Viitorul, decembrie 1908 (Anul 2, nr. 383-410)

1908-12-01 / nr. 383

Ce se petrece la țar. R.­Sarat. — Fapt& In comuna Dumitrești, de către d-n căpitan N. Constantinescu administa­torul plășei, Al Zamfrescu, doctor , drept și proprietar, dr. Lazar Dice­scu, medicul plășei, s-a luat nobila i­nițiativă de a se strânge un fond pen­tru a se veni în ajutorul copiilor să­raci din acea comună cu prilejul săr­bătorilor și a face un pom de Cră­ciun. Pentru aceasta au și lansat nume­roase liste de subscripție, constituie­du-se pentru acest scop în urmato­rul comitet: Dr. L. Dicescu și N. Po­pescu magistrat stagiar, președinți d onoare, Căpitan N. Constantinescu ș Al. Zamfirescu, președinți activi; Ar­ghir Tătulescu comerciant, casier­­ia ca membru­ în comitet d-nii I. Dumi­trescu, învățător, Nae Verulescu, pro­prietar, Ghiță Dănulescu, proprieta și preotul Gh. Popescu. Se va pune cât de curând acolo di același comitet și bazele unei socie­tăți de binefacere. Factorii culturali ai plășei Dumi­trești au dovedit prin aceasta fru­moasă inițiativă dragostea lor pentu binele sătenilor și că își dau perfec seamă de măreața chemare ce au di îndeplinit în mijlocul țărănimei atâ de obijduitâ, de săracă și nenorociți din cauza ignoranței, boalelor și vi­ciilor. Călărași. — Fraudele de la nr 7 manutanța reg. 23. — Moarte subită­ — Diverse Corpul III armată fiind sesizat ci la manutanța reg. 23 din localitate s’ar fi săvârșit oarecari fraude de că­tre St. din cl. M­­. D. Mihăescu, fost o­­fițer cu aprovizionarea. A sosit în lo­calitate d-l St. D. Macovescu substi­tut de comisar regal spre a face an­chetă. In acest scop a făcut mai multe descinderi pe la negustorii de făină din localitate însoțit de comisarul Georgescu, și din cercetările făcute până acuma suma defraudată trece­a 15.000 lei. Ancheta continuă. Voiu reveni. — Astă­zi pe la orele 8 dimineața, brutarului Petre Dumitru venindu-i rău a căzut în fața palatului admini­strativ rămânând mort. — După rapoartele sosite la servi­ciul veterinar, epidemiile din județ s'au împuținat simțitor. Craiova. — Furt.— Scăpați de ___________ la moarte. Dumitru Gheorghe, alaltăeri în târ­gul de săptămână, împrietenindu-se cu țăranul Ioniță Simion, ia furat 15 lei. — In str. Domnul Tudor, doui co­pii ai femeei Elen­a Mateescu, au fost asfixiați în casă, din cauza mangalu­lui nestins. Prinzându-se de veste co­pii au fost scoși afară, scăpând ast­fel cu viață. Târg­oviște. — Crimă din Im —■n­g. ■ n­.......— prudență. — Furt Îndrăzneț.— Depunere de Ju­rământ. Tănase Ion Popescu din com. Să­­cueni luându-se la ceartă cu consă­teanul său Tudor Tița, cel dintâi in­­furiindu-se se duse în casă și luând o pușcă­­ și să tragă în Tudor Tița. Fiind, însă, reținut de soția și fratele său, înfuriat se smucește, și lovind trăgaciul, arma a luat foc, nimerind pe copilul Stelian Marina Ungureanu în abdomen. El a fost trimes la spi­tal in ogoaie, iar criminalul arestat. — D-l David I. Moseanu, pălărier, a reclamat poliției și prefecturei că doui țărani ducându-se în prăvălia lui sub cuvânt că vor să facă târgu­­eli, i-au furat o legătură cu 10 piei de astrahan în valoare de 250 lei. — Azi s’a luat jurământul soldați­lor din contingentul 1909, în curtea reg. 3 Dâmbovița No. 22 de către preotul reg. Radu Popescu și în pre­­sența d-lui colonel Mihăilescu și a o­­fițerilor superiori și inferiori. | Proectul de organizare a magis [ ]traturii. [ Eri după amiazi, toț­i ] consilierii Curții de casație împre­­ună cu procurorii ei, au ținut [ ] ședință ad-hoc, sub președinții l] d-lui Se. Fereki de prmul preșe [­­dinte, pentru a discuta proectu­­l de lege întocmit de d. Tom­a ete ] lian ministru al justiției și a și di ] [vizul asupra lui , aceasta după j chiar dorința d-lui ministru. . ] Ședința a durat de la orele 1—4 ] iar rezultatul ei va fi trecut în­ ] tr’un raport amănunțit, pe care d I prim-președinte Il va înainta mi [ nistrului Luni sau Marți. ] Diverse.—Individul Lazăr Gold |din serviciul d-lui Anghel Rădu­­­­lescu, din Câmpina, după ce furi 12000 lei stăpânului, dispăru. Par­­c­hetul de Prahova a trimis o circu­l­lară parchetelor din țară, cu sem­­[ nalmentele deli­ventului, pentru ] a-1 urmări și prinde». H. ATENEUL din TULCEA Tulcea, 29 Noembrie.