Viitorul, mai 1911 (Anul 5, nr. 1188-1208)

1911-05-02 / nr. 1188

VIITORUL­­ l'Jllig mea că peștele constituie hrana cu­rentă a țărănimei noastre ? Unde am spus eu că peștele formează ba­za alimentațiunei țăranilor noștri ? Unde am susținut eu că sătenii no­ștri se hrănesc în­deobște cu pește? Să-mi arate un singur loc din în­treaga mea lucrare, unde eu spun acest lucru și atunci declar și recunosc că di. A­n­t­i­p­a este om cinstit iar eu vîndut vrăjmașilor Statului Român. Dar nu va putea arăta un așa lucru, și nu-l va putea arăta fiindcă el nu există. Așa­dar d. An­tipa a săvîrșit în raportul său o falsificare a unei lucrări oficiale. Căci iată , ce spun eu în Expunerea Situațiunei Județului Tulcea, la pag. 62, vorbind de pește ca aliment: «Lipsa acestui aliment atît de ne­cesar populațiunei noastre­­ se simte prea violent ca să poată fi tăgădută», și mai departe : «Scoaterea peștelui din alimentațiunea generală consti­­tuia o primejdie cu adevărat socială. Intr'o țără în care cea mai mare parte a locuitorilor - populațiunea rurală — suferă de lipsă de hrană su­ficientă, intr’o țară în care e recunos­cut oficial că patru cincimi dintre locuitori nu păcătuesc prin o supra­­hrănire — era de neînchipuit ca toc­mai Statul, spre a realiza vre-o cîteva milioane, să reducă încă un aliment așa de răspîndit în hrana curentă cum era peștele altădată». Iată ce am spus eu textual. Și acum întreb: unde afirm eu că peș­tele formează boxa alimentațiunei țărănimei ? Parcă eu nu știu după atîția ani cît am trăit în mijlocul țărăni­mei fie ca Prefect, fie ca cultiva­tor de pămînt, care teste, sau mai bine care nu este, baza alimentațiu­nei ei ? Dar tocmai fiindcă țărăni­mea noastră nu are nici o bază de alimentațiune, tocmai fiindcă mij­loacele ei de hrănire sunt extrem de reduse, protestam în­potriva scoa­­terei și a acestui mijloc de hrană — peștele — din posibilitatea ei de consumațiune. Și apoi, numai în sate avem popu­­lațiune nevoiașă? Dar oare toți lo­cuitorii orașelor sunt într’atîta de bogați în­cît să poată plăti prețurile fantastice cu care d­l Antipa își pune peștele său în consumațiune? Apoi nu și dă seamă d-l Antipa că prin scumpirea es­ceal vă a peștelui, făcîndu-l absolut inaccesibil la cea mai mare parte a populațiunei, a provocat implicit o scumpire a altor alimente de primă necesitate : car­nea și brînza ? Cînd un kigr. de pește ordinar a era"firesc miÄTl,le- Je fere să cumpere un kigr. de carne, care costa numai 60—70 bani—și a­­tunci cererea de carne fiind mare prețul ei s’a urcat la 90 bani—1 leu. Tot așa și cu brînza. Cu toate acestea, contrar celor a­­firmate de d­l Antipa în raportul său, nici prețul carnei, nici acela al brînzei nu a crescut în ultimii ani în aceeaș proporție considerabilă ca prețul peștelui. Pe cînd prețul căr­­nei și brînzei abia s’a îndoit, prețul peștelui s’a împătrit și încincit. A­­cesta este adevărul iar nu acela fal­­sificat al d­lui Antipa. Voiu continua. I. C. Atanasiu _____________fost prefect etc. Fabrica de fulmicoton In bugetul ministerului de război s’au prevăzut sumele necesare pen­tru fabrică de fulmicoton. Această fabrică se înființează la Dudești, lîngă Capitală. Clădirea fabricei a început pe cînd era ministru de război d. general Crăiniceanu. Actualul ministru d. Filipescu a prevăzut sumele nece­sare pentru cumpărarea mașinelor. Acele mașini au fost comandate și vor fi trimise în țară în cursul lu­­nei Iulie. Pînă în Octombrie se vor face instalațiile. Cu înființarea fabricei de fulmico­­tuu armata noastră ajunge să aibă toate cele necesare pentru pregăti­rea muniției de război. Pulberea se fabrică la Dudești, procotilele mari și mici și focoasele pentru tunuri se fabrică la arsena­lul de construcții, cartușele la piro­tehnie. Fabricarea falmicetonului, pentru pulberea fără fum se va face în con­­dițiuni foarte avantagioase la fabrica ce se construește la Dudești. Fulmicetonul se prepară din bum­bac, acid azotic și sulfuric. Va fi nevoe numai de procurarea bumba­cului din străinătate, căci acidul a­­zotic și sulfuric se pot procura din țară. BULETIN METEOROLOGIC Istă buletinul atmosferic pe ziua de asi Temperatura in centigrade 30 Aprilie 1911 CASA MENU & C­Ie La miezul nopții ...................+ 13­7 ore dimineața.................— 14 Miazăzi ...................... .. — 25 înălțarea barometric! 