Viitorul, mai 1911 (Anul 5, nr. 1188-1208)
1911-05-02 / nr. 1188
VIITORUL l'Jllig mea că peștele constituie hrana curentă a țărănimei noastre ? Unde am spus eu că peștele formează baza alimentațiunei țăranilor noștri ? Unde am susținut eu că sătenii noștri se hrănesc îndeobște cu pește? Să-mi arate un singur loc din întreaga mea lucrare, unde eu spun acest lucru și atunci declar și recunosc că di. Antipa este om cinstit iar eu vîndut vrăjmașilor Statului Român. Dar nu va putea arăta un așa lucru, și nu-l va putea arăta fiindcă el nu există. Așadar d. Antipa a săvîrșit în raportul său o falsificare a unei lucrări oficiale. Căci iată , ce spun eu în Expunerea Situațiunei Județului Tulcea, la pag. 62, vorbind de pește ca aliment: «Lipsa acestui aliment atît de necesar populațiunei noastre se simte prea violent ca să poată fi tăgădută», și mai departe : «Scoaterea peștelui din alimentațiunea generală constituia o primejdie cu adevărat socială. Intr'o țără în care cea mai mare parte a locuitorilor - populațiunea rurală — suferă de lipsă de hrană suficientă, intr’o țară în care e recunoscut oficial că patru cincimi dintre locuitori nu păcătuesc prin o suprahrănire — era de neînchipuit ca tocmai Statul, spre a realiza vre-o cîteva milioane, să reducă încă un aliment așa de răspîndit în hrana curentă cum era peștele altădată». Iată ce am spus eu textual. Și acum întreb: unde afirm eu că peștele formează boxa alimentațiunei țărănimei ? Parcă eu nu știu după atîția ani cît am trăit în mijlocul țărănimei fie ca Prefect, fie ca cultivator de pămînt, care teste, sau mai bine care nu este, baza alimentațiunei ei ? Dar tocmai fiindcă țărănimea noastră nu are nici o bază de alimentațiune, tocmai fiindcă mijloacele ei de hrănire sunt extrem de reduse, protestam înpotriva scoaterei și a acestui mijloc de hrană — peștele — din posibilitatea ei de consumațiune. Și apoi, numai în sate avem populațiune nevoiașă? Dar oare toți locuitorii orașelor sunt într’atîta de bogați încît să poată plăti prețurile fantastice cu care dl Antipa își pune peștele său în consumațiune? Apoi nu și dă seamă d-l Antipa că prin scumpirea esceal vă a peștelui, făcîndu-l absolut inaccesibil la cea mai mare parte a populațiunei, a provocat implicit o scumpire a altor alimente de primă necesitate : carnea și brînza ? Cînd un kigr. de pește ordinar a era"firesc miÄTl,le- Je fere să cumpere un kigr. de carne, care costa numai 60—70 bani—și atunci cererea de carne fiind mare prețul ei s’a urcat la 90 bani—1 leu. Tot așa și cu brînza. Cu toate acestea, contrar celor afirmate de dl Antipa în raportul său, nici prețul carnei, nici acela al brînzei nu a crescut în ultimii ani în aceeaș proporție considerabilă ca prețul peștelui. Pe cînd prețul cărnei și brînzei abia s’a îndoit, prețul peștelui s’a împătrit și încincit. Acesta este adevărul iar nu acela falsificat al dlui Antipa. Voiu continua. I. C. Atanasiu _____________fost prefect etc. Fabrica de fulmicoton In bugetul ministerului de război s’au prevăzut sumele necesare pentru fabrică de fulmicoton. Această fabrică se înființează la Dudești, lîngă Capitală. Clădirea fabricei a început pe cînd era ministru de război d. general Crăiniceanu. Actualul ministru d. Filipescu a prevăzut sumele necesare pentru cumpărarea mașinelor. Acele mașini au fost comandate și vor fi trimise în țară în cursul lunei Iulie. Pînă în Octombrie se vor face instalațiile. Cu înființarea fabricei de fulmicotuu armata noastră ajunge să aibă toate cele necesare pentru pregătirea muniției de război. Pulberea se fabrică la Dudești, procotilele mari și mici și focoasele pentru tunuri se fabrică la arsenalul de construcții, cartușele la pirotehnie. Fabricarea falmicetonului, pentru pulberea fără fum se va face în condițiuni foarte avantagioase la fabrica ce se construește la Dudești. Fulmicetonul se prepară din bumbac, acid azotic și sulfuric. Va fi nevoe numai de procurarea bumbacului din străinătate, căci acidul azotic și sulfuric se pot procura din țară. BULETIN METEOROLOGIC Istă buletinul atmosferic pe ziua de asi Temperatura in centigrade 30 Aprilie 1911 CASA MENU & CIe La miezul nopții ...................+ 137 ore dimineața.................— 14 Miazăzi ...................... .. — 25 înălțarea barometric! 