— Convocate I­da d. I C. Atanasiu, prefectul jude­­­­țului, persoana marcante din oraș au­­ hotărât înființarea și a unui Ateneu­l local. ] In acest scop a fost ales un co­­]mitet în frunte cu d. Atanasiu, ră­­]­mânând ca Marți 3 Decembrie să­­ aibă loc o nouă întrunire, când să i se aleagă comitetul definitiv pentru­­ acest an. Tot în adunarea aceasta, I conferențiarii înscriși vor alege zilele j când își vor desvolta conferințele. I Până acum, s’au înscris următorii I domni conferențiari: I. C. Atanasiu : ] Zori noui; dr. Babeș : Determinarea­­ și constatarea epidemiilor; Timus ;­­ Egoism și altruism; dr. Vied. Tuber­­­culoză; V. C. Patriciu: Luxul, mijloc­­ de progres ; căp. Ulb­: Din amfitea­­­trul paleografiei; locot. Chirilă: Va­­­loarea militară a neamului românesc; N. Dunăreană: Citire din Gogol; A . Calafeteanu: Din viața plantelor ; C. I­ordăeliescu : Umorul român; d nii I Popescu, magistrat; Sebastian Theo­­dorescu, fost primar; Gavrilescu, Hențescu, Ceapârr, căp. Crăciunescu, C. Popovici, P. Pavlu, Const. Moisil, C. Motomancea și d-na Mina Popa au rămas să și aleagă subiectele. Alegerile din Capitală „Monitorul Oficial“ de ori pu­blică următorul decret regal : Colegiul II electoral pentru de­putați, din județul Ilfov, este con­vocat a se întruni, în ziua de 21 Decembrie 1908, pentru a împlini printr’o nouă alegere, cele trei va­canțe declarate în Adunarea depu­taților, in urma înceta­rii din viață a d-lui Dr. Ion Radovici, și a nu­mirii în funcțiuni salariate de Stat a d-lor Pfompiliu Eliade și N. Co­­cule­scu. JUDICIARE I Afacerea Borneanu.— Orbescu.— Procesul de ordin penal dintre a­­vocatul Borneanu și victima ei, d. Petrișor Orbescu s’a terminat, pre­cum se știe, prin definitiva con­damnare a acelui dintâi la o lună Închisoare, pedeapsa pe care a și ispășit-o. A rămas acum chestiunea celor 350 de acțiuni „Banca Agricolă“, în valoare de 130 000 lei, cari fuse­seră ridicate, cu ocazia instrucției, de la Borneanu și depuse la tri­bunalul secția 3, ca corp delict. La Începutul procesului corecțio­­nal judecat înaintea aceastei sec­țiuni, d. Orbescu se constituise parte civilă pentru 900.000 lei, în­tre cari și acele acțiuni. In cursul dezbaterilor Insă d-sa încheiase o tranzacțiune cu Borneanu (tran­zacția fusese mijlocită de fostul grefier Dumitrescu și de samsarul Ceaușoglu), prin care se dezistă din calitatea d­e parte civilă și re­cunoaște că bonurile sunt ale lui Borneanu. După terminarea osândei, acesta «ere tribunalului sus menționat să-i «libere acțiunile. La aceasta se opuse în primul rând d. Or­bescu, care văzuse că fusese mis­tificat de intermediator], a cerut la acelaș tribunal, secția l-a, anula­rea trasacțiunii. Cu privire la a­­ceastă cerere, tribunalul secția 3-a a hotărât ca acțiunile să fie men­ținute în păstrare până la rezol­­­virea procesului de la secția 1-a.] Iată Insfi că intervine și parche­tul cerând instanței să declare con­ 1­fiscate acțiunile să fie atribuite Sfa­tului, deoarece este vorba In primul loc de un corp delict fată proprie­tar iar pe de altă parte pedeapsa­­ confiscațiunii trebue sublnțeseată | In sentința de condamnare a lui­­ Borneanu, atât numai ca tribuna­l­­ul ca și Curtea de apel omisese­ să se pronunțe asupra ei. Tribunalul secția 3-a, după o de­ 1­liberare de zece zile s’a pronunțat | In sensul că își declină competența | a judeca cererea parchetului, de­­­oarece fiind vorba de o omisiune | Intr’o sentință judec­ătorească nu-­­mai Curtea de casație este In drept | a se pronunța asupra ei. Crima de la Ferbinți —Păzitorul­­ turc Mehm­ed AH, după moșia Fer­­­binți a d-nei Sevasta Anan, dorind ] mure să intre In grațiile fetei Ma­r­ia Mihalcea Ivan, și findcă acea­­­sta refuza sa-i prmnasta propu­­­nerile, a profitat, sălbatecul turc,­­ când dânsa trecea prin ogorul mo­­­­șiei. In ziua de 27 Octombrie și­­ trase un foc de pușcă asupra ei.­­ Afacerea a fost data spre cer­­­cetare la cabinetul I. D. jude Ne­­­grea, terminând instrucția a dat] ordonanța definitivă prin care tri­­­mete pe Ah Mehmed în judecata [ Curții cu jurați. Mișcarea d­e la finanțe La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : la serviciul­ exterior al finanțelor ■ D. T. M. Anastasescu, impiegat cl. II la Creditul Agricol din Gorj, transfe­rat la Buzău. D. Chiriță Scriban, impiegat auxiliar cl. I la Creditul Agricol din Buzău, transferat la Gorj. D. I. T. Vorvoreanu, impiegat cl. II la Creditul Agricol din Vâlcea, numit la administrația financiară Romanați. D. V. Savel, impiegat cl. II în ser­viciul exterior, numit la Creditul A­­gricol din Vâlcea. D. M. Troșculescu, impiegat auxiliar cl. II la Vaslui, a fost înaintat cl. I la Capitală. D. Angh­el St. Costin a fost numit imp. anxiliar cl. II la Vaslui, în locul d-lui N. D. Mihăescu, neprezentat la post. La vămi, D. Ghedeon Bratu, taxa­tor la Predeal, mutat la București­­poșta. D. I. Boicescu, numit taxator, a fost însărcinat să funcționeze la vama Iași. D. Gh. Petrescu, impiegat cl. I la București-poșta, a fost însărcinat să conducă vama Oltenița. D. G. B. Ivanovici, șef de vamă la Oltenița, a fost m­utat la Râu-Vadului, în locul d-lui M. Niculescu, mutat la Cernavoda. D. Pandele Mihăilescu, numit impie­g­at, a fost însărcinat să funcționeze a București-poșta. Misteriosul fart din Craiova Craiova, 29 Noembrie.