Viitorul, ianuarie 1911 (Anul 5, nr. 1088-1090)
1911-01-01 / nr. 1088
rămîne, Domnilor, decît să ne îngrijim a fi tari și a ne putea opune cu aceiași energie contra atacurilor din afară! Ei bine pentru aceasta vă promit că vom lua măsurile necesare să punem armata romînă la înlățimea datoriei, vitejiei și a patriotismului ei. " D. G. Gr. Cantacuzino. Partidul conservator, salută cu încredere și iubire, ministerul eșit din sînul său. Acest minister plăsmuit și întrupat în momente de grea cumpănă se poate rezema fără sfială pe concursul luminat și patriotic al întregului partid conservator. Din colaborarea partidului liberal cu cel conservator a eșit Romînia modernă, iar din succesiunea lor la cîrma Statului s-au săvîrșit toate progresele Statului. Cadrul lor este destul de larg pentru a cuprinde toate aspirațiunile neamului. Existența unui a treilea partid este vătămătoare. Chemarea la putere a partidului conservator, este o dovadă strălucită pe care Coroana o dă tradiției celor două partide istorice care este cea mai bună. Nu avem nevoe de bisericuțe care pot tulbura firul vieței noastre de stat. Binecuvîntată deci fie chemarea la guvern a partidului conservator D-l Al. Marghiloman. Cel de întîiu act al guvernului a fost să vină în contact cu partidul. In unire cu partidul va continua să lucreze. Se spunea de unii că a venit un guvern de reacțiune : după programul expus de d. Carp, se vede că e vorba de un guvern de acțiune. încrederea acordată de M. S. Regele d lui Carp și partidului coservator, e o forță care va convinge pe mulți de tăria acestui partid. Se spune că guvernul va fi de scurtă durată pentru că va fi înfrînt în alegeri. D-lor, sunt de puțin timp la ministerul de interne, dar vă pot asigura că am pipăit pulsul țărei și am convingerea că țara ne va acorda încrederea ei deplină. Să avem încredere în înțelepciunea șefului și în puterea partidului nostru. Cu această credință sunt sigur de izbîndă. D 1 Ioachimovici a salutat noul guvern în numele poporului, întrunirea s’a sfirșit la orele 5 p.m Ecouri politice D. Marghiloman ține cu orice preț să’și manifesteze superioritatea in noul guvern. Astfel, neținînd cont de dorința expresă a d-lui Lahovari, prefectura de Vlașca s’a dat d-lui N. Lăzărescu, vechiu adversar al ministrului de domenii în politica conservatoare vlăsceanu Și pînă acum sita este încă nouă... Nemulțumirile au început a se da pe față într’o formă destul de îngrijitoare pentru «tînărul» guvern conservator. Numirea la direcția poștelor a d-lui Victor Verzea, numire făcută în urma stăruințelor d lui Maghiloman în contra voinței d lui I. Lahovari a indignat într’atîta pe ministrul domeniului, încît aceasta ar fi dat expresia nemulțumirei sale prin stereotipa frază : aceasta însemnează a face sat cu junimiști... Aceleași nemulțumiri în ce privește primariatul Capitalei, la care aspira fostul conservator la alegerile parțiale d. Deșliu Disignarea d-lui Dobrescu este făcută în contra dorinței esprese a d lui Filipescu. Dulce armonie... PRESA STREINA Retragerea cabinetului Brătianu Citim In Neue Freie Presse din 8 Ianuarie st. n.: «Ministerul care s’a retras și care a fost prezidat la început de d. Dim. A. Sturdza, a venit la cîrma țărei într’un moment cînd România era pradă tulburărilor agrare. D . Dim. Sturdza a reușit să potolească această revoluție și să ușureze înțelegerea dintre țărani și proprietari, grație unei serii întregi de reforme. Prin legile relative la munca țărănilor, relative la învielile agricole, izlazurile comunale, Casa Rurală, el a favorizat formarea unicei proprietăți. Cabinetul Brătianu s-a ocupat de asemenea și de desvoltarea comerțului și industriei, a mărit rețeaua căilor de comunicație prin construirea noilor căi ferate și a lucrat la construirea definitivă a portului Constanța. Neue Freie Presse constată și succesele partidului liberal în politica externă, politică care a contribuit la menținerea păcei în Balcani. Ziarul vienez adaugă că partidul liberal s-a retras de la putere după ce și a realizat programul. Instalarea noilor miniștri Noii miniștri și-au luat ori în primire departamentele, afară de Marghiloman care s’a prezentat la ministerul de interne încă de Mercuri seara. La finanțe D. P. P. Carp, președintele