Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)
1911-06-01 / nr. 1212
IN JORUL CONFLICTULUI SINODAL O scrisoare a d-lui Const Erbiceanu Information! * Din T.Severin s’a telegrafiat direcției sanitare că an az suspect de deces s’a declarat In localitate. Mortul a fost dus la morgă și azi s’a cerut analiza orgaelor. Sunt temeri de un caz de oleră. * Vorbind despre d-l Nenițescu ca ministru de industie și corner «Conservatorul» găsește ca marea calitate a acestui «forte atacat» bărbat de stat, este că: tace și face... Tace și face !... Iată desigur deviza pe care mulți miniștrii conservatori au năzuit-o. Ne place dar să credem că d-l Nenițescu a avut și dînsul aceeași intenție în ziua cînd d-l Cantacuzino hotăra pe d-l Carp să-i facă și d sabe loc în minister. Cele ce-au urmat însă de atunci au făcut din d-l Nenițescu un om cu totul altul decit acela pe care ni-l prezintă .Conservatorul. D-l Nenițescu nu numai că nu face nimic, dar din cînd în cînd își permite chiar luxul de a vorbi. E drept că pînâ azi, actualul ministru al industriei și cornerului n’a vorbit decit de două ori. A fost de ajuns însă să deschidă gura pentru a ne putea face idee cam ce ne-ar spune zisa cînd i ar veni cheful bunioară să ne vorbească mai mult, decît ceea ce se cere unui discurs ocazional. La congresul Camerilor de comerț din Ploești și la inaugurarea palatului Camerei de comerț din Capitală, d-l Nenițescu a găsit ocazia nemerită să dea cea mai formală desmințire binevoitoarelor aprecieri ale «Conservatorului». Vă puteți car închipui, ce ar fi fost dacă d-l Carp ar fi avut un moment de slăbiciune și i-ar fi permis să ia cuvîntul și nu Parlament!... Dumnezeule !... ★ A A. NL. Regale Principii Moștenitori vor pleca Vineri din țară, ducîndu-se la Londra, unde vor asista la serbările pentru încoronarea M. S. George al V-a, regele Englierei. ♦ Comitetul « Cercului de studii» al partidului liberal se va întruni azi după amiazi la orele 5, la Clubul liberal. ★ Ni se telegrafază din Iași că eri a încetat din viață acolo doamna Elena C. Ghica, mama d-lor Eduard Ghica, fost prefect de Vaslui, Albert și Henri Ghica și a d-nei Eleonora Pallady. Transmitem familiei expresiunea condoleanțelor noastre. * Azi, Marți 31 Mai orele 3 jum. d. a. va avea loc la Teatrul Național producția claselor de Dramă și Comedie. Se vor reprezenta: Piatra din casă de Alexandri; O vizită de Dumas fiul; O scenă din Gioconda (Gabriele d’Annunzio) și un act din Vicleniile lui Scapin de Moliére. Biletele se află de vînzare la Agenția Teatrală «Jean Feder». ★uni dimineață a avut loc la palatul societăței constructorilor solemnitatea distribuirei premiilor elevilor și absolvenților j școalei de adulți de constructori de pe lîngă societatea «Unirea» a lucrătorilor romîni. Din partea ministerului de industrie și comerț a asistat d. Gîdei, directorul serviciului meseriilor. * Funcționarii comerciali din principalele noastre orașe s-au întrunit ori și alaltă ori și au protestat împotriva faptului că legea repausului duminical nu se respectă. Duminică 5 Iunie se va ține în Capitală un mare meeting. D-l Constantin Erbiceanu, membru al Academiei Române, a trimis ziarului «Epoca» următoarea scrisoare: Domnule Director. Toți oamenii de bine erau mulțumiți 08, dintre gazetele conservatoare, gazeta d-voastră nu încerca pnă acuma să influențeze hotărîrea Sf. Sinod. In afacerea neînchipuit de grea ce se judecă. Aceasta era, de altfel, pentru ziarul d-voastră, o strictă datorie, în calitatea sa de ziar oficios al guvernului. Dar articolul d-voastră de fond de astăzi, (cu data de 29 Mai 1911) și reportajul d-voastră intitulat: «In jurul P. S. Episcopul de Roman», par a arăta că lunecați și d-voastră pe povîrnișul pa care de mult au plecat alte gazete conservatoare, urmind gazetelor democrate-conservatoare. In