—O sen­zațională afacere se cercetează de poliție.. Sa povestim faptele: Azi noapte a sosit în localitate d. Gh. Io­ne­scu, de fel di com. Brebeni (Olt), actualmente proprietar In Slatina și a tras la hotelul Națio­­nal, unde luând o cameră de dor­mit a Închis ușa cu cheia punând apoi cheia sub pernă. Astăzi d­­lom­seu a reclamat po­liției că nu se știe prin ce împre­jurări misterioase i­ s’a furat suma de 14 000 lei din buzunarele hai­nelor, pe care dezbrăc­ându-le noap­tea le pusese pe un scaun din ca­­meră,­­căci ușa și ferestrele la deș­teptare le găsise tot închise. Comisarul Marianopol, care a fost însărcinat cu anchetarea cazului, a chemat la interogator pe d. Ba­­beș, antreprenorul hotelului. Rezultatul anchetei îi vom da mâine. Aparate mecanice pentru mărci și cărți poștale Se știe că de câtva timp direcțiu­nea generală a poștelor și telegra­felor, a așezat în peristelul palatului poștei, trei aparate mecanice unde pudicul punând monede de 5, 10, 15 și 25 bani, prin apăsarea unui resor capătă cartea poștală sau marca de care are nevoe, fără a mai fi nevoe să se ducă la debit. In urma rezultatelor satisfăcătoare date de aceste aparate, direcțiunea poștelor, a hotărât să așeze și altele in punctele mai principale ale Ca­pitalei. Astfel se vor așeza asemenea a­­parate la palatul justiției, la toate ministerele, la casa de depuneri, la cele mai principale case de bancă și instituțiuni de credit, cum și pe principalele piețe. Aceste aparate sunt menite a a­­duce un real serviciu publicului, care La orice oră din zij sau din noapte și ori­unde, va avea la îndemână mărci și cărți poștale. Copurile legiuitoare GAMERA Ședința de la 29 Noembrie 1908 Ședința se deschide la orele 2 lum sub preșidenția d-lui M. Phererhale, D. C­­­arca cere să i se pună la dis­poziție mai multe date privitoare la aplicarea legei asupra monopolului cârciumarilor, având intențiunea de a desvolta o interpelare, D. dr. Elian anunță o interpelare asupra depozitului central de medi­camente. D. D. Bianu anunță d-lui ministru al instrucțiunei publice o interpelare asupra scandalului petrecut Vineri în cancelaria Universitaței, unde doi profesori s’au bătut. D. Penescu anunță d-lui ministru al instrucțiunei publice o interpelare asupra administrației eparhiei P­o­manului, începerea discuției adresei de răs­puns la Mesagiul tronului se fixează pentru Joi. In caz când Senatul va prelungi discuția sa la Mesagiu, și ar mani­­festa dorința de a nu o întrerupe d-nii deputați vor fi înștiințați indi­vidual de data când se va începe discuția. Camera se ocupă cu votarea de re­cunoașteri de români stabiliți în Do­­brogea. Se votează recunoașterile domnilor Proca, Sasu, Paraipan, Brancovici, di­rectorul Băncii generale din Constanța Radu Tocitu, și Ion Bulgăre. D. N. Filipescu cere mai multe acte și dosare de la consiliul superior al agriculturei, care-i vor servi la dis­cuția Adresei. La orele 3 jam. ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare joi la orele 2 p. m. tot în localul Senatului. PARLAMENTARE Discuția Adresei de răspuns a Camerei la Mesajul Tronului s'a fixat pentru Joi.* In ședința de eri a Camerei s'au a­­nunțat următoarele interpelări : d. dr. Elian asupra depozitului central de medicamente; d. 1. Bianu asupra re­gretabilului incident petrecut Vineri la Universitate între d-nii prof. Iorga și Dragomirescu, și d. Penescu asu­pra administrației eparhiei Roma­nului.­ De asemenea d. C. larca a cerut mai multe date relativ la aplicarea legei monopolului cărciumelor, iar d. N. Filipescu mai multe acte și do­sare de la consiliul superior de agri­cultură, spre a-i servi la discuția A­­dresei. Pedeapsa cu moartea IN FRANȚA Camera franceză a hotărât prin 330 voturi contra 201, menținerea p­depsei cu moartea. Hotărârea aceasta a înspăimântat în primul rând pe cei cari doresc ca viața D-nei Steinb­eil să fie cru­țată , apoi pe 18 condamnați la moarte, cari nădăjduiau să obție clemența șefului statului. Presa, populația și oamenii de guvernământ, au format două ta­bere opuse cari se agită pentru sau în­potriva menținerei preroga­tive de care se bucură președin­tele Republicei cu privire la gra­țierea condamnaților la moarte. E de ajuns să amintim, că în ul­timul timp au evadat din Guiana ș­nse condamnați la moarte, iar un alt condamnat, a cărui urmă se perduse, a fost arestat în Paris, spre a ne da seama de legitimita­tea agitațiunei populației, în fa­voarea menținerei celei mai aspre pedepse. O lecție de higiena Fabricanților de mezeluri Autoritatea comunală, a demonstrat printr’o secțiune practică, cum poate fabricantul de mezeluri să se confor­meze higienei. D-nii Dr. H. Botescu și Cartiariu, în­­preună cu toți fabricanții din Capi­tală, s’au întrunit în fabrica d-lui Pa­­țac, unde d-nul dr. Cartianu îmbrăcat în hainele de lucru—model—ale unui lucrător, a operat tăerea unui porc, curățirea lui și în sfârșit toate cele­lalte operațiuni pe cari