759 taro. Starea cerului noros. y staționar NOUILE CIRCONSCRIPȚII POLIȚIENEȘTI din CAPITALĂ In «Monitorul Oficial» a apărut decretul regal, care hotărește nouile circonscripții polițienești din Capitală. Iată care va fi noua împărțeală : Circonscripția I, mărginită de stradele : b-dul Elisabeta, calea Victoriei, str. Stavropoleos, Șelari, calea Rahovei, str. Justiției, Lupea, Bateriilor, Sf. Apostoli, Mihai-Vodă, Domnița Anastasia și prelungirea Brezoianu. Circonscripția II, mărginită de stradele: Prelungirea Cotroceni, Plevnei, Virgiliu, Berzei, Cobălcescu, Schitu-Mâgureanu, b-dul Elisabeta, prelungirea Brezoianu, Domnița Anastasia, Mihai-Vodă, Isvor, Carol Davila, M. Kogălniceanu, Costache Negri și apa Dîmboviței. Circumscripția III mărginită de stradele: Isvor, Rinocerului, Arhivelor, Sf. Apostoli, Bateriilor, Lupea, Justiții, calea Rahovei, Antim, Lăzureanu, Uranus, loan Creangă, Sirenelor și Puișor. Circumscripția IV mărginită de stradele: 13 Septembrie, Puișorului, Sirenelor, Ion Creangă, Uranus, Lăzureanu, Antim, calea Rahovei și linia ferată. Circumscripția V, mărginită de apa Dîmboviței și stradele Costache Negri, Carol Davila, Isvor, Puișorului, 13 Septembrie și linia ferată din calea 13 Septembrie în Dîmbovița. Circumscriu I Periferică, mărginită de șoseaua Bolintin, linia ferată, calea Rahovei și linia de limită a orașului. Cir conscripțiile I, 11, III, IV, 1, 1 periferică compun inspectoratul 1 de poliție, mm Circonscripția VI, mărginită de calea Griviței, calea Victoriei, bulev. Elisabeta,bulev. Schitul Măgureanu, str. Cobălcescu, Berzei, dr. Lueger, Luigi Cazzavillan și Sculpturii. Circonscripția XII, mărginită de șos. Basarab, calea Griviței, strada Sculpturii, Luigi Cazzavilla, dr. Lueger, Virgiliu, calea Plevnei, Prelungirea Cotroceni, apa Dîmboviței și linia ferată. Ciconscripția VIII, mărginită de șos. Basarab, calea Victoriei și calea Griviței. Circonscripția IX, mărginită de șos. Giulești, linia ferată, șos. Bolintin și linia de mărginire a orașului. Circumscripția XVI, mărginită de strada Romană, calea Moșilor, str. General Ipătescu,B-dul Carol, str. Italiană și Vasile Lascăr. Circumscripția XII, mărginită de de calea Moșiei. ș08. Mihaiu Bravul, Bdul .Protopopap„ Pake, str. General Ipătescu și calea urșilor. Circumscripția XVIII, margini^ de stradele : Sf. Nicolas Tei, cimitirul Reînvierea, șos. Colentina, calea Moșilor, str. Romani, Viitorului, Despot Vodă, Tănase Vasilescu, str. Ghiță Ciupitu și Aleea Spitalului Colentina. Circumscripția XIX, mărginită de limita nordică a orașului, str. Galvani, Sf. Niculae Tei, Aleea spitalului Colentina, Ghiță Ciupitu, Tănase Vasilescu, Despot Vodă, Viitorului, Romană, Tunari și drumul la Tei. Circunscripția XIII— Mărginită de șos. Ștefan cel Mare, str. Tunari, Romană, Vasile Lascar, Viitorului, Donnei, General Lahovari, G. C. Cantacuzino, Romană și calea Dorobanți. Circonscripția XIV. — Mărginită de stradele: Lascar Catargi, Romană, G. C. Cantacuzino, C. A K<setti și calea Victoriei. Circonscripția xv.—Mărginită de șoseaua Bonaparte, calea Dorobanților, str. Romană, Nicolae Bălcescu, Lascar Catargi și calea Victoriei. Circonscripția III periferică. — mărginită de limita nordică a orașului, drumul la Tei, șos. Ștefancel Mare, șos. Bonaparte, piața Victoriei și șos. Colonel Mihail Ghica. Circonscripțiile XI, XII, XIII, XIV, XV și II periferică formează inspectoratul III de poliție. m ■ m Circonscripția X mărginită de șos. Colonel Mihail Ghica, șos. Basarab, calea Griviței, str. Țiganilor și Ghiță Boiangiu. Circonscripția II periferică, mărginită de șos. Colonel Mih. Ghica, str. Ghiță Boiangiu, Țiganilor, cal. Griviței, șos. Basarab, șos. Giulești și linia de limită a orașului. Circonscripțiile VI, VII, VIII, IX, X și II periferică formează inspectoratul II de poliție. • • Circonscripția XI, mărginită de b-dul Carol, Calea Moșilor, str. Lipscani, Stavropoleos și Calea Victoriei. Circonscripția XII, mărginită de stradele : C. A. Roseti, Dionisie, Memoriei, Icoanei, Donici, Viitorului, Vasile Lascar, Italiană, b-dul Carol, b-dul Academii și Calea Victoriei. Circonscripția XX, mărginită de linia de guimbă nord și est a orașului, șos. Pantilimon, șos. Iancului, șos Mihai Bravu și șos. Colentina. Circonscripția IV. Periferia cuprinsă între limita nord a orașului, șos. Colentina, str. Sft. Dumitru, cimitiru Reînviere, Sfr. Nicolae-Moși și Galvani. Circunscripțiile XVI, XVII, XIII, XIX, XX și IV periferia, compun inspectoratul IV de poliție. 