759 taro. Starea cerului noros. y staționar NOUILE CIRCONSCRIPȚII POLIȚIENEȘTI din CAPITALĂ In «Monitorul Oficial» a apărut decretul regal, care hotărește nouile circonscripții polițienești din Capi­tală. Iată care va fi noua împărțeală : Circonscripția I, mărginită de stra­dele : b-dul Elisabeta, calea Victo­riei, str. Stavropoleos, Șelari, calea Rahovei, str. Justiției, Lupea, Bate­riilor, Sf. Apostoli, Mihai-Vodă, Dom­nița Anastasia și prelungirea Bre­­zoianu. Circonscripția II, mărginită de stradele: Prelungirea Cotroceni, Plev­­nei, Virgiliu, Berzei, Cobălcescu, Schitu-Mâgureanu, b-dul Elisabeta, prelungirea Brezoianu, Domnița A­­nastasia, Mihai-Vodă, Isvor, Carol Davila, M. Kogălniceanu, Costache Negri și apa Dîmboviței. Circumscripția III mărginită de stradele: Isvor, Rinocerului, Arhi­velor, Sf. Apostoli, Bateriilor, Lu­pea, Justiții, calea Rahovei, Antim, Lăzureanu, Uranus, loan Creangă, Sirenelor și Puișor. Circumscripția IV mărginită de stradele: 13 Septembrie, Puișorului, Sirenelor, Ion Creangă, Uranus, Lă­­zureanu, Antim, calea Rahovei și li­nia ferată. Circumscripția V, mărginită de apa Dîmboviței și stradele Cost­ache Negri, Carol Davila, Isvor, Puișo­rului, 13 Septembrie și linia ferată din calea 13 Septembrie în Dîmbo­vița. Circumscriu I Periferică, mărgi­nită de șoseaua Bolintin, linia fe­rată, calea Rahovei și linia de li­mită a orașului. Cir conscripțiile I, 11, III, IV, 1, 1 periferică compun inspectoratul 1 de poliție, m­m Circonscripția VI, mărginită de calea Griviței, calea Victoriei, bulev. Elisabeta,­­bulev. Schitul Măgureanu, str. Cobălcescu, Berzei, dr. Lueger, Luigi Cazzavillan și Sculpturii. Circonscripția XII, mărginită de șos. Basarab, calea Griviței, strada Sculpturii, Luigi Cazzavilla­, dr. Lueger, Virgiliu, calea Plevnei, Pre­lungirea Cotroceni, apa Dîmboviței și linia ferată. Ciconscripția VIII, mărginită de șos. Basarab, calea Victoriei și calea Griviței. Circonscripția IX, mărginită de șos. Giulești, linia ferată, șos. Bo­­lintin și linia de mărginire a ora­șului. Circumscripția XVI, mărginită de strada Romană, calea Moșilor, str. General Ipătescu,­­B-dul Carol, str. Italiană și Vasile Lascăr. Circumscripția XII, mărginită de de calea Moșiei. ș08. Mihaiu­ Bra­­vul, B­dul .Protopopap„ Pake, str. General Ipătescu și calea urșilor. Circumscripția XVIII, margini^ de stradele : Sf. Nicolas Tei, cimi­tirul Reînvierea, șos. Colentina, ca­lea Moșilor, str. Romani, Viitoru­lui, Despot Vodă, Tănase Vasilescu, str. Ghiță Ciupitu și Aleea Spitalu­lui Colentina. Circumscripția XIX, mărginită de limita nordică a orașului, str. Gal­­vani, Sf. Niculae Tei, Aleea spita­lului Colentina, Ghiță Ciupitu, Tă­nase Vasilescu, Despot Vodă, Viito­rului, Romană, Tunari și drumul la Tei. Circunscripția XIII— Mărginită de șos. Ștefan­ cel­ Mare, str. Tunari, Romană, Vasile Lascar, Viitorului, Donnei, General La­ho­vari, G. C. Cantacuzino, Romană și calea Do­robanți. Circonscripția XIV. — Mărginită de stradele: Lascar Catargi, Roma­nă, G. C. Cantacuzino, C. A K<­­­setti și calea Victoriei. Circonscripția xv.—Mărginită de șoseaua Bonaparte, calea Doroban­ților, str. Romană, Nicolae Bălce­­scu, Lascar Catargi și calea Vic­toriei. Circonscripția III periferică. — mărginită de limita nordică a ora­șului, drumul la Tei, șos. Ștefan­­cel­ Mare, șos. Bonaparte, piața Vic­toriei și șos. Colonel Mihail Ghica. Circonscripțiile XI, XII, XIII, XIV, XV și II periferică formează inspectoratul III de poliție. m ■ m Circonscripția X mărginită de șos. Colonel Mihail Ghica, șos. Basarab, calea Griviței, str. Țiganilor și Ghiță Boiangiu. Circonscripția II periferică, măr­ginită de șos. Colonel Mih. Ghica, str. Ghiță Boiangiu, Țiganilor, cal. Griviței, șos. Basarab, șos. Giulești și linia de limită a orașului. Circonscripțiile VI, VII, VIII, IX, X și II periferică formează inspec­toratul II de poliție.­­ • • Circonscripția XI, mărginită de b-dul Carol, Calea Moșilor, str. Lip­scani, Stavropoleos și Calea Vic­toriei. Circonscripția XII, mărginită de stradele : C. A. Roseti, Dionisie, Memoriei, Icoanei, Donici, Viitoru­lui, Vasile Lascar, Italiană, b-dul Carol, b-dul Academii și Calea Vic­toriei. Circonscripția XX, mărginită de linia de guimb­ă nord și est a ora­șului, șos. Pantilimon, șos. Iancului, șos Mihai Bravu și șos. Colentina. Circonscripția IV. Periferia cu­prinsă între limita nord a orașului, șos. Colentina, str. Sft. Dumitru, ci­­mitiru Reînviere­, Sfr. Nicolae-Moși și Galvani. Circunscripțiile XVI, XVII, XIII, XIX, XX și IV periferia, compun inspectoratul IV de poliție. 