le necesită punerea în comerciu a acestor căr­nuri sub diferite forme. Problema principală era spălarea locului pe care se face tăerea, fără ca localul să aibă instalațiune de apă, se turnau mereu găleți cu apă; cură­țirea de păr, care e dus de un curent de apă ; curățirea tuturor bucăților de carne, etc. S’a dovedit că deși pentru unele operațiuni mesele de zinc și marmură sânt cele mai higienice, pentru cură­țirea bucăților de carne e mai prac­tică întrebuințarea unor bucăți de scânduri cari pot fi u­șor spălate sau date la rândea, fără a strica totuși­ uneltele. S’a luat apoi o gustare la care d. dr. H. Botescu a avut prilej să facă o recomandațiune călduroasă tuturor fabricanților de mezeluri în scop de a se conforma cu toții dispozițiunilor sanitare cari se impun în negoțul de carne, iar d. dr. Cartianu a mulțu­mit autorităței, reprezintată prin d. dr. Botescu pentru râvna pe care o depune în scopul însănătoșărei popu­lației și a îndrumărei industriașilor și comercianților noștri de alimente pe calea bună și folositoare. S-a hotărât apoi vizitarea altor două fabrici și o întrunire pe azi la orele 3 p. m­. în cabinetul d-lui dr. Botescu. Serviciul navigației române Statul român până azi a cheltuit­ suma de 150,444,033 fr. pentru a îmbunătăți calea navigabilă pe Du­nărea, de la Vârciorova la Sulina. Iată numărul de vapoare șî de a­­parate, pe care-l are serviciul hi­draulic danubian : 5 vapoare cu pompe, dintre cari Ialomița, a costat 209,393 fr.; 9 remorchere dintre care cel cu mai multă forță «Dunărea» a costat 125 de mii fr., 5 pontoane, o macara mare de o putere de 25 tone, 11 șlepuri, 2 bărci de fier, un aparat pentru sondagii, un aparat de sca­fandru. In afară de aceste, serviciul hy­draulic a mai comandat un vapor cu pompe de o forță de 600 metri cubi pe oară, trei șalupe, din cari 2 de o forță de 70 cai puteri și una de 40 cai putere, cari sunt deja gata și o macara plutitoare de o forță de 50 de tone. Luni 1 DecembH ® NUMIRI DE AVOCAȚI ai Statului Au fost numiți : D. C. Sipsomo avocat al statului cl. I­a pe lângă instanțele judecătorești din Capi­tală și județul Ilfov, în locul lui I A. Filitis. D. Gh. Maleoci, avocat al Statu­lui cl. Ia pe lângă aceleași instan­țe în locul d-lui G. G. Danielope demisionat. D. George Schina, avocat al Sta­tului cl. I a pe lângă serviciul do­menial al Dobrogei, în locul va­cant. D. N. Th. Ștefănescu, avocat a Statului cl. II-a pe lângă instan­țele judecătorești din județul Ilfov și Capitală, în locul d-lui G. C Schina. Inspecțiile d-lui general Averescu D-nul general Averesc, minis­tru de război, a­ujuns Vineri 1a 7 jum. seara la T Severin și a f­st întâmpinat la gară de către d-nii coloneii V. Ale­xandrescu, co­mandantul brigăzei 1 de infante­rie, Victor Lupu, noul comandant al regimentului 1 de roșiori, ș Octar Vlădescu,­­comandantul re­gimentului I de infanterie Mehe­dinți No. 17. O recepție s-a facut­ apoi la cer­cul militar. Bri d-nul general Ave­rescu a trecut în inspecție regi­mentul I de roșiori și regimentul I de infanterie Mehedinți No. 17 La prânz a avut loc la cercul militar un banchet, la care au fost invitați toți ofițerii garnizoanei Eri de amează d-sa a plecat spre București. Conferința d-lui Iorga la Liga Culturalâ Aseară între orele 10-10 d. N. Iorga profesor universitar și a dezvoltat importanta d-sale conferință asupra Românilor din Maramureș și a poe­ziei lor populare. Subiectul fiind însemnat și de ac­tualitate, d. Iorga va continua su­biectul într-un ciclu de ședințe care să îmbrățișeze întreaga viață a Ro­mânilor din Maramureș în toate manifestațiunile sale, D. Iorga a vorbit de caracterul distins al acestui grup de Români de cealaltă nație românească. Țără­nimea lor mândră și plină de vi­goare în opoziție cu cea umilită din Ardeal și România. Viața Români­­lor din Maramureș concepută în trăsături patriarhale, a fost favora­bilă ca să ia naștere o poezie mân­dră și bărbătească lipsită de iduio­­șia și sentimentalizmul poeziei de la noi și Ardeal. Trecând la viața economică a Românilor din Maramureș, d. Iorga a spus, că se găsesc într'o stare rea de tot. Desnaționalizarea continuă și e bine ca în momentul de față când viața lor e mai intensă și mai ma­nifestă învățații Români să se o­­cupe de obiceiurile și poezia lor populară. D. Iorga a vorbit cu multă laudă de tinerii entusiaști maramureșeni, d­ini Țiblă și Băilă, cari au făcut o colecție importantă de poezii popu­lare și de însemnări asupra vieței trecute și prezente a compatrioți­lor lor. , Așteptăm în conferințele ce ne desvoltă în săptămâniile viitoare, ca d. larga să precize­ze­ și anume o lu­mină vie asupra contururilor și schi­mei sumare ce ne-a făcut aseară a­­supra vieții unei mmase de Români puțin cunoscută la noi și a cărei e­xistență este de azi pe mâine­ Și conferințele d-lui Iorga vor fi