99 • 1 Circumscripția XXI, mărginită de calea Moșilor, bulevardul Carol, str. Sf. Ștefan, Remus, Romulus, Anton Pan, calea Dudești, calea Văcărești, str. Sf. Vineri. Circumscripția XXII, mărginită de bulevardul Protopopescu Pake, Popa Nan, Cireșului, Delea-Veche, Delea-Nouă, Labirint, Epuri, Vulturi, Parfumului, Romulus, Remus și St. Ștefan. Circumscripția XXIII, mărginită de calea Dudești, str. Anton Pan, Parfumului, Vulturilor, Traian, Trinității, Locotenentului, Anastase Panu, Campoducelui, Siminoc, Triumfalui, Văcărești, Dobroteasa, splaiul C. A. Rosetti și str. Căuzași. Circumscripția XXIV, mărginită de bulevardul Protopopescu Pake sos. Mihaiu-Bravu, str. Gura Lupului, Delea-Nouă, Delea-Veche și Popa Nan. Circonscripția XXV, mărginită de străzile Epurilor, Delea Nouă, Gura Lupului, șos. Mihaiu-Bravu vechi, șos. Vitan, str. Laboratorului, Foișor, Campoducelui, Anastase Panu, Trinității și Traian. Circonscripția V periferică, mărginită de șoseaua Iancului, limita estică a orașului, șos. Vitan, șoseaua Mihai Bravu vechi și Mihai Bravu nou. Circonscripțiile XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV și V periferică formează inspectoratul V de poliție. Circonscripția XXVI, cuprinsă între stradele Lipscani, Moșilor, Sf. Vineri, Văcărești, Căuzași, Apa Dîmboviței, valea Șerban-Vodă, Bibescu- Vodăi, valea Rahovei și strada Smîrdan. Circonscripția XXVII, mărginită de stradele : Bibescu Vodă, valea Șerban-Vodă, apa Dîmboviței, strada Bucur, Cuza-Vodă, Poterași, calea Șerban-Vodă, str.Timpului, bulev. Neatîrnărei, str. 11 Iunie, Gramont, Emancipată și calea Rahovei. Circonscripția XXVIII, mărginită de stradele: Bucur, Dobroteasa, calea Văcărești, str. Triumfului, Siminoc, Campoducelui, Foișor, Apa Dîmboviței, strada Lînăriei și Cuza- Vodă. Circonscripția XXIX, mărginită de bulev. Neatîrnărei, str. Olimpului, valea Șerban-Vodă, str. Poteraș, Cuza-Vodă, Lînăriei, șoseaua Văcărești, valea Piscului, limita sudică a orașului, valea Șerban-Vodă, strada General Candiano-Popescu și prelungirea 11 iunie. Circ. XXX cuprinsă între str. Egalităței, Gramont, 11 Iunie, str. General Candiano Popescu, prelungirea 11 Iunie, limita Sudică a orașului și valea Rahovei. Circumscripția VI periferică, mărginită de strada Foișor, Laborator, șos. Vitan, limita sud-estică a orașului, valea Piscului, șos. Văcărești și apa Dîmboviței. Circumscripțile 20, X, 28, 29, 16 și o periferică compun inspectoratul VI de poliție. De la Liga culturală Congresul de la 8 Main Membrii Ligei Culturale, secțiunea București, sunt rugați a se întruni Duminecă 8 Main curent, ora 8 p. m., la sediul Ligei, str. Lueger No. 1, în adunare ordinară pentru a alege delegați cari vor reprezenta secția la Congresul Ligei culturale de la Craiova. Amintirea Adunării naționale din „Cîmpul Libertății“ Liga culturală, secțiunea București,va serba amintirea zilei de 3 (15) Mai 1848 printr’o serată culturală artistică, care va avea loc la Ateneul Român, Marți 3 Maiu c., cu începutul la ora 9 seara. D-l Ion Scurtu va ține conferența obicinuită și va urma apoi un bogat program artistic, susținut de d-na Elena Locusteanu-Bonciu, d-rele Tina Barbu și Maria Filotti, de la Teatrul Național, d-nii P. Liciu și N. Grigorescu de la Teatrul Național, d-nii Fotescu și Contescu de la Conservatorul de muzică. Corul Seminarului Central u va executa o serie de bucăți alese. Intrarea : Loj, rangul I 12 lei, rangul II 8 lei, stal rangul I 3 lei, rangul II 2 lei, rangul III 1 leu. Pentru d-nii ,membri ai Ligei și familiile lor prețurile sunt pe jumătate. Biletele se găsesc în orice oră a zilei la sediul Ligei, strada Lueger No. 1, iar în seara serbărei la cassă MIȘCAREA DE LA REGIA Monopolurilor Statului In personalul Regiei Monopolurilor Statului s’a făcut următoarea mișcare: D. Mihail Enăceanu, licențiat în drept, actual impiegat cl. I în administrația centrală a regiei, în postul de subșef de biurou cl. 11 în administrația centrală, în locul d-lui Nicolae Tufeanu, demisionat; D. Constantin I. Zacopceanu, absolvent de școală superioară de comerț, actual impiegat în serviciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în postul de impiegat cl. 1 în administrația centrală, în locul d-lui Mihail Enăceanu, trecut în altă funcțiune. D. I. N. Bramarescu, actual șef de depozit cl. IV în serviciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în postul de șef de atelier cl. I în serviciul fabricelor și al salinelor, în locul d-lui Gr. Ștefănescu, demisionat. D nii Marin Păunescu și N. Gherasim, actuali impiegați cl. 1 în serviciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în posturile de impiegați cl. 1 în serviciul