9­9 • 1 Circumscripția XXI, mărginită de calea Moșilor, bulevardul Carol, str. Sf. Ștefan, Remus, Romulus, Anton Pan, calea Dudești, calea Văcărești, str. Sf. Vineri. Circumscripția XXII, mărginită de bulevardul Protopopescu Pake, Popa­ Nan, Cireșului, Delea-Veche, Delea-Nouă, Labirint, Epuri, Vul­turi, Parfumului, Romulus, Remus și St. Ștefan. Circumscripția XXIII, mărginită de calea Dudești, str. Anton Pan, Parfumului, Vulturilor, Traian, Tri­nității, Locotenentului, Anastase Pa­­nu, Campoducelui, Siminoc, Trium­falui, Văcărești, Dobroteasa, splaiul C. A. Rosetti și str. Căuzași. Circumscripția XXIV, mărginită de bulevardul Protopopescu Pake sos. Mihaiu-Bravu, str. Gura Lupu­lui, Delea-Nouă, Delea-Veche și Po­pa­ Nan. Circonscripția XXV, mărginită de străzile E­purilor, Delea Nouă, Gura Lupului, șos. Mihaiu-Bravu vechi, șos. Vitan, str. Laboratorului, Foi­șor, Campoducelui, Anastase Panu, Trinității și Traian. Circonscripția V periferică, măr­ginită de șoseaua Iancului, limita estică a orașului, șos. Vitan, șoseaua Mihai Bravu vechi și Mihai Bravu nou. Circonscripțiile XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV și V periferică for­mează inspectoratul V de poliție. Circonscripția XXVI, cuprinsă în­tre stradele Lipscani, Moșilor, Sf. Vineri, Văcărești, Căuzași, Apa Dîm­boviței, valea Șerban-Vodă, Bibescu- Vodăi, valea Rahovei și strada Smîr­­dan. Circonscripția XXVII, mărginită de stradele : Bibescu Vodă, valea Șerban-Vodă, apa Dîmboviței, strada Bucur, Cuza-Vodă, Poterași, calea Șerban-Vodă, str.­­Timpului, bulev. Neatîrnărei, str. 11 Iunie, Gramont, Emancipată și calea Rahovei. Circonscripția XXVIII, mărgini­tă de stradele: Bucur, Dobroteasa, calea Văcărești, str. Triumfului, Si­minoc, Campoducelui, Foișor, Apa Dîmboviței, strada Lînăriei și Cuza- Vodă. Circonscripția XXIX, mărginită de bulev. Neatîrnărei, str. Olimpu­­lui, valea Șerban-Vodă, str. Poteraș, Cuza-Vodă, Lînăriei, șoseaua Văcă­­rești, valea Piscului, limita sudică a orașului, valea Șerban-Vodă, strada General Candiano-Popescu și prelun­girea 11 iunie. Circ. XXX cuprinsă între str. Egali­­­tăței, Gramont, 11 Iunie, str. General Candiano Popescu, prelungirea 11 Iunie, limita Sudică a orașului și valea Rahovei. Circumscripția VI periferică, măr­ginită de strada Foișor, Laborator, șos. Vitan, limita sud-estică a ora­șului, valea Piscului, șos. Văcărești și apa Dîmboviței. Circumscripțile 20, X­, 28, 29, 16 și o periferică compun inspectoratul VI de poliție. De la Liga culturală Congresul de la 8 Main Membrii Ligei Culturale, secțiu­nea București, sunt rugați a se în­truni Duminecă 8 Main curent, ora 8 p. m., la sediul Ligei, str. Lue­ger No. 1, în adunare ordinară pen­tru a alege delegați cari vor repre­zenta secția la Congresul Ligei cul­turale de la Craiova. Amintirea Adunării naționale din „Cîmpul Libertății“ Liga culturală, secțiunea Bucu­rești,­­va serba amintirea zilei de 3 (15) Mai­ 1848 printr’o serată cul­turală artistică, care va avea loc la Ateneul Român, Marți 3 Maiu c., cu începutul la ora 9 seara. D-l Ion Scurtu va ține conferența obicinuită și va urma apoi un bo­gat program artistic, susținut de­­ d-na Elena Locusteanu-Bonciu, d-rele Tina Barbu și Maria Filotti, de la Teatrul Național, d-nii P. Liciu și N. Grigorescu de la Teatrul Națio­nal, d-nii Fotescu și Contescu de la Conservatorul de muzică. Corul Seminarului Central u va exe­cuta o serie de bucăți alese. Intrarea : Loj, rangul I 12 lei, rangul II 8 lei, stal rangul I 3 lei, rangul II 2 lei, rangul III 1 leu. Pentru d-nii ,membri ai Ligei și familiile lor prețurile sunt pe ju­mătate. Biletele se găsesc în ori­ce oră a zilei la sediul Ligei, strada Lueger No. 1, iar în seara serbărei la cassă MIȘCAREA DE LA REGIA Monopolurilor Statului In personalul Regiei Monopoluri­lor Statului s’a făcut următoarea mișcare: D. Mihail Enăceanu, licențiat în drept, actual impiegat cl. I în ad­ministrația centrală a regiei, în pos­tul de subșef de biurou cl. 11 în ad­ministrația centrală, în locul d-lui Nicolae Tufeanu, demisionat; D. Constantin I. Zacopceanu, ab­solvent de școală superioară de co­merț, actual impiegat în serviciul depozitelor pentru vînzarea produ­selor monopolizate, în postul de impiegat cl. 1 în administrația cen­trală, în locul d-lui Mihail Enăceanu, trecut în altă funcțiune. D. I. N. Bramarescu, actual șef de depozit cl. IV în serviciul depo­zitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în postul de șef de atelier cl. I în serviciul fabricelor și al salinelor, în locul d-lui Gr. Ște­­fănescu, demisionat. D nii Marin Păunescu și N. Ghe­­rasim, actuali impiegați cl. 1 în ser­viciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în postu­rile de impiegați cl. 1 în