consiliului și ministru de finanțe, s’ dus înainte de amenzi și a primit în cabinetul său pe directorii și șefii de serviciu D. G. Vivescu, secretar general, a prezentat noului ministru pe fiecare din acești funcționari. D-l Carp a început să le povestească niște anecdote despre Mac Mahon, apoi le-a spus că finanțele cărei merg bine. A rugat pe directori să lucreze și de aci înainte cu aceeași rîvnă pentru ca finanțele Statului să prospereze ca și până acum. La urmă d. Carp a întins mina fiecăruia. La lucrările publice D-l Barbu Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, s-a dus la minister împreună cu d. V. G. Morțun fostul ministru, la ora 3 d. a. Toți funcționarii superiori și inferiori ai ministerului și ai tuturor serviciilor dependințe, afară de căile ferate, se aflau întruniți în sala cea mare de recepție. D. V. G. Morțun mulțumește tuturor pentru prețiosul concurs pe care i l’au dat cît timp a condus acest minister, concurs de care se felicită. De la cel mai mare inginer pînă la cel mai modest funcționar, a zis d sa, toți au lucrat cu bunăvoință, rîvnă și pricepere. Dacă s’a întîmplat să fie cam aspru cu cîte un funcționar mai puțin bun, roagă să-l ierte, căci d-sa n’a urmărit de decît bunul mers al serviciului și interesul superior al Statului. In special d. Morțun mulțumește corpului tehnic, care i-a dat cel mai luminat și devotat concurs. Fostul ministru de lucrări publice se simte fericit că, dacă părăsește ministerul, vine în locul d-sale d Delavrancea cu care îl leagă o prietenie sinceră de 25 ani. Exprimă credința că d. Delavrancea va conduce ministerul cu pricepere și cu dreptate. D-l Anghel Saliugny, membru în consiliul tehnic superior, felicită pe d. Morțun pentru modul cum a condus ministerul și-i mulțumește pentru încrederea pe care i a arătat-o d sale și corpului tehnic. D-l V. G. Morțun mulțumește d lui Saligny care, în multe împrejurări, i-a fost cel mai înțelept sfătuitor. D-l Elie Radu, directorul serviciului de studii, spune că sunt multe lucrări în curs de executare și speră că, sub conducerea și protecția actualului ministru, aceste lucrări nu vor fi stingherite. D .B. Delavrancea se simte fericit că succedează la acest minister pe un vechiu și bun prieten. Noul ministru spune că d. Morțun a reprezentat la acest minister bunătatea și dreptatea în cel mai innalt grad. Exprimă nădejdea că va avea din partea inginerilor și funcționarilor acelaș concurs pe care l’a avut și d. Morțun. In ceea ce privește lucrările și partea tehnică, ultimul cuvînt îl vor avea inginerii. D. Delavrancea spune că corpul ingineresc are o lege care îi garantează stabilitatea, așa că nici politica, nici vreo înrîurire din afară nu se poate amesteca în această administrație. Ministerul lucrărilor publice este indivizibil. D sa, terminînd, spune că își va da toate silințele spre a fi un continuator al dlui Morțun și a corespunde sarcinei ce i s’a încredințat. La urmă , Morțun și-a luat ziua bună strîngînd mina tuturor funcționarilor, avînd pentru fie-care cîte un cuvînt de mulțumire. D. Delavrancea a dat deasemenea mîna cu fie-care funcționar. D. Delavrancea se va duce la 3 ianuarie la direcția căilor ferate, unde i se va prezenta personalul superior. La justiție țiitor de secretar general al ministerului instrucțiunei, D. D. C. Arion a ținut o scurtă cuvîntare. D sa a spus că își dă seamă că vine în fruntea unui departament ce a fost condus de un om a cărei competență în ale școalei nu se poate contesta ; ca atare, continuă d. ministru, trebue să aduc omagiul meu dlui Sp. Haret. In ce privește școala, am și eu un ideal pentru desăvîrșirea căruia înțreg să-mi închin toată munca Mulțumește celor cari l’au întîmpinat pentru munca ce au depus pentru școală. Spune că se simte fericit, constatînd că oameni cu cari și d-sa a lucrat, cum e bunăoară d. Mihail Popescu, s’a ridicat la frumoase situații. Innainte de a termina, d. C. Corion a adăogat , dacă pentru realizarea idealului meu — avînd după cum v’am spus, alte idei ca predecesorul meu—va trebui să mă despart de cîțiva dintre d voastră, vă rog să n’o considerați că o fac ca o lipsă de încredere în d-voastră, ci ca o necesitate, și de aceea vă rog să-mi înlesniți acest lucru. Nu voiu distruge opera