fabricelor și al salinelor. D-nii Petre Ionescu și G. N. Ion, actuali șefi de depozite cl. V în serviciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate, în posturile de impiegați cl. 1 în acelaș serviciu. D. Gh. Străjescu, actual Impiegat cl. 11 în acelaș serviciu, în postul de impiegat cl. 11 în serviciul fabricelor și al salinelor. D. Pompiliu Dragomirescu, absolvent a 4 clase gimnaziale, în postul de șef de depozit cl. V, în serviciul depozitelor pentru vînzarea produselor monopolizate. D. C. Săvescu, actual impiegat auxiliar cl. I în acelaș serviciu, în postul de revizor cl. IV, în locul d-lui Gh. Sachelarie, numit în serviciul exterior general al finanțelor. D. Constantin Stătescu, diplomat al școaiei cenu ole de agricultură de la Herăstrău, în postul vacant de șef de depozit cl. 111, în serviciul culturii tutunului și al depozitelor de fermentare. Alergări la București ZIUA IV Duminecă 1 (14) Mai 1911, orele 3 p. m. precis I La 3 ore.—Premiul Canotier, pentru armăsari, epe și jugani, din ori-ce țară și de ori-ce proveniență. Distanța 3500 metri.—Premiul I.—2500 lei.—Premiul II.—200 lei. Lt.-col. Caribol, Fetița. G. Negropontes, Galoubet. D-na F. Rossiter, Ansdell. Al. S. Zissu, Parfumeuse. Al. S. Zissu, Volonté III. I. N. Gămărășescu, Peterdi. II La 3 jum., ore—Premiul Izei, pentru epe de pur singe, din toate țările, de 3 ani, cari n’au cîștigat in anul curent. Distanța 2200 metri. Premiul I.—2500 lei. Premiul II. 250 lei. Dinu Árion, South Shields. Gr. Riosann. Veroafca. D-na Zoe Cáriból, Lockleys. Al. Marghiloman, Spaima. Al. S. Zisso, Thurso. Al. S. Zisso, lésí. III La 4 ore.—Premiul Bristol, pentru armăsari de pur singe, din toate țările de 3 ani, cari n’au cîștigat în anul curent. Distanța 2200 metri. Premiul L—2500 ei. Premiul II.—250 lei. Al. Marghiloman, L’Invisible. Al. Marghiloman, Antim. Lt. Anghelescu, Pulcinello. Lt. Anghelescu, Moscatei. Al. S. Zissu, 10 Măi. IV . La 4 jum. ore.—Al doilea pr. al consiliului general, pentru armăsari, epe și jugani, de pur singe roman, de 3 ani și mai sus. Distanța 1600 metri. Premiul I 2000 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 150 lei. Gr. Roșianu, Falnic. Căp. G. Manu, Mititica, Al. Marghiloman, Dolioara și Olteanca. G. Negropontes, Duc și Lancier. V La 5 ore.—Handicap optional, pentru armăsari, epe și jugani de 3 ani. Distanța 2100 metri. Premiul I 2500 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III ■200 lei. AI Morfil.;roman. Annie. I. N. Cămărășescu Kremlin: AL Zănescu, Arcade, G. Negropontes, Conrlande, Al. Marghiloman, Dănciuc, Al S. Zissu, Bosphore, Lt.-col. Cáriból, John Strong, Al. S. Zisso, Thurso, D-na Yvonne Cămărășescu, Bélise III, Lt.-colonel Cáriból, Polony. VI La 5 jum. ore.—Premiul Gurguețli, handicap, pentru ori-ce cai de 3 ani. Distanța 2500 metri. Premiul I 1000 lei. Premiul II 200 lei Lt- G. Savopol, Czimbora, I. N. Cămărășescu, Kremlin. Căp. E. Șendrea, Unda. Maior Bălășescu, Amaterr. Lt.-col. Cambel, Fetița. Lt. Dăbuleanu, Melodrama. Lt. Anghelescu, Trokar Marcsa. Excursia familiei regale Familia regală a sosit Vineri, ora 3 d. a., la Măcin, unde a fost întîmpinată de autorități, o mare mulțime de orășeni și mii de săteni din comunele învecinate, cari au aclamat pe Suverani. Din iahit au descins Regele, Principesele Maria și Elisabeta și Principii Ferdinand și Carol, cari s’au întreținut cu veteranii. După trecerea în revistă a trupelor, corul școalei și famfara comunală, au Intonat Imnul Regal. M. S. Regele a pus corul școalelor turce să ornte cîteva bucăți. După prezentarea persoanelor de distincție, Suveranul și Principii s’au urcat pe bord, plasând spre Tulcea, la orele 4 d. a. Ministrul Delavrancea, împreună cu secretarul general Davidescu și inspectorul Elie Radu, au rămas la Măcin, de unde pleacă la Constanța cu automobilul. La orele 7 și 15 seara, iahtul regal a sosit în portul Isaccea, splendid pavoazat. Au descins M. S. Regele și AA. L. RR. Principii Ferdinand și Carol. Corul școalelor a intonat imnul regal. M. S. Regina a chemat pe vapor mai multe doamne. Suveranul s’a întreținut cu preoții, hogea și persoanele prezente, în care timp corul școalelor intona diferite imnuri. La 7 și 30, iachtul a părăsit portul, în uralele nesfirșite ale locuitorilor veniți din întreaga plasă Isaccea. Yachtul regal «Ștefan cel Mare», a trecut prin fața portului Tulcea, la orele 8 jumîtate seara. La debarcaderul romînesc se afla autoritățile încep cu generalul Toma Constantinescu