serviciul fabricelor și al salinelor. D-nii Petre Ionescu și G. N. Ion, actuali șefi de depozite cl. V în ser­viciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în postu­rile de impiegați cl. 1 în acelaș ser­viciu. D. Gh. Străjescu, actual Impiegat cl. 11 în acel­aș serviciu, în postul de impiegat cl. 11 în serviciul fabri­celor și al salinelor. D. Pompiliu Dragomirescu, absol­vent a 4 clase gimnaziale, în postul de șef de depozit cl. V, în servi­ciul depozitelor pentru vînzarea pro­duselor monopolizate. D. C. Săvescu, actual impiegat auxiliar cl. I în acelaș serviciu, în postul de revizor cl. IV, în locul d-lui Gh. Sachelarie, numit în ser­viciul exterior general al finanțelor. D. Constantin Stătescu, diplomat al școaiei cenu­ ole de agricultură de la Herăstrău, în postul vacant de șef de depozit cl. 111, în serviciul culturii tutunului și al depozitelor de fermentare. Alergări la București Z­I­U­A IV Duminecă 1 (14) Mai 1911, orele 3 p. m. precis I La 3 ore.—Premiul Canotier, pentru armăsari, epe și jugani, din ori-ce țară și de ori-ce proveniență. Distanța 3500 metri.—Premiul I.—2500 lei.—Premiul II.—200 lei. Lt.-col. Caribol, Fetița. G. Negropon­­tes, Galoubet. D-na F. Rossiter, Ansdell. Al. S. Zissu, Parfumeuse. Al. S. Zissu, Volonté III. I. N. Gămărășescu, Peterdi. II La 3 jum., ore—Premiul Izei, pentru epe de pur singe, din toate țările, de 3 ani, cari n’au cîștigat in anul curent. Distanța 2200 metri. Premiul I.—2500 lei. Premiul II. 250 lei. Dinu Árion, South Shields. Gr. Rio­­sann. Veroafca. D-na Zoe Cáriból, Loc­­kleys. Al. Marghiloman, Spaima. Al. S. Zisso, Thurso. Al. S. Zisso, lésí. III La 4 ore.—Premiul Bristol, pentru armăsari de pur singe, din toate țările de 3 ani, cari n’au cîștigat în anul cu­rent. Distanța 2200 metri. Premiul L—2500 ei. Premiul II.—250 lei. Al. Marghiloman, L’Invisible. Al. Mar­ghiloman, Antim. Lt. Anghelescu, Pulci­­nello. Lt. Anghelescu, Moscatei. Al. S. Zissu, 10 Măi. IV . La 4 jum. ore.—Al doilea pr. al con­siliului general, pentru armăsari, epe și jugani, de pur singe roman, de 3 ani și mai sus. Distanța 1600 metri. Premiul I 2000 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 150 lei. Gr. Roșianu, Falnic. Căp. G. Manu, Mititica, Al. Marghiloman, Dolioara și Olteanca. G. Negropontes, Duc și Lancier. V La 5 ore.—Handicap optional, pentru armăsari, epe și jugani de 3 ani. Distanța 2100 metri. Premiul I 2500 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III ■200 lei. AI Morfil.;roman. Annie. I. N. Cămă­­rășescu Kremlin: AL Zănescu, Arcade, G. Negropontes, Conrlande, Al. Marghi­loman, Dănciuc, Al S. Zissu, Bosphore, Lt.-col. Cáriból, John Strong, Al. S. Zisso, Thurso, D-na Yvonne Cămără­­șescu, Bélise III, Lt.-colonel Cáriból, Polony. VI La 5 jum. ore.—Premiul Gurguețli, handicap, pentru ori-ce cai de 3 ani. Distanța 2500 metri. Premiul I 1000 lei. Premiul II 200 lei Lt- G. Savopol, Czimbora, I. N. Că­­mărășescu, Kremlin. Căp. E. Șendrea, Unda. Maior Bălășescu, Amaterr. Lt.-col. Cam­bel, Fetița. Lt. Dăbuleanu, Melo­drama. Lt. Anghelescu, Trokar Marcsa. Excursia familiei regale Familia regală a sosit Vineri, ora 3 d. a., la Măcin, unde a fost întîm­­pinată de autorități, o mare mulțime de orășeni și mii de săteni din co­­munele învecinate, cari au aclamat pe Suverani. Din iahit au descins Regele, Prin­cipesele Maria și Elisabeta și Prin­cipii Ferdinand și Carol, cari s’au întreținut cu veteranii. După trecerea în revistă a trupe­lor, corul școalei și famfara comu­nală, au Intonat Imnul Regal. M. S. Regele a pus corul școalelor turce să ornte cîteva bucăți. După prezentarea persoanelor de distincție, Suveranul și Principii s’au urcat pe bord, plasând spre Tulcea, la orele 4 d. a. Ministrul Delavrancea, împreună cu secretarul general Davidescu și inspectorul Elie Radu, au rămas la Măcin, de unde pleacă la Constanța cu automobilul. La orele 7 și 15 seara, iahtul re­gal a sosit în portul Isaccea, splen­did pavoazat. Au descins M. S. Regele și AA. L­. RR. Principii Ferdinand și Ca­rol. Corul școalelor a intonat imnul regal. M. S. Regina a chemat pe vapor mai multe doamne. Suveranul s’a întreținut cu preoții, hogea și per­soanele prezente, în care timp co­rul școalelor intona diferite im­nuri. La 7 și 30, iachtul a părăsit por­tul, în uralele nesfirșite ale locuito­rilor veniți din întreaga plasă Isac­­cea. Yachtul regal «Ștefan cel Mare», a trecut prin fața portului Tulcea, la orele 8 jumîtate seara. La debarcaderul romînesc se afla autoritățile în­cep cu generalul To­ma Constantinescu și primarul