predecesorului meu, ui o voiu completa. La Război D. Nicu Filipescu, noul titular de la război, s’a prezentat la departamentul său ori la orele 10 și jumătate unde a fost primit de d. general M. Aslan, secretarul general al acelui departament, cu care a lucrat pînă la orele 12 a. m. In primul moment era vorba ca la acest departament să fie numit ca secretar general d. general Popovici, se crede însă că d. general Aslan își va menține postul de secretar general. La Domenii D. I. Lahovari a sosit la orele 10 și a fost primit de către d. Vasile Antonescu, fostul secretar general, care ia prezentat pe funcționarii superiori ai acelui departament. D Lahovari a spus că cunoaște pe mulți dintre funcționarii acestui departament și ia rugat să lucreze cu aceiași rîvnă ca și pînă acum. D sa a anunțat că are mai multe reforme agricole, pe care ține a le pune în aplicare.. Ca secretar general al acestui departament va fi numit d. Lucasevici, al cărui decret a și fost întocmit. La Industrie și Comerț , nii D. Nenițescu, noul ministru, și Chr. Staicovici, noul secretar general, au fost primiți de către d. dr. Creangă, fostul secretar general, care a prezentat personalul superior al departamentului. D. Nenițescu a ținut o cuvîntare prin care le a cerut tot concursul și devotamentul, promițîndu le că va fi animat de dreptate și respectul legilor. D. Titu Maiorescu a sosit la orele 11 a. m., cînd d. M. Cantacuzino a prezentat pe funcționarii departamentului. La Externe D. Mișu G. Cantacuzino, ministru de justiție, s-a prezentat la minister la ora 11 jumătate. D. Lazăr Munteanu, secretar general, ia prezentat pe directori ministerului, cărora le-a adresat cîteva cuvinte. La Culte D. O. C. Arion, ministrul instrucțunei publice, a venit eri la orele 12 la acest departament, însoțit de șeful său de cabinet d. Bastake, spre a și lua postul în primire. D. C. C. Arion a fost primit de directorii și subdirectorii ministerului, de inspectorii învățâmîntului, precum și de revizorii școlari, în frunte cu d. P. Gîrboviceanu, loc Trupa malorusă in Romînia Și anul acesta, ca și anul trecut, vine la noi trupa malorusă, de sub conducerea d-lui Suhodolski. Anul trecut reprezentațiile s’au dat în Teatrul Modern, care atunci s’a dovedit a fi prea mic pentru aceasta trupă. Anul acesta trupa va da reprezentații în teatrul Boulevard din Palatul Băilor Eforiei, care prin mărimea sa corespunde mult mai bine forțelor de cari dispune trupa. Și anul acesta ca și anul trecut trupa se compune din aceleași persoane, cari au asigurat un succes atît de mare trupei atît în Rusia, cît și în Romînia. In București trupa va da deocamdată 4 reprezentații, cari vor da spectatorilor tablouri atît din viața actuală a malorașilor (descendenți ai cazacilor), cît și din trecutul lor, adică din viața cazacilor Opera Gruin va fi cea dintîi care se va reprezenta pe scena teatrului și e de un interes foarte viu, dînd cele mai vii din viața actuală a maloroșilor, cari se mai numesc și ucrainieni.Numele de ucrainean vine de la cuvîntul Ucraina, care înseamnă țară mărginașă, căci țara cazacilor era la marginea lumei creștine, la contactul acestei lumi cu lumea pagină: tătari, calmuci, circazieni, turci. Natural că și viața acestor ucraineni în trecut n’a fost decît o viață de luptă continuă cu lumea păgînă și această viață e perfect de bine ilustrată în operele «Prizonierul» și «Taras Bulba». Prizonierul ne arată scene duioase în viața unui tînăr cazac care vrea să ia in căsătorie o fată drăguță, însă tatăl fetei, un cazac bătrîn, cu mustăți pînă în brîu, cere tînărului Scădeți din 80 milioane, la cami a iunde d. Gherea, cele 68, — suntem departe de «ridicula cifră de 6 milioane» ?... Am insistat mai mult asupra acestui caz pentru două motive : mai întîiu, pentru ca să nu mai fiu silit revin asupra lui cînd vom intra in ° Uv- 1 discuțiunii noastre, apoi pentru că au.. . Gherea nu se marginește la «caustic*. . încearcă să argumenteze.