătura partidelor. Prin ele conducătorii aveau contactul imediat cu partidul, din contactul acesta trăgeau putința de a cunoaște exact dorințele partidului, precum și puterea de a’i avea asupra-i cuvenita înrâurire. A cui e vina că s’au schimbat lucrurile? De sigur că a conducătorilor. Conducătorii nu sunt ținuți decât să dea toată atențiunea forțelor existente ale partidului și să lucreze în comun acord cu dânsele. Vina este deci a partidelor însăși, că desinteresându-se de organizațiunile lor ți lăsându-le în voia întâmplărei, lasă să le scape din mână posibilitatea de a le afirma ca forțe de sine stătătoare prin așezăminte de partid bine statornicite și capabile de a trăi prin ele însăși. De datoria lor era să nu lase cluburile ca să vegeteze în neputință și sărăcie și să ajungă simple aparate decorative, lipsite de orice înrâurire asupra mersului brebilor de partid. Ele ar fi trebuit și ar fi putut să dea cluburilor importanța ce trebue să aibă, atât spre buna regulă a afacerilor lor interne cât și pentru sporirea puterei și prestigiului lor în mișcarea politică generală. Dar, au neglijat complect acest lucru. Și neglijența asta, care a fost împinsă până la absurd, în sensul că cluburile ajunseseră niște organisme anemice, ce nu mai aveau aproape nici un rost, a dat rezultatele ce a trebuit să le dea. Treptat cu scăderea numărului și vitalităței cluburilor, a scăzut și puterea lor înăuntru și în afară, și dacă, printr’o ciudată rătăcire mulți au văzut că prin această nepăsare, demonstrează împotriva conducătorilor, pentru un motiv sau altul,—n’au făcut altceva decât să slăbească forța de rezistență— a partidelor însăși. A fost dar deosebit de binevenită acțiunea de reorgani jizare a clubului central al partidului liberal, prin prima măsură de-a exclude pe acei membrii cari nu dădeau clubului obolul lor, lăsându-i fără mijloace, și dintre cari unii nu au achitat măcar prima cotizație, de laînscrierea lor. Măsura aceasta, care de- altfel nu echivalează cu excluderea din partid, devenise de mult o urgentă necesitate. Și e bine că a fost formulată fără înconjur și adoptată. Clubul ca să devie din nou o forță ca în trecut și să ocupe în viața internă a partidului locul ce i se cuvine, trebue să fie o realitate, ceea ce nu putea fi, câtă vreme nu cuprinde cât mai mare parte a membrilor partidului, cari să’i poarte tot interesul și să’i dea mijloacele necesare spre a se afirma ca un organism viu și viguros. I crî în balcănica! — SITUAȚIA — Baterea în retragere a Serbiei, care neagă acum de a fi dat ordine de mobilizare și care, de altă parte, și-a precizat și mai bine atitudinea prin respingerea de către Sctipcină a propunerei de a declara război Austriei, a avut de efect o însemnare parțială a orizontului diplomatic. Oricare ar fi motivul acestei respăndiri a Serbiei, după ce umpluse toată Europa cu protestările ei indignate și desnădăjduite, e cert că din acea parte pericolul unei conflagrațiuni nu mai este iminent. In schimb, nu se poate ști care va fi până în cele din urmă hotărârea Turciei. In ultima instanță, tot în mâinile Turciei stă acum să aprindă focul sau să facă să triumfe cauza păcei. Au fost pentru Turcia cuvinte din balsam declarațiile primului-ministru al Angliei, care a afirmat cu energie că imperiul otoman nu trebue lovit și jignit. Dar nici d. Asquith, cu tot zelul cu care a luat apărarea Turciei, mai ales a Turciei liberale, nu a mers mai departe decât a protesta în mod negativ în contra actelor Austriei și Bulgariei. Aceasta ar fi o dovadă că Anglia,singura putere azi hotărât