adevăr, în articolul de fond, d-voastră lăudați soluția demisiilor și, prin chiar aceasta, lăsați a înțelege că guvernul a sugerat o sau a impus-o Sf. Sinod. Dar, acea așa zisă soluțiune a fost o enormă greșală, căci ea însemna osîndire fără judecată, ceea ce nu se mai îngădue astăzi nici într’o țară civilizată. Pe de altă parte, dv. ziceți că dacă acea soluție nu s’a înfăptuit, acei ce nu au convenit la dînsa au pășit pe calea lipsei de rușine, din cauza scandalului la care fatalmente va da loc judecata. Prin urmare, după dv., este vinovat și Mitropolitul Primat de aceastăi turburare, nu numai Episcopul de Roman. Dar, înainte de comedia demisiilor, scandalul era deja făcut, de cei care I Începuse, și de atunci nimica nou nu s’a mai zis și nu se va mai zice, — căci Episcopul de Roman epuizase toate calomniile ce susținea. Și d-v. voiați ca Mitropolitul Primat să se încline înaintea odioaselor calomnii și să plece, lăsând să se creadă că acele învinuiri sunt exacte, și că Biserica noastră e așa de ticăloasâ In olt în fruntea ei să strecoară toți nelegiuiții ! ? Frumoasă picmă s’ar fi dat calomniei, și frumoasă recomandare ar f fost aceasta, pentru Biserica noastră străbună față de celelalte rituri religioase. Pentru numele lui Dumnezeu, cum se poate ca niște Romiul și niște ortodox! să propage asemenea idei ? In loc să ne bucurăm cu toții că Mitropolitul Primat—tare de nevinovăția sa—înfruntă cu un admirabil curaj pe calomniatori, și desigur îi va zdrobi sub dovezile ce va aduce de absoluta sa nevinovăție, spălînd Biserica noastră de rușinea ce se caută a se arunca asupră-i și tăind pe viitor pofta tuturor calomniatorilor de a mai încerca asemenea monstruoase atacuri,—se găsesc în țara noastră oameni, cari să-i ceară Primatului să fugă dinaintea odioșilor calomniatori și să lase Biserica Națională copleșită sub rușine și oprobriu. Dacă ar fi făcut aceasta Primatul, ar fi comis o adevărată crimă în contra Patriei și în contra Bisericei. El era dator să se apere. Trebue să’l lăudăm pentru aceasta, și să’l îmbărbătăm. Dovedirea nevinovăției lui va fi nu numai triumful dreptăței, dar va fi și triumful Bisericei noastre contra vrăjmașilor ei, și un mare cîștig moral pentru Patrie. De aceea, foarte bine au făcut preoții Capitalei, că au mers să încurajeze pe Mitropolitul Primat ca să se apere, căci, apărîndu-se pe dineul, Primatul apără Biserica întreagă, și preoții au datoria sfintă de a se ridica pentru apărarea Bisericei. * * * Dar, pe cînd, în articolul de fond, luați o atitudine defavorabilă și nedreaptă pentru Mitropolitul Primat, în reportagiul amintit mai sus, luați o atitudine binevoitoare, pentru Episcopul de Roman,—ale căruia urîte fapte căutați să le atenuați. In adevăr, în acel reportaj, d-voastră căutați a sprijini pe canoane, și pe chestii de drept, unele recuzări făcute în ultima ședință a Sinodului de către părintele episcop de Roman pe cînd, acele recuzări erau întemeiate pe niște ignobile învinuiri ce el aducea mai multor Prelați. Petițiile de recuzare au fost publicate in extenso în ziare, — fiindcă părintele de la Roman are obiceiul a da copil ziarelor de pe toate petițiile sale — și sper, că toți acei cari le-au citit, au fost cuprinși de un adevărat desgust și oroare. In adevăr, prin acele petiții, Episcopul de Roman aruncă învinuiri infamante în contra a 5 Prelați, — pentru unii spune lucrul sub formă mai ascunsă, adică mai iefuitivă , iar pentru alții, o spune sub forma absolut brutală. Bine-voiți a citi acele petiții și veți vedea că Episcopul de Roman acuză de imoralitate pe I. P. S. Mitropolitul Moldovei, Pimen, învinovățește de plagiat și imoralitate pe F. S. Episcop al Dunărei de jos, Nifon; învinuește de fapte scîrboase pe P. S. Arhiereul Nicodem, Vicarul Sf. Mitropolit al Moldovei ; acuză de fete delicioase pe