—deci ami ntinta Sâmbătăi Ianuarie să se ducă întîi să-și capete glorie în lupte cu turcii și apoi să-i ia fata Tinerii se supun , fata se decide să aștepte întoarcerea cazacului, iar acesta se încinge cu sabia, primește binecuvîntarea viitorului său socru și pleacă împreună cu alți tineri. El foarte repede se distinge în lupte și este ales ataman al unui regiment de cazaci. Intr’o noapte însă regimentul în urma trădărei, este înconjurat de turci parte măcelărit și parte făcut prizonier. Atamanul este dus în Constantinopol și acolo turcii îi scot ochii. Un lăutar cazac reușește să pătrundă în temniță și-i scapă pe toți Atamanul orb se întoarce la iubita sa, care nu-l cunoaște, la început. Cind însă îl recunoaște, îl primește cu brațele deschise, îl ia în căsătorie și îi rămîne lui credincioasă și devotată. Ce să nu spunem de heroicul «Taras símon» ? Cine n’a citit acest poem eroic, scris de nemuritorul Gogol? Scene de un dramatizm zguduitor, de o duioșie mișcătoare se alternează una după alta, storcînd lacrimi spectatorilor. In această dramă se reprezintă însă luptele eroice ale cazacilor cu polonii, cari voiau să-i subjuge pe cazaci, să i disciplineze , dragostea neînfrînată a cazacilor pentru lupta, războae, libertate, adevăr și cinste sînt arătate în această operă cu o măestrie fără seamăn. Cînd fii lui Bulba se întorc acasă din Universitatea din Kiev, bătrînul întîi îi încearcă dacă știu să se bată cu pumnii, apoi nu-i lasă nici o zi acasă, îi duce în Sici, în celebra fortăreață a cazacilor așezată în mijlocul huruitoarelor cataracte ale Niprului și acolo ațîță pe cazaci la război numai pentru ca să dea fiilor săi posibilitatea de a se bate și cu necreștinii. T. P. D. C. Arion funcționarii minist, instrucțiunei Din cuvintifie rostită de d. C. C. Arion noul ministru al instrucțiunei publice, cu ocazia instalarei sale la departamentul ce conduce, a lăsat să se înțeleagă că funcționarii superiori ai acestui departament, deși inamovibili prin lege, trebue să demisioneze pentru a-i Înlesni situația d-sale. Credem a ști că funcționarii acestuli departament, punind mai presus interesele instituțiinei, pentru înălțarea căreia au muncit cu atita rîvnă, decît interesele politice ale d-lui C. C. Arion, cu tot regretul ce-l simt de a nu fi pe placul noului titular de la instrucțiunea publică, nu vor dimisiona, ci vor aștepta să fie înlocuiți. După prezentarea d-lui Arion, am avut ocazia să vedem pe unul dintre directorii de serviciu de la ministerul instrucțiunei pe care întrebîndu-1 asupra impresiei pe care le-a lăsat’o cuvîntarea d-lui C. C. Ario», mi-a spus următoarele : — Noul nostru ministru,—ne-a dat că înțelegem, pur și simplu să demisionăm ! Nu o vom face însă pentru că suntem adine convinși de înaltele necesități școlare care au fost satisfâcute prin legea ce ne a dat inamovibilitatea. Mai mult, poate, decît orice altă instituțiune, școala are nevoie de continuitate în sforțări și în directive. Fără o asemenea continuitate, nu putem avea decit haosul și anarhia. Conduși de acest principiu, de la numirea noastră în posturile pe care le ocupăm nu am făcut decit administrație propriu zisă. Astăzi, cînd regimul s’a schimbat, deși noul ministru a adus elogii activităței noastre totuși ne a cerut să-i înlesnim obligațiunile sale politice. Noi, priind legea mai presus de orice alte preocupări suntem ferm hotărîți să nu demisionăm , ci vom aștepta deci să fim înlocuiți. * Decorarea foștilor miniștri M. S. Regele a bine-voit a conferi următoarele ordine : Ordinul Carol I, în gradul de Mare Ofițer, d-lui Spiru Haret, fost ministru al cultelor și instrucțiunei. In gradul de comandor, d-lor V. G. Morțun, fost ministru al lucrărilor publice, și Alexandru Constantinescu, fost ministru al Agriculturei și domeniilor. Ordinul Coroana Romîniei, în gradul de Mare Cruce, d-lui Alexandru Djuvara, fost ministru de externe. Ordinul Steaua Romîniei, în gradul de Mare Ofițer, d-lui Mihail G. Orleanu, fost ministru al industriei și comerțului. INFORMATION 1 * D. Carp și-a formulat programul la întrunirea de la Clubul conservator. E un program alcătuit în parte din enunțări vagi, care pot spune totul fiindcă nu spun nimic. In parte din idei împrumutate de la liberali iar, în parte, din afirmațiuni bazate pe o completă necunoștință a faptelor. N'ar fi să cităm din acestea din urmă decît ceea ce d. Carp a spus cu privire la Casa Rurală spre a se vedea că șefii noului guvern nici nu a aflat pînă acum că ceea ce dorește d-sa s’a realizat mai de mult In numărul viitor vom analiza ideile sau, mai bine zis, sărăcia de idei a partidului conservator și vom dovedi că programul anunțat la Clubul conservator nu e decît un șubred program de alegeri. t Bri da dimineață d P. P. Carp, președintele consiliului de miniștri a făcut o vizită alui Ion I. G. Brătianu, șeful partidului liberal.