filoturcă, are în vedere în primul rând interesele păcei. VOUTILIX Din Studgart ne vine știrea că împăratul Wilhelm este decis ca în luna Octombrie să se ducă la Friederichshafen pentru a face o ascensiune cu balonul dirijabil Zeppelin No. 1. Miniștrii care se opuneau la început au trebuit să cedeze insistențelor imperiale. împăratul va face un aric voiaj la fel cu cel făcut de Regele Wurtembergului. * Pe când preoții români din cercul ocnei Sibiului erau întruniți la adunarea generală, jandarmii au pătruns în localul adunării și au somat pe preoți și se depărteze, sub cuvânt că adunarea nu a fost anunțată sub-prefectului , încordarea ce a existat până acuma din cauza afacerei Wahrmund între baronul Aehrenthal și nunciul papal din Viena, prințul Granito di Belmonte, s’a terminat. Ministrul de externe s’a întreținut în chip foarte amical cu di Belmonte la balul de curte din Budapesta. Bulgaria mobilizează Sofia.29 Septembrie.—Ministerul de război a dat astăzi ordine pentru chemarea sub arme a trei contingente. Se vorbește că, aceste trupe imediat ce vor fi mobilizate se vor trimite la frontiera dinspre Turcia. Senzația la bursa din Viena Viena, 29 Septembrie. — La Bursa de aici a produs mare senzație știrea ca dela Simbach s’au expediat pentru Serbia douăzeci și patru de tunuri. Protestul studenților sârbi dela Geneva Geneva, 29 Septembrie. — Studenții sârbi și muntenegreni dela universitatea de aici au trimis guvernului din Belgrad o telegramă, în care protestează în contra anexărei Bosniei și Herțegovinei la monarhia Austro-Ungară. Ei declară actul anexărei de un act perfid și pretind ca Serbia să înceapă războiul sfânt. c 1 •ám ® Jirifi inriíipliiiiiffi ] in :ifitivy hír • de demonstrație navală a Angliei D. Isvolsky ne-a asigurat că evenimentele stârnite de politica diplomației austriaca nu poate fi un casus belli. Se poate ca sferele diplomatice ale marilor puteri să fie foarte bine informate ; în acest caz cuvântul pacific al d-lui Isvolsky ne liniștește. Ni se vestește însă, ordinul guvernului englez, care ar fi poruncit unei escadre a flotei sale de la Malta, ca sub comanda amiralului de Battenberg să pornească în vederea unei demonstrațiuni navale înspre coastele Austriei. Opinia publică românească, prea puțin încunoștiințată între ale marinei, nu a luat în seamă această știre decât în totalitatea ei, cu credința că e semnalul nu al încheerei evenimentelor desfășurate până acuma, ci a repștirei lor. E bine însă să se știe în ce sens o demonstrație navală ar putea influența mersul lucrurilor și mai ales liniștea Austriei. Iată prin urmare mai jos răul cel mai însemnat pe care-1 poate provoca această demonstrațiune. E Insă tot atât de interesant să se cunoască forțele de cari dispun cei doi combatanți, spre a ne da mai bine seama de soarta unei eventuale încerări, de aceea facem mai jos o enumărare a forțeor însoțite de oarecari deducțiuni. Comerciul Austriei poate fi împedicat printr-o simplă apariție a escadrei engleze în apele austriace. Poate urma și o acțiune viguroasă asupra coastelor Austriei. O demonstrație navală prin urmare ar însemna un adevărat război între Anglia de o parte, care vrea să pedepsească purtarea Austriei și aceasta din urmă de altă parte, care, spre a-și apăra onoarea și mai ales securitatea întinsului său negoț, care se avântă în lume prin calea aceasta, de apă. Demonstrațiuni navale, fără urmări grave nu se pot face decât în apele statelor lipsite de forțe navale, adică de o marină serioasă de război. O demonstrație în apele turcești spre exemplu se poate face fără risc