și primarul Ștefan Borș. Muzica intonează Imnul Regal. Mulțimea izbucnește în urale. Ieditul trece încet pe lingă pontoane, pînă la eșirea din port. In timpul acesta se trag rachete și focuri de artificii. Toate vasele din port sunt splendid iluminate și decorate, de asemenea vasele cari se află în rada portului. De pe vapor, auguștii escursioniști fluturau batistele. Se trag rachete și de la monumentul refnexărei. Iaohtul regal a rămas noaptea la Ceata, iar Simbrită dimineață a plecat la gura brațului Sfântul Gheorghe. Duminică Suveranii se vor întoarce la Tulcea. Satele de pe malul Dunărei și în special comuna Sf. Gheorghe unde Suveranii au debarcat și au asistat la vinatul peștelui din Mare au fost împodobite cu drapele naționale. Suveranii s'au mai oprit Sîmbătă și la canalul «Regele Carol», unde In prezent se ridică un moment în amintirea construirei acelui canal. In vederea sosirei Familiei regale la Constanța se fac mari pregătiri. S’a amenajat palatul regal. Se construesc două arcuri de triumf în piața Independenței din port: gărzile de onoare, cu muzica în frunte vor pleca de la Arsenalul Armatei la Palatul Regal, unde nouile drapele vor fi depuse pînă la ora 5 seara. La această oră M. S. Regele va proceda cu mare solemnitate la țintuirea drapelelor. Sfințirea drapelelor se va face în ziua de 10 Mai la Mitropolie. In urmă coloana de drapele va defila în fața M. Sale Regelui, pornind în fruntea trupelor garnizonei Capitalei. Inaugurarea noului Palat al Camerei de Comerț Solemnitatea inaugurărei noului palat al Bursei și Camerei de Comerț din București, se va face în a doua jumătate a lunii Mai, în prezența Suveranilor și a Principilor Moștenitori. Data fixă cînd va avea loc inaugurarea a rămas să fie fixată de M. S. Regula. Actualmente biroul Camerei de Comerț lucrează la întocmirea programului solemnității, la care vor fi invitați delegați ai Camerei de Comerț din Berlin, Viena, Budapesta, Paris, Sofia, Belgrad, Constantinopol, Bruxelles, Amsterdam, Brașov și Cernăuți. Cu ocazia inaugurării, după terminarea obișnuitului serviciu religios, M. S. Regele împreună cu invitații vor vizita localul. Seara va avea loc un mare banchet. ___ Drapelele nouilor regimente Cu prilejul sărbătorirei zilei de 10 Mai va avea loc sfințirea drapelelor nouilor unități ale armatei. Aceste unități se compun din regimentele 37, 38, 39 și 40 de infanteri ; două regimente de artilerie, avînd fiecare o secțiune de obuzieră—adică regimentele 19 și 20— și patru batalioane de pionieri. Vom avea de aici înainte 10 batalioane de geniu, din care 8 de pionieri, un batalion de pontonieri și un batalion pentru drumurile de fier ; va fi cîte un batalion de fiecare divizie activă. Toate aceste regimente vor trimite drapelele lor și eh gărzile de onoare respective în Capitală unde vor fi reunite în seara de 8 Mai. La 9 Mai, ora 11 de dimineață MARTORII în procesul D. Anghel-I. Moisescu D. Petrescu-Comnen, avocatul d-lui Dimitrie Anghel a depus ori în mîinile d-lui magistrat stagiar de la secțiunea a treia a Tribunalului, lista martorilor propuși de cunoscutul scriitor. D. magistrat a dispus ca acești martori să fie audiați în Camera de consiliu a secțiunei a treia, Luni 9 Maiu, la orele 12, autorizînd pe d. Anghel să aducă martorii fără citațiuni, cunoscînd starea financiară precară a Poetului. Iată numele martorilor cari vor fi audiați : I. G. Duca, deputat; N. Iorga, profesor universitar; Ilarie Chendi, publicist; Em. Gîrleanu, publicist; I. Minulescu, redactor la «Viitorul» ; Ion Gr. Păucescu, proprietar; Gh Djuvara, inspector domenial; Vasile Savel, redactor la «Minerva» ; M. Teodorian, avocat; C. Musceleanu, Cincinat Pavelescu, magistrat; D. Cridescu, Gh. Filip, actorul delegat al ziarului «Minerva» etc. Tifosul exantematic Noi cazuri în județul Govurlui Epidemia de tifos exantematic care părea că s’a sfirșit, în urma măsurilor sanitare luate în județ și oraș, continuă a face victime. Joi s’au constatat încă două nouă cazuri în comunele Frumușița și Sivița. In comuna Frumușița atins de această boală e agentul sanitar Palade. Atît dînsul cît și celălalt bolnav au fost internați la spitalul din Galați.___________________ iarele de-aseară Tripoul Familiei Cantacuzino.