* * Rugăm călduros pe ambcii noștri din provincie să ne fie în curent cu situația politică din localitate, cu prilejul campaniei electorale ce începe, fie prin corespondențe, fie prin știri telegrafice sau telefonice. * In tot cursul zilelor de ieriș de asaltâeri d. Brătianu a primit numeroși reprezentanți ai organizațiilor liberale din județe, cu cari s’a Întreținut asupra situațiunilor locale și asupra campaniei electorale ce incepe. De ori dimineață pînă aseară «ministerul reparațiunei sociale», trîmbițat de «Epoca s’a transformat în «ministerul pregătirei naționale» trîmbițat de Conservatorul« Les morts vont vites- D. Rosetti Bălănescu, a fost numit director al Eforiei Spitalelor Civile. * Partidul conservator-democrat va ține o întrunire publică în Capitală Vinerea viitoare 7 Ianuarie. Duminică 9 Ianuarie partidul conservator democrat va ține la Craiova o altă întrunire. La amîndouă va lua cuvîntul d l Take Ionescu. In «Monitorul Oficial» au apărut decretele pentru numirea d-lor: l’aul Teodoru, secretar general al ministerului de interne. C. Meisner, secretar general al ministerului cultelor și instrucției. George Vivescu, procuror pe lîngă Înalta Curte de conturi, este însărcinat să îndeplinească provizoriu funcțiunea de secretar general al ministerului de finanțe. D. Crist D. Staicovici, actual secretar al Camerei de comerț din București, se deleagă a ocupa funcțiunea de secretar general al acestui minister, pe ziua de 1 Ianuarie 1911. Locot.-colonel Victor Verzea, director general al poștelor, telegrafelor și telefoanelor. Ion M. Mitilineu, fost magistrat, prefect al poliției Capitalei. N. P. Ianovici comisar al guvernului pe lîngă Banca Națională, în locul remas vacant prin numirea d-lui Al. Moseuna în funcțiunea de cenzor al acelei Bănci. C. Crupenschi cenzor la Banca Națională, pe un period de trei ani, cu începere de la 1 Ianuarie, în locul vacant. Marcel Bastaky, șef de cabinet al ministrului cultelor și instrucției. * D. Ion M. Vasilescu doctor în drept la facultatea din Roma, a fost numit avocat la Cassa pădurilor. if Comitetul pentru înființarea spitalului din Azuga (Prahova) a organizat un frumos bal cu tombolă, care se va da Vineri 31 cor., in sala societăței de cumpărare din acea localitate. Balul va începe la orele 9 seara iar venitul se va adroga la fondul pentru construirea spitalului. Acest fond a trecut pînă acum de 30.000 de lei. if D. It.-colonel Verzea, directorul general al poștelor și telegrafelor, a depus eri jurămîntul înaintea d-lui Al. Marghiloman, ministru de interne. D-sa și-a luat postul în primire la orele 12. Tot azi înainte de amiazi d-ni Ziarele de-mrâ Noul guvern.—Din « Secolul» : Constatăm de la început:" că guvernul d-lui Carp nu vedem pe credincioșii săi amici cari îl urmează de un sfert de veac și cari în cursul acestei lungi răbdări au dat dovezi așa de strălucite de devotament și de abnegație, încît au refuzat solicitări splendide ce li s’au făcut. Nu vedem pe dnii P. Missir, nu vedem nici pe d. Matei Cantacuzino, pe d. Buicliu. Dar vedem pe d. Mișu Cantacuzino, pe d. Delavrancea, ba chiar și pe d. Nenițescu. Intrarea în minister a d-lor Delavrancea și Nenițescu are o semnificație ciudată, care pune in evidență concepția falsă a conservatorilor asupra democrației. Numai origina «democrată» a acestor doui este titlul pe baza căruia au intrat în minister. Căci nimeni nu ea pretinde că d. Delavrancea, este făcut tocmai pentru ministerul lucrărilor publice și nici d. Nenițescu, fost locotenent, ar fi indicat pentru comerț și industrie. Dar în concepția acelora cari au introdus aceste două elemente «democrate" în minister, a predominat considerația că nimeni nu se va putea imputa că au dat un guvern de castă și că ar fi în contra democrației. Concepția aceasta este falsă de tot și în curînd se vor convinge despre aceasta ți conservatorii, decumva nu sunt convinși de mult, și opinia publică știe să judece și să distingă bine, dîndu-și seama că ci doui «democrați» nu sînt decît niște marionete ale celei mai intolerante reacțiuni, meltere unui precunoscut clan boeresc. Ramine dar bine știut, că nou guvern este un guvern reacționar de clasă. Guvern de stricăciune.