cu a­­tât mai importante cu cât va arunca noi prospective asupra istoriei întu­necoase din primele veacuri ale în­­temeerii Principatelor, Maramureșul fiind leagănul Domniilor cari s’au scoborât din țara lor muntoasă și a dat prima organizație solidă a Mol­dovei, și a consolidat viața e i de stat pentru mai târziu. naualu­rarea școalei din Chitila ori la ora 1 p. m. s’a inaugurat printr’o solemnitate impunătoare, ș­cnaia primară rurală din comuna Chitila construită cu cheltuiala ge­nerosului bine­ făcător d. Ion Ol­teanu. La solemnitatea aceasta a luat parte și d. ministru al instruc­­țiunii publice Spiru Haret care ți­nea ast­fel să mulțumească muri­­mosului țăran pentru darul făcut ustim­ei. D. prefect al județului Nicolescu- Dorobanțu, d. Victor Bibera din partea consiliului județean au ve­nit de asemenea sâ mărească ma­niistarea culturală organizată în jurul acestei noi vetre a învăță­mântului. La­ciul de școală situat la mar­ginea șoselei, nu departe de dru­mul de fer, întrece cu mult școa­lele noastre rurale construite până la aceasta, prin frumusețea exte­riorului său, prin soliditatea ș distribuția hegienică a datelor și­­ particularitate, o inovație fert­­ită, un bust în bronz al d nului Olteanu așezat pe un soclu de gra­­uit, ornează în mod foarte fericit ?ed­rea generală a ș­oalei. D. Ion Olteanu a construit școala In Imprejurări cari merită a fi re­levate­­ in copilărie d-sa păștea oile pe locul în care se află ac­tualmente ș­oala și într’o convor­bire cu tatăl său, i-a promis a­­cestuia că va munci spre a aduna 3ani și va construi cu banii aceș­tia o școală- D. Olteanu a plecat la oraș unde în decurs de mai mulți ani a agonist o avere fru­mușică și în acest an s’a ținut de făgăduială. D. Olteanu a mai pro­mis zilele trecute amiclor săi in­timi, că de va veni d. ministru, va construi și o biserică, de­sigur că se va ține de cuvânt și acuma. Au luat parte la serbaria oit­eri d-nii Spiru Haret, I. Niculescu Dorobanțu, V. Biberea, Eisner di­rector al fabricei de zahar din lo­­alitate, Camil Demetrescu jude­cătorul ocolului, Iomsou inspector școlar, I. Ghiață revizor ș­olar, Pârvan directorul școalei, Timo­­tescu învățător în comuna Cocioc, Scarlat Demetrescu, Lt. Georgescu, G. Simionescu, arhhimandritul M. Constantinescu, Popovici percep­ tor, d-na Săgârceanu, d-ra Teo­dorescu, d-ra Minescu și un­­ nu­măr imens de săteni cu femeile lor, cari se înghesiau să asculte cele ce se rostesc și să aplaude cântecele și declamațiunile de alt­fel foarte drăguțe ale elevilor școalei. S’au rostit cuvântări de către d-nii Pârvan, Ghiață și I. Nicu­lescu Dorobanțu cari au lăudat și au dat de exemplu inima gene­roasă a d-lui Olteanu, d. ministru Spiru Haret care a explicat rostul școalei singura avuție posi­­­bilă poporului nostru spre a see impune puterilor—fie militare, fie industriale și financiare, cari ne înconjoară. In numele sătenilor, a mulțumit d-lui ministru comerci­antul Dumitriu. Serbarea s’a sfârșit printr’o masă copioasă, la care n’a lipsit nici șampania. S’au ridicat numeroase toasturi prin care toți asistenții și-au ma­nifestat călduroasele sentimente care-i leagă de imensa operă a d-lui Haret și admirația față de sacrificiul d-lui Olteanu. De la societatea femeilor române D-nul Mehedinți a deschis aseară conferințele societăți femeilor române Subiectul conferinții a fost „arta de a călători“. Iată în scurt ideile con­­ducătoare: Obiceiul de a călători e o serioasă pornire de cultură. El s’a desvoltat mai ales atunci când oamenii și-au dat seamă de frumuseța pământului și că el este vrednic de admirat, trebuit să treacă multă vreme până la concepția frumosului naturii și semnalul l’a dat nemuritorul Jean Jacques Rousseau. In descrierile lui se­­ vede un delir de entusiasm pentru natură și poate n’au fost pagini mai sublim scrise. In urmă romantismul înalță imnuri de admirație naturii. A trebuit să fie geografii mari, alături de scopul știin­­țfic, să ne descopere adevăratele fru­museți ale naturii, plăcerea de a ve­dea pământul, și să ne arate natura în toată splendoarea și în toată va­rietatea ei. In afară însă de plăcerile estetice, avem și mulțumirea intelec­tuală prin interesul, pe care ni-l des­voltă aceste călătorii. Interesul cultural s’a desvoltat în strânsă legătură cu plăcerea estetică, și cu atât aceasta va fi mai mare, cu cât și cel care călătorește își va da bine seamă de toate faptele înconju­­rătoare. De aici se vede că e călăto­rie și călătorie, și că ea este o artă. Unii prin firea lor sunt călători. Rousseau instinctiv era atras de fru­musețile naturii și putea să le pă­trundă taina. . Goethe în „Italienische Reise“ dă dovadă de acelaș spirit superior în călătoriile lui. Aceștia prin firea și prin puterea lor sufletească superioară s’au putut ridica la o înălțime, pe cari noi nu o vom atinge. De