— «Acțiunea» publică următoarele : Știm că acum cîtva timp parchetul de Ilfov a făcut descinderi pe la diferite cluburi din Capitală unde se jucau cărți pe sume mari de bani și a împedicat funcționarea acelor jocuri. Dar, pentru ce de prim procuror nu vrea acum să se intereseze de tripoul patronat de familia Gr. Cantacuzino ? Noi știm că d. prim-procuror a fost informat personal de cele ce se petrec în tripoul din Pasagiul Român. De ce nu intervine ? Oare ministerul public este și el dependințe de rudele d-lui Grigore Cantacuzino ? De altfel pentru că parchetul și poliția patronează tripoul acesta, un număr însemnat de alte localuri de jocuri de noroc s’au deschis în Capitală. Așteptăm ca de data aceasta, după ce am atras atențiunea dlui prim-procuror, parchetul să-și facă datoria, pentru ca să nu se spună că nu are curajul să intervie, fiindcă e vorba de o rudă a fratelui ministrului de justiție. PREȚUL CEREALELOR cerealelor ■* Brăila da pe ziua Simbata 30 Aprilie • _ Grîu nou predare April« su_ lina 78 kg. lahl. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 14.20. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 14.72 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la suti corduri străine lei 13.94. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sub corpuri streine lei 12.90. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 9.84. Secară călit. II 72 kgr. lei 9.43. Orz de toamnă 64 kgr. lei 8.45. Orz de primăv. 60 kgr. lei 7.68. Ovăz 45 kgr. lei 5.40. Porumbu nou gras galben 77 kgr. lei 901. Porumb cincantin 80 kgr. lei 10.16. Porumb vechiu colorat 78 kgr. 9.44. Porumb nou colorat 73 kgr. 8 32. Fasole comună suta de kgr. 22.80. Meiul suta de kgr. 11 20. LONDRA /Date comunicate de ministerul industriei și comerțului) 29112 Aprilie 1911 Deschiderea : ferm. închiderea : Griul, porumbul, orzul, ovăzul susținute. Prețurile neschimbate. LIVERPOOL Grîu : 19.40 fos. pe suta kgr. pred. Iulie * 1897 « « « « Oct Pol. : 13.03 « cea Iulie « 13.32 « « « « Sept. CONCENTRĂRILE PENTRU INSTRUCȚIE Ordin circular dat de Marele Stat major al armatei în vederea concentrărilor pentru instrucție, pe anul 1911 Marele Stat mjor a dat astăzi următorul ordin cu privire la concentrările care se fac : Corpurile de trupă vor executa de urgență următoarele norme din ordinul general relativ la chemările pentru instrucție și manevră din anul curent pe care îl vor primi în curînd : I) Regimentele de infanterie și batalioanele de vinători vor chema contingentul VI (1906) de complectare în cel mult patru serii de cîte 13 zile fiecare. Prima serie va dura de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fiecărei serii și numărul seriilor se va hotărî de corp avînd în vedere înlesnirea echipărei și ușurarea sarcinei instructorilor. Instruirea fiecărei serii este încredințată companiei de depozit, celelalte companii neavînd nici un amestec. In acest scop, compania de depozit va primi de la biroul de recrutare și mobilizare respectiv 2 plutonieri și de la companiile regimentului său ofițerii și gradele inferioare necesare (cel mult 1—2 gradați de la fiecare). II) Batalioanele de rezervă vor chema contingentul al 3-lea (1902) de rezervă în cel mult 4 serii de cîte 13 zile fiecare. Prima serie de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fiecărei serii și numărul seriilor se va hotărî de comandamentul batalionului în înțelegere cu comandantul regimentului de infanterie respectiv pentru a înlesni atît echiparea cît și numărul și sarcina instructorilor. Oamenii vor fi echipați de regimentul de infanterie respectiv. Cu privire la administrație, se va păstra normele hotărîte pentru complectașii chemați în serviciul gărzilor. Toți oamenii unei serii vor fi instruiți prin îngrijirea comandantului batalionului de rezervă, ajutat de ofițerii și gradele inferioare ale batalionului, de plutonierii biroului de recrutare și mobilizare respectiv și de 8 grade inferioardate de regimentul de infanterie respectiv. Rezerviștii batalioanelor de vinători vor fi chemați și instruiți la batalionul lor, după aceleași norme ca și completași. Trupele de pionieri și comunicațiuni vor chema contingentul al (VI) 1906 de complectare în cel mult 3 serii de cîte 13 zile fiecare. Prima serie de la 16—28 Mai inclusiv. Efectivul fiecărei serii, după normale indicate la punctul 1. Escadroanele de tren, vor chema contingentul al VI (1906) de complectare în cel mult 4 serii de cîte 10 zile fiecare. Prima serie de la 16—25 Mai inclusiv. Prescripțiuni comune tuturor corpurilor. Chemarea oamenilor se va face în ordinea înscrierei lor în carnetele de mobilizare și prin ordinee- chemare individuale, la reședința corpului. Infanteria și vînătorii