P. S. Teodosie, Vicarul Sf. Mitropolit al Ungrovlahiei, și învinuește de imoralitate pe P. S. Arhiereu Evghenie Piteșteanu. Ce sunt grozăveniile acestea în gura unui Episcop ? Cum mai putem răbda să fie socotit drept Episcop un om capabil de asemenea infamii ? Nu vedeți că el începe contra celorlalți Prelați aceeași campanie murdară pe care a dus’o și o duce încă împotriva Mitropolitului Primat ? Nu vedeți că el urmărește a cufunda în noroiu și rușine Episcopatul nostru și întreaga biserică, spre bucuria dușmanilor Bisericei noastre? Dacă aveți iubire de țară, și de Biserică, — cum sunt încredințat, — reculegeți-vă și apărați-le în contra cetei de nelegiuiți cari dau asalt Bisericei noastre. Primiți, vă rog, Domnule Director, încredințarea distinsei mele considerațiuni. 29 Mai 1911 C. Erbiceanu membru al Academiei Române, fost profesor și decan al Facultatei de teologie Intr’un avînt de admirație pentru ministru, față de inspectorul Capitalei, de subdirectorul nou și chiar de Păsărică la care se zărește încă pînă și’n sicriu... amărăciunea sacremenită între sprincene, oratorul Inohee panegiricul răposatului soldat al partidului: «Păsărică!... Pe cînd... pe treptele palatului regal... se cobora un decret, pentru o înaltă funcție In stat... sufletul tău nobil, urcă treptele palatului Celui prea înalt !.... Amin!» Spiridon Popescu TEATRU, UTERE, ARTE La grădina Blanduziei, cu începere de la 4 iunie 1911, archicomicul Iulian creatorul scenelor de mahala, începe seria representațiilor sale în fiecare seară în compania artiștilor Teatrului Național, de sub direcțiunea d-lor. Brezeanu- Toneanu. Prima reprezentație va avea loc la 4 Iunie cu comdia de mahala Nepoata coanei Firei, piesă originală în 3 acte scrisă chiar de Iulian. Congresul medicilor Congresul s’a deschis In aula universita[ii din Iași. Congresiștii, cea mai mare parte , au sosit dimineața cu primul tren. D. dr. Bogdan in numele comitetului organizator, le-a urat bună venire. Congresul La ora 2 jura. congresul se deschide. D. dr. Bogdan, în numele medicilor ieșeni, a salutat pe congresiști. D. dr. Laabner- Tuduri a vorbit în numele d-l ui dr. Turbure, președintele asociației generale, care a fost impiedicat de împrejurări să ia parte la congres. Vorbind despre numirea d-lui dr. Bardescu, ca director general al serviciului sanitar, a arătat că corpul medical se felicită. Dl dr. Cosmovici salută în numele comunei. D-l Negruți, prefect, în numele ministrului de interne. Dl dr. Bardescu, directorul general, este încredintat că desbaterile congresului vor fi utile corpului medical. D-l dr. Demetriade a salutat pe congresiști în numele societăței medicilor și naturaliștilor din Iași, arătîndu i important >. D. dr. Burghele, secretarul asociației face un rezumat asupra situatei expunere din care reese întreaga activitate pe anul trecut. A vorbit apoi despre legea sanitară spunînd că așa cum e alcătuită conține încă multe neajunsuri ce trebue modificate. D. dr. Drugescu a făcut darea de seamă asupra gestiunei financiare. Averea societătei este de aproape 63 mii lei și a terminat dovedind necesitatea unei case de ajutor. # • « Apoi se dă citire unei telegrame din partea d lui Marghiloman, care salută pe congresiști și promite să utilizeze desideratele congresului la modificarea legei sanitare. Comitetul In comitet se aleg : Membri de onoare : d-nii d rn Bogdan, Cantacuzino și Demetriade-Iași; dr. Augustin Craiova a fost ales prezident al asociației din acel oraș, din Botescu și Dumitrescu-Călărași. Petrescu Cornea București și Grădinescu Brăila, au fost aleși membri. Diferite comunicări D. profesor dr. Bacaloglu face o comunicare asupra ciumei și holerei, arătînd că proveniența lor este în Asia, unde și-au făcut cuibul încă din timpuri preistorice. Președintele anunță pe congresiști că s’a făcut o