deoarece coastele imperiului otoman nu sunt apărate decât de vre-o câteva bastimente ruginite fără echipagii, neînarmate și de altfel nici măcar clintite în 30 de ani vre-o dată din loc. O simplă apariție amenințătoare a unei escadre engleze în apele turcești—dacă nu ar exista bateriile din coastele strâmtorilor—ar fi suficientă spre a obține într’o cestiune satisfacție. Acelaș lucru s’ar putea întâmpla cu orice altă țară. Austria însă posedă o flotă destul de însemnată și oricât de mică ar fi față de colosul englez, va căuta să răspundă acestei demonstrațiuni, căci în armată e lege ca soldatul să nu se plece în aceste situațiuni nici în fața celui mai temut. O demonstrație navală prin urmare în apele austriace, nu poate fi decât un adevărat război pe apă. Anglia însă, ar fi sigură de izbândă. Ea e stăpâna apelor și o escadră numai de la Malta ar fi de trei ori mai tare decât întreaga flotă a Austriei. Prin urmare o întoarcere a firului evenimentelor cari au provocat această probabilă demonstrațiune navală, e neîndoioasă în condițiile acestea. Austria va trebui să dea înapoi dacă Anglia și-ar trimite vreo câteva din vasele sale gigantice cari reprezintă fortărețe plutitoare, înarmate mai bine cât trupele de pe uscat. Cel mai mare vas de război al Austriei e „Erzherzog Ferdinand Max“ care e tipul unei serii de trei bastimente noi. „Erzherzog Ferdinand Max“ a fost construit la Triest între 1902—1907. Deplasarea sa normală e de 10630 tone. E lung de 124 m. 35 și 21 m. 72 în lărgime. Viteza e de 20 noduri și e mișcat de mașini verticale care dau o putere maximă de 18000 cai. Artileria sa e compusă din 4 tunuri de câte 240 mm., 8 piese de 190 mm., 12 de 66 mm. , 12 de 37 și patru mitraliere. E prevăzut cu două tuburi lancetorpile submarine. Cuirasa are grosimea maximă de 210 mm. Puntea falsă e blindată bastimentul e lipsit de protecție înainte și îndărăt. Cu greutatea de 10600 tone „Erzherzog Ferdinand Max“ n’are decât viteza bastimentelor engleze Swiftsure și Triumph, care nu sunt vasele cele mai însemnate ale marinei engleze, ci cu mult inferioare celor noi. Așa spre exemplu Dreadnought care e un tip după care se construesc actualmente încă trei, lung de 149 m. și lat de 25 cu o deplasare normală de 17900. E mișcat de 23000 cai putere ; cuirasa e de 279 mm, iar armamemtul său se compune din mult mai numeroase piese și de calibru mult mai mare. E neîndoios că flota de război a Austriei nu se poate compara nici cu numărul de vase al Angliei și de aceea actul anunțat de telegrame rămâne îndoeinic. Marea Britanie conștientă de superioritatea ei, nu se poate hotărâ cu ușurință să trimeată o escidră înspre coastele Austriei. Dacă însă a făcut-o, actul e de foarte mare însemnătate și poate avea urmări foarte grave. Flota de Dunăre a Austriei, e cu mult inferioară celei românești, care din toate punctele de vedere e superioară flotilelor care apără coastele Dunărene ale diferitelor țări. Gabriel Dichter Breadnought Amiralul de Battemberg Erzherzog Ferdinand Mm PUTERILE ARMATE din Balcani Colonelul Gädke, comandantul regimentului 41 de artilerie din Berlin, publică în numărul de Vineri al ziarului Berliner Tageblatt un interesant articol despre puterile armate din Balcani. „Voi începe, scrie d. Gädke, cu Turcia, deoarece acest stat este cel mai mare și cel mai interesat în mișcările din Balcani. In privința numărului locuitorilor, Turcia întrece pe toate Statele din Balcani luate la un loc. Imperiul otoman are o populație de 25 milioane, pe când celelalte state balcanice abia au o populație de 16 milioane, și