vor chema numai combatanți. Escadroanele de tren numai oameni vărsați de alte corpuri. Batalioanele de rezervă cari au concentrat anul trecut rezerviști din contigentul al treilea (1902) pentru divizia a 10-a rezerva, nu-i vor mai chema anul acesta, decît oamenii combatanți rămași neconcentrați anul trecut din acest contigent. Trupele de pionieri și comunicații vor chema numai oamenii prevăzuți în ordinul general No. 33 din 14 Maiu 1910 în «Monitorul Oastei» No. 22 partea oficială. c) Intrebuințarea timpului: 1 zi sosirea și echiparea : 1 zi repaus; 10 zile (7 la escadroanele de tren efective de instrucție; d) Instrucția oamenilor chemați se va face la reședința corpului în unități separate pentru a nu împiedica întru nimic programul instrucției oamenilor de sub arme. Instrucția completașilor și rezerviștilor chemați va cuprinde numai instrucțiunea individuală de luptă și școala plutonului. Eventual dacă rezultatul instrucției va permite, oamenii chemați vor putea lua parte o zi sau două la exercițiile de luptă ale companiilor active. Trupele de pionieri și comunicații vor păstra aceleași norme pentru instrucția generală, iar pentru instrucția specială vor urma directivele inspectorului general. Pa/io/I manala «Ti» fi» or» vad «la nanum J lor chemați cunoștințele speciale serviciului trenului. Pentru trageri se alocă 10 cartușe pentru tragerea redusă și 20 cartușe pentru tragerea de instrucție. Acesta este ordinul complect al marelui Stat major în ceea ce privește concentrările actuale. TEATRU, LITERE, ARTE Comedia în trei acte «Rochia Pantaloni» a d lui Const. Rtuleț va fi jucată de către: d-nii I. Brezeanu, V. Toneanu, I. Niculescu, Grigorescu, Mihalescu, etc., și de d-nele L. Brezeanu, Mihalescu, etc., adică de fruntașii comediei noastre. • ■n cCinama* grădina Rașca, aranjat cu perfecționat cinematograf care va redanta cele mai noi tablouri, își va da reprezentațiile în fiecare seară. ■ • ■ Teatru Modern. Compania dramatică «Davila».—Astăzi și în serile următoare, se va juca •Disciplina» dramă în două acte de Frederich Franz von Konning și «Taina» piesă într-un act. ROMANUL «VIITORULUI» 360 TINEREȚI ÎNTREAGĂ Dar pictorașul s’ar înșela căci luxului acesta nu-i lipsește nici măreția nici frumusețea. Numai două tablouri încălzesc puțin răceala zidurilor. Unul, iscălit de Gros, este portretul tatălui contesei Fontaine, al mareșalului Lefèvre, duce de Eylau, fostul comandant de la podul din Lodi, unul din cei mai întreprinzători locotenenți ai lui Napoleon. El este reprezentat călare, în mare ținută, acoperit cu o pălărie mare cu pene albe, agitind bastonul său de catifea albastră presărată cu albine de aur și pe dedesuptul pîntecelui calului care stă ridicat în două picioare, în depărtare, se zârește în mod confuz o mare bătălie pe zăpadă și guri de tunuri înflăcărate. Celălalt tablou așezat pe un șevalet și luminat de o lampă cu refleeter, este un cap de operă a lui Xntres, un delicios medalion de fată tînără, portretul stăpînei ea și la vîrsta de optsprezece ani, portret căruia contesa Fontaine îi oferă, la ora asta, o caricatură îmbătrînită și urîtă de tot Artur Papillon, vorbind încet cu Amedeu, îi explică cum salonul d-nei Fontaine este un teren neutru, deschis oamenilor din toate partidele Fiica unui mareșal al primului Imperiu, contesa păstrează cele mai înnalte relațiuni cu lumea Tuilleriilor, cu toate că este văduva contelui Fontaine, unul din doctrinari i eșiți din halatul lui Roger Collard, un parlamentar boerit de Ludovic Filip, de două ori colegul lui Guizot la banca miniștrilor, și mort de ciudă și de ambiție neisbutită, după 48 și lovitura de Stat. Mai mult încă fratele contesei, ducele actual de Eylan, se însurase, în 1829, ca una din cele mai nobile moștenitoare, a Croix-Saint-Jean, căci tată au mareșalul, al cărui caracter nu egala bravura, se învoise cu toate regimurile și luase parte la toate serbările data sub Carol al X-lea înnainte de a sfirși ca guvernor al palatului invalizilor, la început monarhiei din Iulie. Grație acestei fericite combinări, se pot găsi nobili de frunte, mulți orleaniști, un oarecare număr de personagii oficiale, și chiar cîțiva republicani bine crescuți, în acest salon de nuanță liberală, unde contesa, o prea bună stăpînă, știe să atragă învățați, scriitori, artiști, ilustrațiuni de tot felul, și de asemenea femei tinere și frumoase. Avînd în vedere sezonul înaintat, nu e, în seara asta, mare afluență la contesa Fontaine Totuș, neglijind