intervertire a programului și anume escursiile anunțate pentru Luni se vor face Marți. D. dr. Martinescu (București), vorbește despre chestia holerei; d-sa insistă asupra necesității de a se lua cele mai întinse măsuri pentru a evita pericolul ce ne amenință. D. dr. Stavrescu (Galați), vorbește în această chestie arătînd că d-na fiind medic la Galați unde anul trecut a avut de luptat împotriva invaziei holerei, este în măsură de a arăta mijloacele cele mai eficace pentru înlăturarea primejdiei. D. dr. Tălășescu (Constanța) vorbește despre convenția sanitară internațională din Paris din 1903 arătînd că pe baza ei se iau diverse masuri de apărare contra acestor epidemii. Ședința s-a terminat la orele 5 și un sfert. Seara a avut loc un banchet la hotelul Binder, cînd s’au rostit numeroase toasturi. In ziua doua, medicii au vizitat universitatea și ospiciul Socola. la DIFERITE ȘTIRI — D. Vasile Martin, simpaticul proprietar al «Restaurantului Presei» din Capitală, s’a cununat în ziua de 15 Maiu 1911 cu gentila d-r. Anastasia Costea, din Constanța. * BULETIN METEOROLOGIC Iată buletinul atmosferic pe ziua de azi Temperatura în centigrade !30 Mai 1911 CASA MENU & C ie is miezul nopții .f 20 7 ore dimineața:.................... — 211 Miazăzi — 30 înălțarea barometrică 55 •=-. mei ambasadorului Spaniei la Paris , expunînd întrevederea avută Sîmbătă cu d-l Cruppi. In cursul acelei întrevederi, ministrul a declarat d lui Perez Caballero, ambasadorul Spaniei, că necunoscînd în mod complect împrejurările în cari s’a făcut debarcarea trupelor spaniole la Larache, se mulțumea să ia act de notificarea făcută și va lua informațiuni mai dezvoltate. D. Garcia Prieto a primit însărcinarea să continue tratativele spre a înlătura din spiritul cabinetului francez verice îndoială cu privire la semnificarea și consecințele acțiunei justificate a Spaniei. Guvernul francez refuză să consimtă la măsurile Spaniei Paris, 30 Mai. Dintr-o notă oficioasă rezultă că guvernul francez a adus la cunoștința puterilor semnatare ale actului din Algesiras că a refuzat să consimtă la măsurile Spaniei contra localității El Esar. Interpelări in chestia Marocană Paris, 30 Mai. —La finele ședinței Camerei, d-nii Jaures și Denis Cochin au depus interpelări în chestiunea marocană. Ele se vor discuta mîine. Scufundarea unei bărci cu 30 persoane Uglitsch, 30 Main.—Intr’un sat de lingă Uglitsch o barcă cu 30 persoane s’a cufundat ; oamenii s’au înnecat. Telegramele noastre Vizita Sultanului în Macedonia Salonic, 30 Mai. — Sultanul împreună cu suitele sale a plecat la orele opt dimineața la Kossovo în mijlocul aclamațiunilor entusiaste ale soldaților și populațiunei. Uscub, 30 Mai. — Sultanul a sosit aci la orele patru după amiazi și a fost primit cu entusiasm de o enormă afluență de populațiune rurală. Ordinea este desăvîrșită. Constantinopole, 30 Mai.In urma știrilor liniștitoare din Albania, ministrul de războiu se va duce mîine la Salonic spre a lua parte la călătoria sultanului. Desmințire Constantinopol 30 Maiu. — Ziarele desmint zronul după care deputatul Ismail Kemal s-ar fi dus în Cetinge. Kemal se află acum în Italia de unde se va duce la Valona. Asasinarea unor armeni Constantinopol 30 Maiu. — Patriarhatul armenesc telegrafiază că kurzii au asasinat patru armeni în sangeacul Modi. Moartea unui poet Rostok 30 Maiu. — Poetul Adolf Wibrandt a murit azi după amiază în vîrstă de 74 ani. Guvernul francez cere deslușiri Spaniei în chestia Mirocului Paris, 30 Mai.— O știre a ziarelor, care pare oficioasă, spune că Franța a cerut guvernului spaniol să-i precizeze motivele, ținta, împrejurările care au determinat măsurile militare din Larache și Elksar. Madrid, 30 Mai.