—Din « Ordinea» : Dacă a existat vreodată un guvern din partea căruia clasele sociale nu au putut aștepta decît la nesocotire și amărăciune, este guvernul Carp. Ce are comun acest guvern cu forțele vii ale națiunei ? Ce-l leagă pe el de piturile muncitoare și producătoare ale acestei țâri ? Ce știe el de nevoile mari și adin ei ce așteaptă ai împlinite ? Ce-i pasă lui de durerile și relele de care suferă diferitele clase? Ce idee mare politică, sau socială, sau culturală, sau națională au ridicat ei?Nici una. Ce primipiu de dreptate au formulat și iritat ei pînă acuma, pentru ca să poată vorbi azi de îndreptare sceră ? Nici unul. Dimpotivă, de cîte ori un strat al țarei s’a plîns că e nepreplățit, de cîte ori o categorie de interese s’a tînguit că e jignită în trebuințele ei, l. Carp n’a găsit ceva mai bun de ăcut decît s’o insulte și s’o sfideze. In loc de balsam, îi punea sare pe rană, în loc de cuvinte de mîngăere, îi arunca vorbe de hulă. Și an guvern prezidat de acest negator al tuturor progreselor realizate, de acest detractor al tuturor claselor sociale și al revendicărilor lor, de acest disprețuitor al tuturor idealurilor naționale, de acest protiv ne neîmpăcat al oricărui pas înainte, va fi un guvern de reparați socială? Un asemenea guvern, căruia îi este ca un spin în ochi tot ce este muncă, demnitate și neatîrnare, și ce s’a strecurat la cîrmă prin strearea întregei noastre ordini consttuționale, nu poate fi și nu va fi decît un guvern de stricăciune momiă și socială. Datoria noastră este să nu-i luam să facătricăciunile ce e osîndită le facă din cauza păcatului său riginal, — și datoria aceasta ne vom îndeplini, întreagă și repede, prefecți au depus jurămîntul înaintea d-lui ministru de interne. * Cu expresul orient au eșituri din țară d-ui Milovan Milovanovici, ministru de externe al Serbiei, Emil Costinescu, fost ministru de finanțe și Cucuri, consilier la Curtea de pompturi. * «Monitorul Oficial» publică regulamentul pentru aplicarea legei organizării centrale a ministerului instrucției și al cultelor. Din inițiativa d-lui general Zota Vasile, comandantul diviziei a Vl-a, s-a pus bazele unui cerc al subofițerilor din garnizoana București. Prima serbare artistică și dansattă a subofițerilor, a fost fixată în ziua de 6 Ianuarie 1911. * D. dr Tatușescu, inspector sanitar, a fost delegat să îndeplinească funcțiunea de subdirector al serviciului sanitar. * Cu începere de Luni 3 Ianuarie 1911 vom publica un foileton un foarte interesant roman al duiosului scriitor francez Francois Coppée, intitulat O tinerețe întreagă. Suntem siguri că cititorii noștri vor urmări cu un deosebit interes acest frumos roman. * Dr. prof. dr. V. Sion, subdirector general al serviciului sanitar, și-a luat om rămas bun de la toți funcționarii direcțiunei. In cuvinte mișcătoare, d sa a mulțumit tuturor pentru concursul devotat pe care i l’au dat timp de aproape patru ani. Manca colosală, inteligentă și absolut desinteresată pe care a desfășurat’o d. dr. Sion la această direcțiune, va rămîne de apurarea ca cea mai strălucitoare pildă de devotament și abnegațiune. Este în afară de orice discuție că serviciul sanitar al țărei, sub conducerea dnilor profesor dr. I. Cantacuzino și prof. dr. V. Sion, a făcut, de patru de patru ani încoace, progrese uimitoare. Sîntem informați că direcția serviciului maritim român a deschis în noul palat al ministerului de lucrări publice un oficiu pentru vînzarea biletelor de călătorie pentru vapoarele sale. La acest oficiu se mai poate reține cabine și locuri pentru porturile deservite de vapoarele acestui serviciu. * La orașul Constanța s’a instituit următoarea comisiune interimară : D. Titus Cananău, președinte ; d. Ioniță Dumitrescu, vice-președinte ; d-nii Mircea Solacolu, Petre Gh Radu și Chiriac Frangopol membri, cari să gireze afacerile comunei, pînă la alegerea și instalarea noului consiliu comunal ; M. S. Regele a semnat decretul prin care d. Gh. Lucasievici a fost numit secretar general al ministerului de