anume : Bulgaria numără patru milioane, Grecia 2 jum., Serbia 2 și trei sferturi, România 6 jum. și Muntenegru un sfert milion de locuitori. Având în vedere însă faptul că populația creștină a Turciei este scutită de serviciul militar, rămân vre-o 16 milioane de mahomedani, din mijlocul cărora se poate recruta oricând o armată, cel puțin egală cu a tuturor statelor balcanice. Și apoi abia ne putem închipui ca România să ia parte la un război în contra Turciei. Armatele Turciei se pot însă numai cu mare greutate mobiliza In Macedonia. Căci cea mai mare parte a lor este în Asia, iar trupele din Armenia și Bagdat trebue să rămână acolo, asta totdeauna de un război cu Rusia. Astfel într’un apropiat război, Turcia nu poate conta decât pe trupele din Europa. Aceste trupe formează trei mari grupuri. Grupul de la Adrianopol constă din opt divizii, cari se pot mișca destul de repede și dintre cari patru pot or și când porni pe câmpul de bătae, celelalte patru având a apăra Constantinopolul și întăriturile Bosforului. Al douilea este grupul de la Yesküb, care încă numără cam opt diviziuni. Yeskübul nu este bine întărit. Poziția lui pe de altă parte este astfel încât or și când poate fi atacat de Bulgari. Al treilea grup, de 7 divizii îl formează trupele de la Salonic și Monastir. Aceștia însă se pot lupta cu Bulgarii numai cu mare greutate. Drumul lor este liber numai spre granița Greciei. In total trupele de care dispune Turcia în Europa sunt de 287 batalioane, 80 escadroane și 145 baterii. Aceste trupe, la care am mai putea adăuga armata neregulată a Albanezilor și cele din Anatolia se urcă la cifra de 730 mii de oameni.* Bulgaria are în timp de pace o armată de 53 mii de oameni. E destul de bine disciplinată. In caz de război această armată se urcă la cifra de 230 mii oameni, sprijiniți de alți vr’o 120 mii și da rezerve.* Grecia poate pune pe picior de război până la 89 mii oameni. In contra Grecilor Turcia are totdeauna pe Albanezi, cari caută de mult independența lor față de Greci.* Muntenegru are o armată de 60- 70 mii de ostași. Serbia, care se știe că e așa de mult zbuciumată poate avea în caz de război o oștire de vre o 220 mii de oameni.* Mai solid dintre toate statele balcanice și-a organizat armata la România, ai cărei soldați încă în războiul de la 1878 s’au luptat așa de bine, poate mai bine decât Rușii. Armata României, care este împărțită în 4 juni, corpuri, numără, în timp de pace cam 70 mii de oameni. In timp de război această armată se urcă la cifra de 250 mii de oameni, afară de rezerve. România însă trebue să-și îndrepteze privirile totdeauna spre Rusia. Din cauza aceasta linia de la Siret este foarte bine întărită, iar capitala României este—după cât știu eu—singurul oraș întărit după sistemul modern, în întreaga peninsulă balcanică.“ * Revenind la actualul conflict sârbo-austric, d. Gädke afirmă că un eventual război cu Serbia, ar slăbi în mod simțitor apărarea granițelor nordice și vestice ale imperiului. Schimbarea reședinței regelui Serbiei Belgrad, 29 Septembrie.—In cercurile politice de aici este vorba ca să se mute reședința regelui la Niș sau la Oronnevatz, deoarece, într’un eventual război, flota austro-ungară ar bombarda cu siguranță Belgradul. Rusia nu se se opune la anexarea Bosniei Berlin, 29 Sept.—Se vestește din Petersburg că guvernul rus, răspunzând la nota Austriei prin care se făcu cunoștința anexărei Bosniei, a declarat ca nu are nimic de obiectat cu privire la aceasta chestiune. 2 Mercuri” 1 (14) Octombre 1908 —...............