Ște­fan Borș. Muzica intonează Imnul Regal. Mulțimea izbucnește în urale. Ieditul trece încet pe lingă pon­toane, pînă la eșirea din port. In timpul acesta se trag rachete și fo­curi de artificii. Toate vasele din port sunt splendid iluminate și de­­corate, de asemenea vasele cari se află în rada portului. De pe vapor, auguștii escursioniști fluturau ba­tistele. Se trag rachete și de la mo­numentul refnexărei. Iaohtul regal a rămas noaptea la Ceata, iar Simbrită dimineață a ple­cat la gura brațului Sfântul Gheor­­ghe. Duminică Suveranii se vor întoarce la Tulcea. Satele de pe malul Dunărei și în special comuna Sf. Gheorghe unde Suveranii au debarcat și au asistat la vinatul peștelui din Mare au fost împodobite cu drapele naționale. Suveranii s'au mai oprit Sîmbătă și la canalul «Regele Carol», unde In prezent se ridică un moment în amintirea construirei acelui canal. In vederea sosirei Familiei regale la Constanța se fac mari pregătiri. S’a amenajat palatul regal. Se con­­struesc două arcuri de triumf în piața Independenței din port: gărzile de onoare, cu muzica în frunte vor pleca de la Arsenalul Ar­matei la Palatul Regal, unde nouile drapele vor fi depuse pînă la ora 5 seara. La această oră M. S. Regele va proceda cu mare solemnitate la țin­tuirea drapelelor. Sfințirea drapele­lor se va face în ziua de 10 Mai la Mitropolie. In urmă coloana de dra­pele va defila în fața M. Sale Re­gelui, pornind în fruntea trupelor garnizonei Capitalei. Inaugurarea noului Palat al Camerei de Comerț Solemnitatea inaugurărei noului palat al Bursei și Camerei de Co­merț din București, se va face în a doua jumătate a lunii Mai, în pre­zența Suveranilor și a Principilor Moștenitori. Data fixă cînd va avea loc inaugurarea a rămas să fie fi­xată de M. S. Regula. Actualmente biroul Camerei de Comerț lucrează la întocmirea pro­­gramului solemnității, la care vor fi invitați delegați ai Camerei de Co­merț din Berlin, Viena, Budapesta, Paris, Sofia, Belgrad, Constantino­­pol, Bruxelles, Amsterdam, Brașov și Cernăuți. Cu ocazia inaugurării, după ter­minarea obișnuitului serviciu reli­gios, M. S. Regele împreună cu in­vitații vor vizita localul. Seara va avea loc un mare ban­chet. ___ Drapelele nouilor regimente Cu prilejul sărbătorirei zilei de 10 Mai va avea loc sfințirea drapelelor nouilor unități ale armatei. Aceste unități se compun din re­gimentele 37, 38, 39 și 40 de infan­­teri ; două regimente de artilerie, avînd fie­care o secțiune de obu­zieră—adică regimentele 19 și 20— și patru batalioane de pionieri. Vom avea de aici înainte 10 ba­talioane de geniu, din care 8 de pio­nieri, un batalion de pontonieri și un batalion pentru drumurile de fier ; va fi cîte un batalion de fie­care di­vizie activă. Toate aceste regimente vor trimite drapelele lor și eh gărzile de onoare respective în Capitală unde vor fi reunite în seara de 8 Mai. La 9 Mai, ora 11 de dimineață MARTORII în procesul D. Anghel-I. Moisescu D. Petrescu-Comnen, avocatul d-lui Dimitrie Anghel a depus ori în mîinile d-lui magistrat stagiar de la secțiunea a treia a Tribunalului, lista martorilor propuși de cunos­cutul scriitor. D. magistrat a dispus ca acești martori să fie audiați în Camera de consiliu a secțiunei a treia, Luni 9 Maiu, la orele 12, autorizînd pe d. Anghel să aducă martorii fără cita­­țiuni, cunoscînd starea financiară precară a Poetului. Iată numele martorilor cari vor fi audiați : I. G. Duca, deputat; N. Iorga, profesor universitar; Ilarie Chendi, publicist; Em. Gîrleanu, publicist; I. Minulescu, redactor la «Viitorul» ; Ion Gr. Păucescu, pro­prietar; Gh Djuvara, inspector do­­menial; Vasile Savel, redactor la «Minerva» ; M. Teodorian, avocat; C. Musceleanu, Cincinat Pavelescu, magistrat; D. Cridescu, Gh. Filip, ac­torul delegat al ziarului «Mi­nerva» etc. Tifosul exantematic Noi cazuri în județul Govurlui Epidemia de tifos exantematic care părea că s’a sfirșit, în urma măsu­rilor sanitare luate în județ și oraș, continuă a face victime. Joi s’au constatat încă două nouă cazuri în comunele Frumușița și Sivița. In comuna Frumușița atins de a­­ceastă boală e agentul sanitar Pa­lade. Atît dînsul cît și celălalt bol­nav au fost internați la spitalul din Galați.___________________ iarele de-aseară Tripoul Familiei Cantacuzi­no.