pe gentilomii fără importanță, ai căror strămoși au fost poate fabricați de tatăl Issacar, Papillon arătă prietenului său cîteva celebrități. Iată mai întîiu, cu crucea legiunei de onoare pe un frac care are aerul că vine de la un telal, pe Forgerat, marele geolog cel mai intrigant și cel mai lacom dintre oamenii de știință, Forgerat, îmbogățit de zeci de soturi grase și pentru care unul dintre colegii lui de la Academie a compus de mai înainte acest epitaf: «Aci doarme Forgerol, în singurul loc pe care el nu l-a cerut nici odată». Bătrînul ăsta cu capul amabil și plecat puțin într’o parte, a cărui păr alb și soios pare că, varsă, binefacerile și binecuvîntările, este d. Dussant de Fossé, filantrop de profusie, president obligatoriu a tuturor afacerilor de bine-faceri, senator bineînțeles, deoarece el a fost Pair al Franței, și care, peste cîțiva ani, după prusaci și toată zarva, se va confunda în afaceri suspecte și va sfîrși în închisoarea corecțională Pedant din cap pînă’n picioare îngulerat, și rezemat, în atitudinea lui felurită, de căminul salonului, care nu este totuș umplut decît de flori și înaintea căruia el încearcă, probabil, ca să-și împarfumeze hainele, acest bătrîn om de stat, a cărui păr aspru și cărunțit e asemenea unei perii pentru ridicatul pînzelor de păianjen, și care, prin încăpățînarea lui de catîr, a contribuit cu mult la căderea celei din urmă monarhii, este ascultat cu respect și tratat de «scumpe maistre» de un orator republican ale cărui convingeri roșii încep să se decoloreze și care în curînd, ca ministru al imperiului liberal, va face tot ce-i va sta în putință ca să grăbească păbușirea regimului. Cu toate că Amedeu este încă în vîrsta respectului, aceste notabilități, al căror nume este pronunțat de Papillon cu o bolboroseală de diferență, nu impresionează pe poet tot atît de mult ca oarecari vizitatori cari aparțin lumei literilor și artelor. Privindui, tînărul este totuși surpuns și chiar și chiar puțin întristat de desaportul pe care-l descoperă ades între fizionomia omului și natura talentului său. Poetul Leroy des Saules are atitudinea măreață și figură apoloniană care corespund nobilei și nespusei frumuseți ale versurilor sale ; dar Eduard Duroader, Veronejul secolului al XIX lea, pictorul luxului și al bucuriei, este un om gras foarte comun, care poartă mustăți răsucite ca un șef de clacă ; și Teofil de Lonis, elegantul povestitor, romancierul mondenelor, are nasul arămiu și barbișonul înăsprit ca un căpitan bătrîn de grăniceri. Dar ceea ce atrage mai ales atențiunea lui Amedea, sânt femeile, femeile din lumea mare pe cari le vede de aproape pentru întîia oară. Unele dintre ele sunt bătrîne și face scîrbă. Bijuteriile cu cari sunt ele acoperite fac încă mai mîhnitoare aerele lor de oboseală care nu se mai poate vindeca, ochii lor însîngerați, profilurile lor decît, buzele lor lungi și de dromaderă ; și, la ele, decoltarea, — ea este de etichetă la primirile contesei de Fontaine, — deci tarea care lasă ca să se vadă, sub dantelă, grăsimi moi sau slăbiciuni de schelet, este tot atît de ridiculă ca și un elegant dolman de nazar albastru pe spatele unui bătrîn colonel cam încovoiat și cu capul chel. In fața acestor bătrîneți sulimănite, tînărul simte cu groază evaporîndu-se din el respectul ce se datorează vîrstei. El numai vrea să privească decît pe femeile tinere și frumoase, acelea a căror busturi se ridică peste rochii cu un fel de înveselire, acelea cari au un suma de triumf la buze, flori în păr, diamante pe corp. Dar toată carnea asta goală îl intimidează, și Ameden, crescut în mica burghezie a Parisului, se jenează grozav înaintea atîtor brațe, gîturi și umeri. Iată că se gîndește deodată la Maria Gerard, așa precum a întîlit-o, în cealaltă zi, ducîndu-se ca să lucreze la Luvru, atît de gingașe în rochia ei de culoare închisă și nedecoltată, cu mărețul ei păr răsfirîndu-se pe spate și cu cutia ei de vopsele în mină. Daca oare nu-i iubește ea ? Vai ! ? Cu de mult preferă el acest simplu trandafir ascuns între spini, în locul tuturor acestor bujori prea deschiși, și ce farmec dumnezeesc are rușinea! In timpul acesta, enorma și buna contesă se reîntoarce înspre poet și-l roagă, spre marea lui încurcurcătură, ca să spui cîteva versuri. E nevoit ca să se execute. Acum e rîndul lui ca să se rezime de căminul înflorit și să-și împarfumeze pulpele. Din fericire, ăsta e un nou succes pentru el, (trad. de Ticu St. Dumitrescu) (Va urma).