—Guvernul a primit o notă din partea lui Esquedas, protestînd contra debarcărei de trupe la Larache. Ce se petrece în Mexic Mexic, 30 Mai. — După tratative urmate între d-l Madero și d-nii Delabarra și Reyes, d. Madero a declarat că în cazul cînd ar fi ales președinte, va numi pe d. Delabarra, ministru de externe, iar pe d. Reyes ministru de războiu. «Tie, Wilhelm, dealurile Champ Paris, 30 Mai.— La Colombes s’a ridicat steagul german, cu vulturul imperial, de asupra școalei comunale. Pe o altă casă s’a pus o inscripțiune pe care se citea : «Ție, Wilhelm, dealurile Ghampagniei căci murdara Republică nu le mai vrea!». Pe alte case s’au pus inscripțiuni cu «Trăiască Prusia!». In multe locuri fîlfîie steaguri roșii. Trupele le-au dat jos. Situația In Albania Constantinopol, 30 Maiu. O depeșă a comandantului șef din Albania, spune oăi rebelii au fost alungați de toate părțile și împinși pe malul drept al fluviului Zem. Triburile Seke și Climenti, cari au rezistat cu înverșunare, au fost urmărite pînă pe înnălțimi, aproape de graniță. O mare parte de rebeli s-au refugiat în Muntenegru ; o altă parte a fugit în spațiul strict cuprins între fluviul Zam și linia de graniță, restul a fugit pe înnălțimile dintre Selce și graniță. ATțiva rebeli, cari rătăcesc izolați pe munți în regiunea Sahula și Deschultz, vor fi urmăriți de jandarmerie și de noul detașamente de trupe. Micul rest al bandei mirdiților, cari de curînd au atacat Alessio, este urmărit. Comandantul șef desminte știrile despre epidemia de tifos printre trupele turcești. Pînă în prezent au murit la Skutari numai trei persoane, iar la Tuzi nu- 6 persoane. In jurul concentrărilor trupelor turcești Constantinopol, 30 Maiu. — Ziarul «Zia», află că știrile despre concentrările de trupe rusești la Kars se reduc la convocările anuale în scop de exerciții. Noul valiu la Scutari Constantinopol, 30 Mai.—Mahmud Medim bey, subsecretar la ministerul justiției, a fost numit raliu la Scutari. Ziarul „Times“ și situația din Albania Londra, 30 Maiu. — Ziarul «Times» scrie : nu recunoaștem dificultățile contra cărora Turcia are de luptat actualmente, totuși socotim că ar fi prudent ca ea să profite de călătoria Sultanului pentru a lua în Albania măsuri împăciuitoare In cazul cînd Turcia nu va ști să se folosească de acest prilej, situațiunea va trebui considerată ca agravată într-o însemnată măsură. Arestarea unui fost ofițer Turc Colonia, 30 Mai. — «Koelische Zeitung» »fie din Tanger că Tahir, fost ofițer turc în serviciu pe lîngă Musat Hafid concediat în urma cererei Francezilor și care a fost apoi corespondentul unui ziar egiptian a fost băgat în închisoare de pașa din Tanger în urma cerere! legațiunei franceze și dus pe bordul unui vas francez. Tahir criticase într’un ziar politica marocană a Franței. Arme italiene debarcate la San Giovanni Salonic, 30 Mai. — Știri oficiale vestesc că mai multe transporturi de arme, de proveniență italiană zicese, au fost debarcate pe coasta dinspre San Giovanni cu toată paza vaselor turcești. Crucișătorul italian «Varese» a aruncat ancora la San Giovanni. Un articol al ziarului «Zia» Constantinopole, 30 Mai.—Intr’un articol, care e vădit inspirat, ziarul «Zia» zice : expedițiunea albaneză fiind aproape terminată guvernul poate acorda Albanezilor concesiuni Albanezii sunt un element prețios pentru Otomanii Na pavăză contra ambițiunilor antiturcești. Dacă legăturile Turciei cu Austro Ungaria nu ar fi bune și bazate pe bune intențiuni, Poarta ar fi silită să amine acordarea concesiunilor ce dorește a da spre a evita aparență că Turcia ar fi cedat unor presiuni străine, relațiunile însă cu Austro Ungaria fiind pacifice, măsurile sus menționate vor putea fi imediat acordate, întrevederea ambasadorului Spaniei cu d. Gruppi Madrid, 30 Main. — In consiliu de cabinet ținut astăzi, ministrul de externe a comunicat textul telegra- Ministrul de externe și articolul ziarului „Zia“ Constantinopole, 30 Main. — Din