— «Acțiunea» publică următoa­rele : Știm că acum cît­va timp parche­tul de Ilfov a făcut descinderi pe la diferite cluburi din Capitală unde se jucau cărți pe sume mari de bani și a împedicat funcționarea acelor jocuri. Dar, pentru ce de prim procuror nu vrea acum să se intereseze de tripoul patronat de fa­milia Gr. Cantacuzino ? Noi știm că d. prim-procuror a fost informat personal de cele ce se petrec în tripoul din Pasagiul Român. De ce nu intervine ? Oare ministerul public este și el dependințe de rudele d-lui Grigore Cantacuzino ? De altfel pentru că parchetul și poliția patronează tripoul acesta, un număr însemnat de alte localuri de jocuri de noroc s’au deschis în Ca­pitală. Așteptăm ca de data aceasta, după ce am atras atențiunea d­lui prim-procuror, parchetul să-și facă datoria, pentru ca să nu se spună că nu are curajul să intervie, fiind­­­că e vorba de o rudă a fratelui mi­nistrului de justiție. PREȚUL CEREALELOR cerealelor ■* Brăila da pe ziua Simbata 30 Aprilie • _ Grîu nou predare April­« su_ lina 78 kg. lahl. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 14.20. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 14.72 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la suti cor­­duri străine lei 13.94. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sub­ corpuri streine lei 12.90. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 9.84. Secară călit. II 72 kgr. lei 9.43. Orz de toamnă 64 kgr. lei 8.45. Orz de primăv. 60 kgr. lei 7.68. Ovăz 45 kgr. lei 5.40. Porumbu nou gras galben 77 kgr. lei 9­01. Porumb cincantin 80 kgr. lei 10.16. Porumb vechiu colorat 78 kgr. 9.44. Porumb nou colorat 73 kgr. 8 32. Fasole comună suta de kgr. 22.80. Meiul suta de kgr. 11 20. LONDRA /Date comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) 29112 Aprilie­ 1911 Deschiderea : ferm. închiderea : Griul, porumbul, orzul, o­­văzul susținute. Prețurile neschimbate. LIVERPOOL Grîu : 19.40 fos. pe suta kgr. pred. Iulie * 18­97 « « « « Oct Pol. : 13.03 « cea Iulie « 13.32 « « « « Sept. CONCENTRĂRILE PENTRU INSTRUCȚIE Ordin circular dat de Marele Stat major al armatei în vederea con­centrărilor pentru instrucție, pe anul 1911 Marele Stat m­jor a dat astăzi urmă­torul ordin cu privire la concentrările care se fac : Corpurile de trupă vor executa de ur­gență următoarele norme din ordinul ge­neral relativ la chemările pentru instruc­ție și manevră din anul curent pe care îl vor primi în curînd : I) Regimentele de infanterie și batali­oanele de vinători vor chema contingen­tul VI (1906) de complectare în cel mult patru serii de cîte 13 zile fie­care. Prima serie va dura de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fie­cărei serii și numărul se­riilor se va hotărî de corp avînd în ve­dere înlesnirea echipărei și ușurarea sar­­cinei instructorilor. Instruirea fie­cărei serii este încredin­țată companiei de depozit, cele­l­alte com­panii neavînd nici un amestec. In acest scop, compania de depozit va primi de la biroul de recrutare și mobi­lizare respectiv 2 plutonieri și de la com­paniile regimentului său ofițerii și gra­dele inferioare necesare (cel mult 1—2 gradați de la fie­care). II) Batalioanele de rezervă vor chema contingentul al 3-lea (1902) de rezervă în cel mult 4 serii de cîte 13 zile fiecare. Prima serie de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fie­cărei serii și numărul se­riilor se va hotărî de comandamentul batalionului în înțelegere cu comandan­tul regimentului de infanterie respectiv pentru a înlesni atît echiparea cît și nu­mărul și sarcina instructorilor. Oamenii vor fi echipați de regimentul de infanterie respectiv. Cu privire la administrație, se va pă­stra normele hotărîte pentru complecta­­șii chemați în serviciul gărzilor. Toți oamenii unei serii vor fi instruiți prin îngrijirea comandantului batalionu­lui de rezervă, ajutat de ofițerii și gra­dele inferioare ale batalionului, de plu­tonierii bir­oului de recrutare și mobi­lizare respectiv și de 8 grade inferioar­­date de regimentul de infanterie respec­tiv. Rezerviștii batalioanelor de vinători vor fi chemați și instruiți la batalionul lor, după aceleași norme ca și completași. Trupele de pionieri și comunicațiuni vor chema contingentul al (VI) 1906 de complectare în cel mult 3 serii de cîte 13 zile fie­care. Prima serie de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fie­cărei serii, după normale indicate la punctul 1. Escadroanele de tren, vor chema con­tingentul al VI (1906) de complectare în cel mult 4 serii de cîte 10 zile fie­care.