aci nevoia că pen­tru noi se impune o pregătire știin­țifică serioasă și cea mai bună disci­plină în științele naturii, fără de cari nu putem spune că am făcut o călă­torie, în adevăratul înțeles al cuvân­tului. Se impune și la noi asemenea că­lătorii prin­­ara noastră, mai ales că în tineretul nostru se observă aceste năzuinți. Citiți Locuri vacante in pag­. IV :­laiul Cercului comercian­­ților de băuturi spirtoase Aseară a avut loc în sala Efo­­riei, balul cercului comercianților și producătorilor de băuturi spir­toase din Capitală. La această serbare care a fost dată sub patronagiul d-lui Al. Djuvara, ministrul Industriei și Comerțului, a participat un pu­blic imens. Comitetul a oferit d-lui Djuvara 2 splendide jerbe de flori. In numeroasa asistență am putut remarca pe d. Djuvara ministrul in­dustriei și comerțului,­V. Brătianu pr­iarul Capitalei, dr. Creangă, d. Emil Petrescu prefectul poliției, G. Dusa, Cezărescu ajutor de pri­mar, Em­. Caroglu, Ni­u Filipescu, Marghiloman, G. Stroescu, I . Saita, Nicu Lah­ovari, Petru Ste­­lescu, AlemSneștianu, avocat Dra­­gomires­u, Take Ionescu cu d-na Barbu Păltineanu, Disescu cu d-na Emil Socec, I. St. Murat, Pușcariu, Ian­u Brătescu, Take Policrat, dr. E. Sterian, M­rcea Demetriad, Cor­­bes­u, Mihalcea, Aldulescu, etc. La șampanie a luat cuvântul d. C. Cernătescu preșe­dintele cercu­lui care a adus elogii d-lui minis­tru Al. Djuvara marele om de stat pentru solicitudinea și munca ;e o depune pentru progresul so­­cietaței. D. ministru Al. Djuvara luând cuvântul a asigurat pe comercianți că va reunsi fără preget pentru prosperitatea comerțului și ter­mină îndemnând pe comercianți­ă lupte cu energie pentru dez­voltarea acestei ramuri de comerț și industrie. D. Vintilă Brătianu arată celor de față că a luptat totdeauna pen­tru binele tuturor cetățenilor și deci și pentru binele comercianți­lor pentru care a depus și va de­pune tot interesul. D. Take Ionescu după ce face constatare că aceată serbare are un caracter pur național, în­chină paharul în sănătatea comer­cianților îndemnându i la muncă. D. Emil Petrescu, prefectul po­lției, a băut în sănătatea comer­cianților pentru cari păstrează cel mai viu interes. D. Barbu Păltineanu a băut pen­tru comercianți. D. Mihalcea a­ mulțumit d-lui ministru Djuvara de onoarea ce a facut-o membrilor socie­tatei de a fi venit în mijlocul lor și termină seria toasturilor bând în sănătatea tuturor oamenilor cari aduc fo­loase țărei. fiarul s’a terminat la orele 5 dim., când fiecare a plecat ducând cu sine cea mai frumoasă amin­tire, al unei nopți petrecute în mod cât se poate de plăcut. M. INFORM­ATIUNI - Colegiul III electoral de depu­tați din județul Romanati a fost convocat pentru ziua de 21 Decem­­brie, pentru a alege un deputat iv, jocul. , regretatului C. Poroineanu [UNK] l­а In­, curând sa va face o miș­carra ;­nsemnată în corpul diplo­m»■ Í Cd pivire la pretinsele fraude ^la vama Constan­ța cu importul obirjitor, d-Tu­l Frankian, ministe­rul de finanțe ne autoriză a da ur­mătoarea desmințire: Nu este­ vorba de nici o fraudă, nici din partea d-lui Frenkian nici a expeditorilor. Totul se reduce la faptul că d. Frenkian, stabilindu-se în Con­­stanța a cerut scutire de vamă pentru mobila sa, ceea ce ministe­rul i­a acordat D-sa, însă, nu știa că această scutire se acordă numai în termen de ș­ase luni de la stabilire la țară. In realitate ti- a este stabilit de patru ani. Când a aflat acest lucru minis­terul de finanțe l-a supus la plata taxelor vamale conform legei, taxe pe care d. Frenkian le-a achitat vămei Constanța. Membrii consiliului comunal din Tulcea și au înaintat demisiu­­nile cari au fost primite de minis­terul de interne­, probabil că comisiunea inte­rimară, care va fi numită, se va compune din D­aii G. Gherdan președinte, C. Moisil, vicepreșe­dinte, I. Nicolau­, G. Zarmasca și G.­Țuțuianu. In ziua de 17 Decembrie va a­­vea loc la teatul național o repre­zentație de gală dată de către sin­dicatul ziariștilor. Se va juca frumoasa comedie a­­­ lui Ursache „ O căsnicie“. D lt. col. Dionisie Șolitiș din reg. 23 infanterie Ialomița, a câș­tigat 20000 lei la lotaria regatului român. D. Pâcleanu, ministru plenipo­tențiar și consul general al Ro­mâniei la Cairo , care se află în țară In concediu, va pleca joi ca să-și ia postul în primire. □ D. Petrescu, inspe­tor agricol al județului Ilfov, și-a dat demi­­siunea. D. Busoi­escu, inspector agricol de pe lângă consiliul superior de agricultură, a fost însărcinat să o­­cupe provizoriu această funcțiune.