domenii. * Au fost numiți: D. dr. A. Bărdescu, director general al serviciului sanitar. D. Al. Farza director general al penitenciarelor. D. I. Igiroșeanu, prefect al județului Mehedinți. sf D. D. E. Petrescu, și-a dat demisiunea din postul de director al comptabilităței primăriei Craiova. if Stațiunea agronomică înștiințează pe d-nii agricultori și pe acei cari voesc să aducă din străinătate sâmînță de plante furagere mai ales lucernă și trifoiuri pentru semănatul de primăvară, ca să se grăbească a face comenzile din vreme, deoarece conform regulamentului în vigoare al Onor Minister al Agriculturei pentru controlul semințelor, acestea sunt supuse la analize spre a se vedea dacă au sau nu crescută, fapt care atrage după sine oarecare întîrziere. . .. . * Eri s’au prezentat d-lui Mitili- rom mdeplini, întreagă__și_repede. neu, noul prefect al poliției Capitalei, funcționarii administrației prefectului, în frunte cu e. Iuliu Roșca, șeful diviziei fi D. căpitan Arhip va fi numit comandant al sergenților de oraș, în locul d-lui colonel Brătianu ★ Creditele urban și rural din București au luat vacanță cu începer de azi pină în ziua de 3 ianuari 1911. ★ Ministerul de justiție a luat vcanță pînă la 3 Ianuarie 1911. Jr. Aseară conservatorii-democri* din culoarea de verde au oferit n banchet în onoarea d-lui lancu Bitesen, șeful acelei culori. ★ Din cauza sârbătoilor de Sîmbăta și Durinscă numărul viitor al ziarului nostru va apri 6 Luni 3 Ianuarie la orie 8 dim. * -- «Contribuțiuni la studiul onizărei administrative a satelor di Moldova», înainte de formarea prinpatului, este titlul unei interesante stări, însoțite de 30 documente vechi, datorit d-lui Vasile G. Nicolau, admistratorul plășei Pitești (futavá). SPULBERAREA unei infame calomnii Neoiobăgia d-lui Gherea — Cum și cu cine discută d. Gherea ? — Dar aici maniera d-lui Gherea de a... nu discuta cu mine îi dă alte resurse. La pasagiul citat mai sus, d-sa adaogă în josul paginei o notă: «Categoriile economice profit și pluvaloare nu coincid, dar «aceasta este o chestiune teoretică foarte grea, de care nu poate fi vorba aici»... Pentru ce nu poate fi vorba nici tocmai despre un lucru care, pe calea apucată de d. Gherea, ar elucida imediat toată chestia ? Căci dacă i-ar fi cu putință să ne vorbească de aceasta, s’ar limpezi că poate avea profit și un capital neîntrebuințat productiv. In volumul III al «Capitalului», Karl Marx lămurește pe larg cum se împarte plusvaloarea națională și ca profit pentru capitaluri neproductive, și ar rezulta imediat cum din valoarea creată de alții se pot plăti și salarii oamenilor cari nu au chiar nici o funcțiune productivă în societate. Cu sistemul însă al d-lui Gherea, dacă se găsește un «capitalist» care să organizeze o bandă de pickpocketi — cum se și întîmplă cîte odată în epoca aceasta a capitalismului — de vreme ce el are «profit» și plătește salarii, batistele furate de la trecători se transformă pe dată în «valori nouă» cu cari această industrie mărește avutul național. Dar dacă d. Gherea nu-mi poate, prin urmare, contesta dreptul de a scădea din «produsul industrial» diferența de preț datorită numai monopolului și protecțiunii, și cîtă vreme d sa n’a dovedit că această diferență nu se ridică la suma de 68 milioane arătată de mine,—atunci, ce rezultă chiar din evaluarea d-sale ? să mă apăr. ’ Dar ce vreți să fac, cînd d. Gherea se mulțumește să decreteze ? Sunt sigur, că pentru istoricul viitor al literaturei române, și epoca noastră se va prezenta sub un aspect foarte straniu. Pe șesul neted, foarte puțin accidentat, al literilor române se proectează pe semnul cerului, în toate părțile, numai siluete de oameni urcați în picioroange... Sunt... magiștrii, plini—fiecare în parte— de admirație nemărginită pentru sine și și de dispreț, tot atît de nemărginit, pentru toți ceilalți. Și nu glăsuesc decît prin sentințe și decrete... Și fiindcă nu există un prost care să nu găsească pe unul și mai prostea să-l admire, — numai picioroange să ai... Dar d. Gherea, care este foarte inteligent, poate fără îndoială să-și asigure un cerc foarte mare de admiratori, fie chiar numai prin decrete. Insă lăsînd la o parte satisfacția trecătoare a amorului propriu, poate aduce astfel de literatură