­­ Prima serie de la 16—25 Mai inclu­siv. Prescripțiuni comune tuturor corpu­rilor. Chemarea oamenilor se va face în or­dinea înscrierei lor în carnetele de mo­bilizare și prin ordine­e- chemare indi­viduale, la reședința corpului. Infanteria și vînătorii vor chema nu­mai combatanți. Escadroanele de tren numai oameni vărsați de alte corpuri. Batalioanele de rezervă cari au con­centrat anul trecut rezerviști din conti­­gentul al treilea (1902) pentru divizia a 10-a rezerva, nu-i vor mai chema anul acesta, decît oamenii combatanți rămași neconcentrați anul trecut din acest con­­tigent. Trupele de pionieri și comunicații vor chema numai oamenii prevăzuți în or­dinul general No. 33 din 14 Maiu 1910 în «Monitorul Oastei» No. 22 partea ofi­cială. c) Intrebuințarea timpului: 1 zi sosi­rea și echiparea : 1 zi repaus;­­ 10 zile (7 la escadroanele de tren efec­tive de instrucție; d) Instrucția oamenilor chemați se va face la reședința corpului în unități se­parate pentru a nu împiedica întru ni­mic programul instrucției oamenilor de sub arme. Instrucția completașilor și rezerviștilor chemați va cuprinde numai instrucțiunea individuală de luptă și școala plutonului. Eventual dacă rezultatul instrucției va permite, oamenii chemați vor putea lua parte o zi sau două la exercițiile de luptă ale companiilor active. Trupele de pionieri și comunicații vor păstra aceleași norme pentru instrucția generală, iar pentru instrucția specială vor urma directivele inspectorului gene­ral. Pa/io/I m­anala «Ti» fi» or» vad «la nanum J­ lor chemați cunoștințele speciale servi­ciului trenului. Pentru trageri se alocă 10 cartușe pen­tru tragerea redusă și 20 cartușe pentru tragerea de instrucție. Acesta este ordinul complect al mare­lui Stat major în ceea­ ce privește con­centrările actuale. TEATRU, LITERE, ARTE Comedia în trei acte «Rochia Pantaloni» a d lui Const. Rtuleț va fi jucată de că­tre: d-nii I. Brezeanu, V. Toneanu, I. Ni­­culescu, Grigorescu, Mihalescu, etc., și de d-nele L. Brezeanu, Mihalescu, etc., adică de fruntașii comediei noastre. • ■­n cCinama* grădina Rașca, aranjat cu­­ perfecționat cinematograf care va re­­d­anta cele mai noi tablouri, își va da reprezentațiile în fie­care seară. ■ • ■ Teatru Modern. Compania dramatică «Davila».—Astăzi și în serile următoare, se va juca •­­Disciplina» dramă în două acte de Frederich Franz von Konning și «Taina» piesă într-un act. ROMANUL «VIITORULUI» 36­0 TINEREȚI ÎNTREAGĂ Dar pictorașul s’ar înșela căci lu­xului acesta nu-i lipsește nici măre­ția nici frumusețea. Numai două ta­blouri încălzesc puțin răceala zidu­rilor. Unul, iscălit de Gros, este por­tretul tatălui contesei Fontaine, al mareșalului Lefèv­re, duce de Ey­lau, fostul comandant de la podul din Lodi, unul din cei mai între­prinzători locotenenți ai lui Napo­leon. El este reprezentat călare, în mare ținută, acoperit cu o pălărie mare cu pene albe, agitind bastonul său de catifea albastră presărată cu albine de aur și pe dedesuptul pîn­­tecelui calului care stă ridicat în două picioare, în depărtare, se zâ­rește în mod confuz o mare bătălie pe zăpadă și guri de tunuri înflăcă­rate. Celălalt tablou așezat pe un șe­valet și luminat de o lampă cu re­fleeter, este un cap de operă a lui Xntres, un delicios medalion de fată tînără, portretul stăpînei ea și la vîr­­sta de opt­spre­zece ani, portret că­ruia contesa Fontaine îi oferă, la ora asta, o caricatură îmbătrînită și u­­rîtă de tot Artur Papillon, vorbind încet cu Amedeu, îi explică cum salonul d-nei Fontaine este un teren neutru, des­­chis oamenilor din toate partidele Fiica unui mareșal al primului Im­periu, contesa păstrează cele mai în­­nalte relațiuni cu lumea Tuillerii­­lor, cu toate că este văduva conte­lui Fontaine, unul din doctrinari i eșiți din halatul lui Roger Collard, un parlamentar boerit de Ludovic Filip, de două ori colegul lui Gui­zot la banca miniștrilor, și mort de ciudă și de ambiție neisbutită, după 48 și lovitura de Stat. Mai mult încă fratele contesei, ducele actual de Eylan, se însurase, în 1829, ca una din cele mai nobile moștenitoare, a Croix-Saint-Jean, căci tată au ma­reșalul, al cărui caracter nu egala bravura, se învoise cu toate regi­murile și luase parte la toate ser­bările data sub Carol al X-lea în­­nainte de a sfirși ca guvernor al palatului invalizilor, la început mo­­narh­iei din Iulie. Grație acestei fe­ricite combinări, se pot găsi nobili de frunte, mulți orleaniști, un oare­care număr de personagii oficiale, și chiar cîți­va republicani bine crescuți, în acest salon de nuanță liberală, unde contesa, o prea bună stăpînă, știe să atragă învățați, scrii­tori, artiști, ilustrațiuni de tot felul, și de asemenea femei tinere și fru­moase. Avînd în vedere sezonul înaintat, nu e, în seara asta, mare afluență la contesa Fontaine Totuș, neglijind