­­ Conferințele culturale de Du­minică nu se vor ține azi la nici una din școli. De Duminică 7 De­­embre. Insă, aceste conferințe vor continua.. Societatea agrară va ține azi o adunare generală extra­ordinară la orele 3 p. m. în localul ei din calea Victoriei 77. D. D. I. Cezărescu prim aju­tor de primar, a demisionat din funcțiunea această spre a putea candida la alegerile apropiate. D. Ea. Dan șeful contencio­sului de la primăria Capitalei a demisionat, demisiunea i a fost primită cu mulțumiri din partea d-lui primar pentru serviciile mari aduse Capitalei, în tot timpul în care a ocupat această demnitate. O Luni după amiază d. V. G Morțun, ministrul lucrărilor pu­blice, va lucra cu d. N. Oprescu, directorul comptabilității, la în­tocmirea definitivă a bugetului a­­celui departament pe exercițiul viitor 1909—1910. Pentru anul viitor bugetul aces­tui departament va fi sporit atât in ceea ce privește salariile, cât și materialul. Artistice.­­ Mercuri 10 Decembrie începe la Teatrul Liric seria de 10 re­prezentații pe care o dă în București marele artist italian Er­mote Novelli. Representațiile se vor succede după cum urmează: Mercuri 10 Decembrie Papa Le­o­­nard; Joi 11 Decembrie 11 Barbero benefico; Vineri 12 Decembrie Shy­­loc­ ; Sâmbătă 13 Decembrie Kean ; Duminică 14 Decembrie Ludovic nr XI; Luni 15 Decembrie 11 Patio delle Sa­bine ; Marți 16 Decembrie Dante; Mercuri 17 Decembrie Mia Magice non ha chic ; Joi 18 Decembrie Povera­­gente; Vineri 19 Decembrie Rubagas. ■ Marele Circ Sidoli care în scurt timp va termina stagiunea sa la Viena cu ocazia trecerei la Odessa, va da o serie de reprezentațiuni în Bucu­rești cu­ un program din cele mai a­­lese, având cele mai noi atracțiuni din lume și artiști din marele centre europene. Ca și în toți anii Circul Sidoli, nu ne îndoim, va fi și de astă-dată la înălțimea reputației sale. Administrative.—Ministerul de in­terne a revocat din funcțiune pe d. Roland St. Isvoranu, administrator la plasa Furceni, județul Gorj. ■ D. M. Spineanu, fost polițai al o­­rașului Câmpina a înaintat acum cât­va timp ministerului de interne, un denunț contra vechiul subprefect ac­tualmente administrator al plășii Ol­tenița, d. I. Ionescu. In urma acestui denunț, ministerul de interne a insărcinat pe d. M. Ma­­nolescu, inspector administrativ, a face o anchetă. D. inspector Manolescu a constatat că toate cele denunțate conica d-lui Ionescu erau pure calomnii. In urma acestor constatări d. M. Spineanu a fost destituit din funcțiu­nea de polițai al orașului Câmpina. Adunări și întruniri.­­ Societatea științelor medicale va ține ședință Luni, 1 Decembrie, orele 8 juni. seara, în amfiteatrul spitalului Colțea. La or­dinea zilei : 1) 1). P. Samarian : a) abcese su­purate,consecutiv unei adenite, care a provocat moartea la un erectosifi­­lis; b) Șancru sifilitic amigdalian. 2) D. Eracle Sterian : Două cazuri de co­­xotuberculoză tratate cu apă de mare. 3) D. Iorgulescu (Babadag); Chiste ida­­tice abdominale. 4) D. Crăciunescu: Două complicațiuni rare ale febrei ti­foide. 5) D. Ion Jianu : Tumoare re­­trooculară, vindecare. 6) Prezentare de bolnavi. ■ Astăzi la orele la jum a. m. va avea loc o mare întrunire a studen­­ților la Universitate. Mulțimea de stu­denți care a asistat aseară la confe­rința d-lui Iorga, după închiderea șe­dinței a luat hotărârea ca toți stu­denții întruniți la Universitate să ia o hotărâre cu privire la calomnioa­sele injurii ce a răspândit aseară zia­rul „Adevărul“ cu privire la tineri­mea universitară. Se va da o dezmin­­ire și se vor face manifestați. Din câmpul cooperației. — Prin stăruințele d-lui Florea M. Popa învă­­ător în com­. Siliștea Crucei (Dolj) și a locuitorilor Marin Ilie Mitrache și Const Berceanu, ambii din com. Afu­mați, s’a înființat o obștie sătenească care a arendat moșia Amzulești din Dolj. D-na Estera Tr. Djuvara, proprie­tara, a avut nemărginită bunătate de a arenda moșia cu 3000 lei mai­eftin ca până în prezent. Comerciale .Președinții camere­lor de comerț din țară, întrunindu-se ori dimineață la ministerul industriei și al comerțului, au ales pe d. Gh. Șerban, președinte al camerei de co­merț din Iași, delegat al Camerelor de comerț în consiliul superior al Comerțului­ Militare.­După proiectul de bud­get, la care se lucrează actualmente cu activitate la ministerul de războin, situația subofițerilor reangajați va fi îmbunătățită. Deasemenea se vor spori cadrele subofițerilor. ■ Școala soldaților b­acalureați care fac serviciul militar cu termen redus va fi probabil instalată la Slobozia. Aceasta pentru ca în tot timpul anu­lui de serviciu, acești tineri să poată face în mod conștiincios serviciu și să i se consacre numai lui. D-l Lt. Colonel Oprescu, directo­rul școalei de cavalerie din Târgo­­­­viște, a sosit în Capitală în interes de serviciu. D. Colonul 1­. Lambru, coman­dantul regimentului Prahova No. a fost numit membru în comitetul exe­cutiv al infanteriei. ■ D. colonel Grigore Simionescu, comandantul regimentului 6 Mihai­ Viteazul, a dispus ca, pentru alocu­țiunea zilnică de 40 bani, pentru hra­nă a soldaților bacalaureați, să li se servească masa la popota regimen­tului. Este vorba ca această măsură să se ia și la celelalte regimente. Sosiri — D. Emil Costinescu, minis­trul finanțelor, care a plecat Vineri dimineața la P.