■ . —■ «PÜP» La număr INIMI»..Di vectiu 80 bani AMFICHIRI COMERtuALE Linia da corp 7 pe o coloană în pag. III . 40 Ban ■dam „ „ „ „ „ „ „ IV . 30 Ba.I Inserțiursi și reclame linia ...... 3 Lei Anunciurile și inserațiunile sa primesc la Adminis="iz=strațîe și la Agențiile da publicitate ■ ■ ------- ■ ADMINISTRAȚIA Calea IVictorial^ 68, București. TELEFON 13/47 ."dV /: 3 ’ Bulgarii așa cum sunt interview cu om diplomat român. — Sentimentele Bulgarilor față de noi. — Diferența intre pătura de sus și cea de jos. — Gasitățile poporului bulgar. Faptul că d. Tacheff ministrul de interne al Bulgariei și-a exprimat față de un ziarist mirarea că România întârzie să felicite Bulgaria pentru proclamarea independenței, m’a hotărât să mă adresez unui înalt personaj din diplomația noastră, care a trăit 15 ani în Bulgaria și deci este mai în măsură decât oricine altul să cunoască sentimentele pe cari vecinii noștri le manifestă față de noi. Printre altele l’am întrebat: — Bulgarii ne iubesc sau ne urăsc ? — Depinde. La care anume strat din societatea bulgărească faceți aluzie? La populația cultă și luminată care nu se entuziasmează de frazele sforăitoare ale demagogilor sau la poporul de jos gata să fie tîrât oricând în prăpastie de politicianii nesocotiți ? — Așadar sentimentele față de Români diferă? — Nu numai că diferă, dar ele se găsesc într’un vecinic conflict. Stambuloviștii nu iubesc, ne admiră și ori de câte ori li se prezintă ocazia, ne ia ca exemplu. O mulțime de familii mari, descendente din vechii voevozi bulgari, își îndreaptă simpatiile lor spre noi. In schimb, Bulgarii macedoneni cari de câțiva ani au acaparat întreaga opinie publică în Bulgaria ne urăsc de moarte. Dacă vreți un exemplu, vă pot da unul clasic conflictul româno-bulgar de la 1900 când cu asasinarea lui Mihăileanu. Ei bine vă mărturisesc că nu unul și zaci de bulgari cari avuseseră ocazia să ne cunoască de aproape, veneau la mine și cu lacrimile în ochi mă rugau să împiedic conflictul pe cât îmi va sta în putință cele românești. In schimb au o superioritate — acea de a cunoaște mai multe limbi decât poporul nostru. Bulgarii dela Sud vorbesc toți turcește; cei dela Nord vorbesc românește. Negustorii bulgari cunosc limba rusească, românească, turcească și nemțească. Iar pătura cultă instruită în mare parte la Bobsrt-Gollege din Constantinopol, cunoaște limbile engleză, franceză, italiană și turcă. Afară de aceasta Bulgarii au în vinele lor ceva din sângele aventurierilor. Cea mai mare parte din ei, fie din cauza sărăciei, fie din alte cauze, pornesc de tineri de acasă și după ei cutreeră țările vecine, muncind din greu și inodând gologanul cu 99 de noduri, se întorc acasă cu un capital suficient pentru a putea întreprinde un comerț oarecare. Cu altă ocazie vă voi spune ceva despre armată, flota și porturile pe cari contrar dispozițiunilor tractatului de la Berlin. Bulgarii le-au fortificat punându-le în stare de apărare încă de pe vremea conflictului cu noi. Principele Boris moștenitorul tronului Bulgar — Era posibil un război intre noi și Bulgari în anul 19n0 — Nu. Toată vâlva nu o făcuse decât Bulgarii macedoneni și oamenii politici bulgari, cari își pierduseră capul. De altfel știți bine că guvernul bulgar de pe vremea aceea a fost dat în judecată și condamnat pentru fapte, pentru cari, la noi un om politic ar fi cu desăvârșire compromis. — Pe ce sa bazează Bulgarii când comit acești pași îndrăsneți? — Bulgarul din fire este megaloman. In această privință i-am putea foarte bine pune alături de greci. Pătura incultă a poporului mai cu seamă se entuziasmează la primele cuvinte