pe gentilomii fără importanță, ai căror strămoși au fost poate fabri­cați de tatăl Issacar, Papillon arătă prietenului său cîte­va celebrități. Iată mai întîiu, cu crucea legiunei de onoare pe un frac care are ae­rul că vine de la un telal, pe For­gerat, marele geolog cel mai intri­gant și cel mai lacom dintre oame­nii de știință, Forgerat, îm­bogățit de zeci de soturi grase și pen­tru care unul dintre colegii lui de la Academie a compus de mai înainte acest epitaf: «Aci doarme Forgerol, în singurul loc pe care el nu l-a cerut nici odată». Bătrînul ăsta cu capul amabil și plecat puțin într’o parte, a cărui păr alb și soios pare că, varsă, bine­facerile și bine­cuvîntările, este d. Dussant de Fossé, filantrop de pro­fu­sie, president obligatoriu a tuturor afacerilor de bine-faceri, senator bine­înțeles, de­oare­ce el a fost Pair al Franței, și care, peste cîți­­va ani, după prusaci și toată zarva, se va confunda în afaceri suspecte și va sfîrși în închisoarea corecțio­­nală Pedant din cap pînă’n picioare îngulerat, și rezemat, în atitudinea lui felurită, de căminul salonului, care nu este totuș umplut decît de flori și înaintea căruia el încearcă, probabil, ca să-și împarfumeze hai­nele, acest bătrîn om de stat, a că­rui păr aspru și cărunțit e asemenea unei perii pentru ridicatul pînzelor de păianjen, și care, prin încăpățî­­narea lui de catîr, a contribuit cu mult la căderea celei din urmă mo­­narh­ii, este ascultat cu respect și tratat de «scumpe maistre» de un orator republican ale cărui convin­geri roșii încep să se decoloreze și care în curînd, ca ministru al im­periului liberal, va face tot ce-i va sta în putință ca să grăbească pă­bușirea regimului. Cu toate că Amedeu este încă în vîrsta respectului, aceste notabili­tăți, al căror nume este pronunțat de Papillon cu o bolboroseală de diferență, nu impresionează pe poet tot atît de mult ca oarecari vizita­­tori cari aparțin lumei literilor și ar­telor. Privindu­i, tînărul este totuși surpuns și chiar și chiar puțin în­tristat de desaportul pe care-l des­coperă ades între fizionomia omului și natura talentului său. Poetul Leroy des Saules are ati­tudinea măreață și figură apoloniană care corespund nobilei și nespusei frumuseți ale versurilor sale ; dar Eduard Duroader, Veronejul secolu­lui al XIX lea, pictorul luxului și al bucuriei, este un om gras foarte comun, care poartă mustăți răsucite ca un șef de clacă ; și Teo­­fil de Lonis, elegantul povestitor, romancierul mondenelor, are nasul arămiu și barbișonul înăsprit ca un căpitan bătrîn de grăniceri. Dar ceea ce atrage mai ales aten­țiunea lui Amedea, sânt femeile, femeile din lumea mare pe cari le vede de aproape pentru întîia oară. Unele dintre ele sunt bătrîne și face scîrbă. Bijuteriile cu cari sunt ele a­­coperite fac încă mai mîhnitoare aerele lor de oboseală care nu se mai poate vindeca, ochii lor însîn­­gerați, profilurile lor decît, buzele lor lungi și de dromaderă ; și, la ele, decoltarea, — ea este de etichetă la primirile contesei de Fontaine, — deci tare­a care lasă ca să se vadă, sub dantelă, grăsimi moi sau slă­biciuni de schelet, este tot atît de ridiculă ca și un elegant dolman de nazar albastru pe spatele unui bă­trîn colonel cam încovoiat și cu ca­pul chel. In fața acestor bătrîneți sulimănite, tînărul simte cu groază evaporîndu-se din el respectul ce se datorează vîrstei. El numai vrea să privească decît pe femeile tinere și frumoase, acelea a căror busturi se ridică peste rochii cu un fel de în­­veselire, acelea cari au un sum­a de triumf la buze, flori în păr, dia­­mante pe corp. Dar toată carnea asta goală îl intimidează, și Ame­den, crescut în mica burghezie a Parisului, se jenează grozav înain­tea atîtor brațe, gîturi și umeri. Iată că se gîndește de­odată la Ma­ria Gerard, așa precum a întîlit-o, în cealaltă zi, ducîndu-se ca să lu­creze la Luvru, atît de gingașe în rochia ei de culoare închisă și ne­decoltată, cu mărețul ei păr răsfi­­rîndu-se pe spate și cu cutia ei de vopsele în mină. Daca oare nu-i iu­bește ea ? Vai ! ? Cu­ de mult preferă el acest simplu trandafir ascuns în­tre spini, în locul tuturor acestor bujori prea deschiși, și ce farmec dumnezeesc are rușinea! In timpul acesta, enorm­a și buna contesă se reîntoarce înspre poet și-l roagă, spre marea lui încurcur­­cătură, ca să spui cîteva versuri. E nevoit ca să se execute. Acum e rîndul lui ca să se rezime de cămi­nul înflorit și să-și împarfumeze pulpele. Din fericire, ăsta e un nou succes pentru el, (trad. de Ticu St. Dumitrescu) (Va urma).

Next