vre-o lumină în problemele grele ale vieții sociale, poate ea avea vr’o utilitate obiectivă și durabilă? ,7. J. Gherea îmi aruncă, de pildă, etală și senzatța: <metoda superflmei o lămurire !... v Ce se poate răspunde la un as tel de ucaz, — dacă nu vrei să reduci discuția la sfadă? Pentru ce «superficială», mă rog? Pentru un marxist toate metodele sînt superficiale și fanteziste, afară de a lui. Asta-i caracterul speciei : nu-i poți convinge făcînd contabilitatea achizițiunilor pentru știință din partea marxiștilor în comparație cu restul lumii. Ca și Cremonini ei se tem să se convingă ca.,, știința și lumea merg și fără marxism.. Nu ași fi avut dar nimic de obiectat dacă d. Gherea s’ar putea mărgini la constatarea că nu sunt marxist. Dar nu poate! Innadins doar am căutat să aplic în discuția între noi metoda marxistă. Un socialist, cu tendinți revizioniste, se pare, m’a învinuit chiar, că m’am ținut prea strict de dogma marxismului !... N’am lost consequent, am greșit undeva ? Nu era mai rațional, atunci, să se arăte unde m’am abătut de la calea cea dreaptă ? Dar ce dovedește în sine un decret ? Cel mult, vădește un sentiment... Și pentru ce «doctrinar rusesc» ? , mai vorbesc că ideile nu au ’ a »’ X'fă eu niciodată n’am respiră de ideile ApolKJei ținenTe țară de o cultură tinara care fie influențată de mișcarea ideilor și țările înaintașe. Dar m’am inspirat eu în adevăr de poporanismul rusesc ? D-lui Râdulescu-Motru i se poate ierta la urma urmelor, — întrucît este de iertat unui profesor universitar să vorbească despre ce nu știe,—dacă descopere în ideii mele pe A. Herzen. D. Rădulescu-Motru nu moaște evoluția gîndirii lui Herze care aproape de la anarhism a uns la un fel de liberalism modernt. Rădulescu-Motru nu moaște nici istoria mișcării intelectile din Rusia ca să poată așeza serfile lui Herzen în cadrul lor naturi și ca să poată prinde măcar înțetul cuvintelor sale. De unde săe_d-sacă în polemica între «Slavic» și Occidentali» de pildă, se înebuințau aceiași termini cu totu in alt înțeles, de cît după 50 anii polemicele între «narodnici» șsocialdemocrați ? D. Rădulescu-Motru nu ști de asemeni, că poporanismul în asia nu a afirmat decît în «anii 0»,cînd nu Herzen stăpînia cugeti tineretului rus. De altfel pentru d. Rădescu-Mo■r—A. Herzen, din caru’a cetit de cu asigură broșată, servit numai pretext * -tra a-mi anca cîteva grațiozități colegiaw. dar practica noastră universitară. Dl**«era nici nu i-am raspunst, nici r simt trebuință de a-i răspunde. Dar d. Gherea? Un ziar din Craiova, fâcîndu-se ecoul nemulțumirilor unuia dintre profesorii școalei normale din localitate, într-o serie de articole a aruncat cele mai infame calomnii pe socoteala directorului acelei școale d. Aurel Mircea. In urma însăși a cererei directorului, ministerul instrucțiunei a orînduit o anchetă care să cerceteze cele debitate de numitul ziar. In urma acestei anchete, ministerul instrucțiunei a publicat prin «Monitorul Oficial» de eri, următorul comunicat: In mai multe numere din ziarul Luptau, care apare în Craiova, s’au adus acuzațiuni grave de incorectitudine d-lui Aurel Mircea, directorul școalei normale de învățători din acel oraș. In urma cercetărilor minuțioase făcute în această privință de către inspectoratul general școlar al învăț-sa singur ne spune că poporanismul rus e revoluționar,—mai revoluționar chiar în multe privinți decît social-democratismul. Și eu numai revoluționar nu sînt. Atunci ? Ce am luat eu de la poporaniștii ruși? Cuvîntul ? Dar nu sînt populiști în America, și poporali în Germania de Sud ? Și întrebuințez eu în acelaș sens termenul ? * Ideia, că fiecare țară își are evoluția și politica ei, cari nu pot fi imitate ? Dar aparține ideia asta «originală» numai poporaniștilor ruși ? Cînd am lănsat eu acum 17 ani termenul poporanism, îmi aduc aminte că am citat, spre a afirma ideia aceasta, pe doi Nemți, pe F. A. Lange (autorul Istoriei materialismului) și pe A. Riehl, actualul profesor de filozofie la Berlin, cari, în adevăr, au aut o mare înrîurire asupra-mi în tinerețele mele. Iar sociologul rus, care m’a influențat mai mult în această privința, defunctul N. C. Mihailovsky... nu era «narodnic» !... Critica marxismului? Dar în această privință, m’am io* I