cari i-ar măguli amorul propriu. E destul să-i vorbești de calitățile strămoșilor și de viitorul strălucit al marei Bulgarii, pentru ca ea să devină unealta cea mai periculoasă în mâna primului speculator de sentimente. Bulgarul nu se gândește mult. Odată opinia publică formată, cu greu o poți schimba. — In definitiv cari sunt calitățile poporului bulgar? — N’are nici o calitate extra-Lavij sora sil nrnrniminezane I). Tacheff Procesul fraudelor dela Primăria Craiova Continuarea dezbaterilor.Descoperirea misteriosului Ilie Georgescu înaintea tribunalului Ilfov secția I-a, au continuat ieri dezbaterile uimitorului proces al fraudelor și falsurilor de la Primăria Craiova făptuite de fostul primar M. Kintescu, o parte a fostului lui consiliu comunal cu ajutorul intendentului și a altor persoane, cari așteaptă să-și ia pedeapsa meritată. Toată ședința, cum de altfel cea de azi, este ocupată cu atestarea martorilor. Un inginer silvic dă relațiuni asupra valoarei pădurii, spunând că era mijlocie și răspunde întrebărilor ce i se fac, că amenajamentul pădurii nu era oneros și depreciator. Martorul Radulian, avocat și fost consilier comunal pe acea tristă vreme, declară că fusese însărcinat cu recepțiunea lemnelor furnizate primăriei de un anume Ilie Georgescu (misteriosul N. R ), pe care însă nu l-a văzut niciodată. Lemnele nu erau tăiate metodic, astfel că nu poate preciza câți stânjeni erau, dar afirmă că, după apreciere, în cele 103 grupuri erau tot atâția stânjeni. La recepțiune a lucrat 4 sau 5 zile, căci lemnele se aflau transportate pe la diferitele spitale și instituțiuni pendinte de primărie. Martorii Niță Anghel, Iancu Preda și Mitrică Iacob, țărani din comuna Circea, mărturisesc că l-au pomenit pe Ștefan Radu Neagu ca servitor la moșia fraților Svintescu, unde a stat mulți ani, până la vinderea moșiei. Vin apoi o serie de martori extrem de interesanți prin faptul că grație depozițiunilor iesela iveală misteriosul,mult-căutatul și negăsitul de instrucție Ilie Georgescu, acel care a luat asupră și furnizarea lemnelor de foc necesare primăriei Craiova. Martorii sunt: Ioniță G. Nicola, cărăuș, Panait Ionescu, la fel, Andrei Barbu Radu, Dumitru Gh. Preda și Haralamb Udriștea, pădurarii de la Blaju. Au spus în primul rând că pădurea s’a tăiat de Ștefan Ionescu, pe care în urmă lau revăzut la primăria comunei Rusăpești, unde îl adusese spre cercetare, judecătorul de instrucție, și al cârui adevărat nume era Ștefan Radu Neagu. Din mărturisirile lor rezultă că lemnele trimise de la pădure de către Ștefan Ionescu, erau primite la Craiova de d. Ilie Georgescu, ilident (intendent) și despre care oamenii spuneau că este intendentul primăriei. Acest domn Ilie le plătea pentru transport și indica unde să depună lemnele. Toți martorii au recunoscut pe acel Ilie Georgescu în inculpatul Simion Nicolaescu, fostul intendent al primăriei, care, după banca inculpaților, se fosticise rău de tot. Martorii au afirmat că intendentul Nicolaescu, a venit iarna la pădure în mai multe rânduri, împreună cu un alt boer și după ce se întrețineau cu antreprenorul tăierii Ștefan Ionescu, trăgeau noaptea în gazdă la un locuitor din sat, anume Florea Lixandru. Așadar dezbaterile de ori nu au fost, fără de folos. Tribunalul a luat notă, cu mulțumire, de neprețuita descoperire făcută și la orele 6 seara amână continuarea audierii martorilor pentru astăzi. H. m £ MERSUL HOLEREI Petersburg, 29 Septembrie. — In ultimele 24 de ceasuri, 72 cazuri de holeră urmate de 37 decese au fost constatate. Numărul total al bolnavilor este acum de 1214.