­Neamț, se va întoarce în Capitală Marți dimineață. Școlare.—Vineri 5 Decembrie, li­ceul Sf. Sava din Capitală își va ser­ba patronul. La orele 10 jum. p. m. se va oficia un serviciu divin la biserica Albă din Calea Victoriei după care va urma o serbare școlară în sala de gimnastică a acelui liceu. Ministerul instrucțiunei a hotă­rât a întocmi o statistică a tututulor știutorilor de carte din țară. Lucrările pentru această statistică VO]­ începe la 1 ianuarie 1909. Se știe că ministerul instrucțiu­nei a numit o comisiune compusă di­n d-nui general Ionescu, fost director al institutului geografic al armatei, M. Popescu, administratorul Casei școalelor, M. Brătilă, directorul în­vățământului profesional din minis­terul instrucțiunei și I. Nicolaescu, inspector al învățământului primar, care să elaboreze o nouă hartă a Ro­mâniei pentru usul școalelor. Această com­isiune se va întruni în cursul săptâm­ânei viitoare la Casa școalelor spre a hotărâ definitiv a­­supra modului cum se va elabora a­­ceasta nouă hartă a țărei. " ■ Ministerul instrucțiunei a hotă­rât ca suma de 65.000 prevăzută în buget pentru cursurile de adulți, în comunele rurale, s’o distribue învă­­ătorilor cari s’au distins la înființa­rea cursurilor de adulți. „ Până la 15 Februarie, inspectorii învățământului primar și revizorii școlari vor trebui să înainteze minis­terului tablouri de învățătorii cari se vor fi distins pe această cale. ■ D. Spiru Haret, a aprobat exa­­menul de capacitate pentru speciali­tatea rufăriei în învățământul profe­sional. Iată, în ordine­­ alfabetica, numele d-relor cari au reușit la aceste exa­mene: Cocorescu Elena, Georgescu Maria, Hârjeu Elena, Mănescu Victoria, Măr­­dărescu Natalia, Mătăsaru A., Moldova Elena, Niculescu Alexandrina, Paras­­chivescu Evdochia, Ledoveanu Ana, și Stihi Maria. ■ D. Drăgoi șef de cultură la școala de economie casnică din Burcea, jud. Tecuci, a fost mutat în aceași cali­tate, la școala din Budiștea, Mus­cel.­­ Luni 1 Noembrie va începe să funcționeze prima grădina de copii a statului în Capitală. Școala Grebelianu este Instalată la Ghencea. Sanitare —Epidemia de scarlatină care bântuia în județul Dorohoi este pe cale de a se stinge în urma mă­surilor de combatere ce s’au luat fie către serviciul sanitar. Direcțiunea sanitară a deschis o infermerie în comuna Socot din ju­dețul Teleorman, unde bântue ac­tualmente scarlatina. Epidemia de scarlatina, care bân­tuia în comuna Trușești din județul Botoșani, în urma măsurilor luate s’a stins. Infirmeria din această comună s’a închis. In cătunul Vicoleni pendinte de comuna Ungureni din județul Boto­șani, s’a înființat o infermerie din­­ cauza scarlatinei care bântue in acel cătun. In județul Dolj funcționează ac­tualmente 35 de infermerii pentru bolnavi. Se știe că este unul din cele mai apte județe în care se experi­mentează noua reformă sanitară. Telegrafe poștale.­­ La direcția poștelor și telegrafelor se lucrează a întocmirea bugetului pe exercițiul 1909910. D. Zahariade, directorul general al poștelor, a hotărât a augumenta vii­torul buget cu o sumă de un milion și jumătate, care va servi la mări­rea salariilor funcționarilor inferiori de la acea instituțiune. Veterinare. — Din ultimul buletin de mersul epizootiilor animalelor do­mestice în România se constată că pe ziua de 17 Noembrie a. c. au rămas în întreaga țară 1.832 vite bolnave de vărsatul oilor, 16 de brâncă infecți­­oasă, 30 de pneumonie contagioasă, 30 de pneumo­enterită infecțioasă și 9 vite bolnave de duzină. Inspectoratul veterinar din Cer­năuți a făcut cunoscut direcțiunea ge­nerale a serviciului sanitar că, până la 21 Noembrie a. c. au bântuit în Bu­covina epidemile de cărbune bacte­­ridien, pneumo-enterită la porci și brânca infecțioasă la porci. Serviciul veterinar al Capitalei a constatat că în acest oraș s’au ivit mai multe cazuri de febră tifoidă la școli. S’au luat măsurile necesare pen­tru­ mărginirea acestei boli. S’a ridicat măsurile de poliție ve­terinară, ce fusese­ luate în contra brâncei infecțioase din comunele Ra­­covița, Mărgăritești, Baldovinești și Scorești (Romanați), Dobrotești (Tele­orman) iar contra altarului în com­. Dracea (Teleorman­) Mărunte . Ministerul de finanțe a hotărât a construi un local propriu pentru administrația financiară a ju­dețului Dâmbovița.­­ Comisiunea de disciplină de pe lângă ministerul de finanțe a fixat zilele de 11, 12 și 13 Decembrie pen­tru judecarea funcționarilor menți­nuți în ordonanța d-lui judecător de instrucție în afacerea fraudelor de la vama poștei.­­ Concursul pentru ocuparea pon­turilor de medici secundari la spita­lele Eforiei s’a terminat,

Next