sorginte competente se afirmă că ministerul de externe declară că articolul ziarului «Zia» nu corespunde cu vederile Porței. Poarta n’a procedat de la început zdrobirea ci neutralizarea insurgenților. Comandantul șef al trupelor din Albania va publica mîine un apel acordînd insurgenților 10 zile spre a se supune în mod definitiv făgăduindu le amnistia. D. Bienvenu Martin ales In locul lui Rouvier Paris, 30 Mai. — Comisiunea senatorială pentru finanțe a ales de președinte pe d. Bienvenu Martin, în locul d-lui Rouvier, știre desmințită Constantinopol, 30 Mai. — Ziarele desmint știrea că ambasadorul Turciei la Viena a fost însărcinat să supună o notă de protestare. Ele adaugă că ambasadorul Turciei a primit numai însărcinarea să sondeze în mod amical părerea ministerului de externe vienez asupra articolului publicat de «Fremdenblatt». Groaznicul incendiu din Liverpol Liverpol, 30 Main. — Un incendiu a distrus un magazin. Stăpînul prăvăliei patru copii ai săi și un frate al său au perit în flăcări. Khanul Khiv a primit de țar Peterhof, 30 Main. — Țarul a primit în audiență pe Khanul Khiva. L’a numit general de brigadă «â la suite» și i-a conferit ordinul Vulturului Alb cu briliante. Discuția bugetului Paris, 30 Mai. — Senatul discută bugetul. D. Caillaux crede că deficitul va fi de 54 milioane dar trebue să se țină seamă, a zis ministrul, de sporirea veniturilor cu 180 milioane. D. Caillaux a arătat necesitatea de a se pune frîu cheltuelilor, de a se spori controlul și de a se Discuțiunea generală a fost închisă, reforma impozitele. Patrulele au fost dublate la Monastir Salonic 30 Mai. — La Monastir s’au afișat placarde încunoștiințînd populațiunea că patrulele au ordin să tragă asupra oricui nu s’ar opri la chemarea lor. Posturile au fost dublate. Procesul lichidatorului bunurilor la curtea cu juri ~~Paris 30 Mai. — Azi a început să să judece la curtea cu juri a Senei procesul fostului lichidator a bunurilor congregațiunilor Duez. El este acuzat de abuz de încredere în afaceri de drept comun și în afacerea lichidărilor congreganiste ce au avut loc în urma votăre legei separațiunei bisericei de stat. Notarul Breton și impiegatul Le 1 făvre sînt inculpați de fals și de servirea de acte false. Ajutorul de 1 notar Martin Gauthier, care a fugit, este acuzat de abuz de încredere și deturnări. TIMPUL IN EUROPA Cexol e nords la Budapesta, Viena, Berlin ; vremea e frumoasă 1 Paris, Londra și Liverpool. i “ AMÎNAREA congresului didactic > _____ 1 Comitetul soc. Inst. și institutoarelor din Romînia înștiințează pi i colegi, că congresul corp. didactic primar urban s’a amînat la 14, ÎS . 16, 17 și 18 Septembrie a. c. cîm s va asista și d. ministru al instrucțiunii, care și-a exprimat această dorință, în vederea importantelor chestiuni ce sînt puse în discuțiune Cu această ocaziune, se amintește că înscrierile celor ce doresc a vor si se primesc de pe acum pe adresa: Președintele soc. Institutorilo - str. Mihai-Vodă 50, dacă se va trimite și rezumatul cuvîntărei. Comitetul, în urma cererilor c se fac de către membrii celorlalți categorii de învăță nînt, a admira și d-nii învățători, profesori secundari și universitari să poată trisca la congres procurîndu-li-se 1 cerere bilete pe C. F. R. cu pie redus. ! —i.—............ Băile rezALTATEȘTI (Neamț) —— SEZONUL ÎNCEPE LA 1 IUNIE a. o. _______ Băi sărate concentrate, Idroterapie, Inhalații moderne cu oxigen comprimat, Pulverizații minerale, Masaj și gimnastică medicală. — Parcuri de brazi, Oțeluri confortabile și case țărănești, Băi moderne de porțelan. — Speciale pentru : Boale de femei, copii scrofuloși și anemici, artritici și reumatisanți, constipaniți nervoși. — Excursiuni plăcute și ușor de făcut în împrejurimi, Orchestră bună, Baluri de două ori pe săptămînă, Poștă și Farmacie, Medic în permanență, Masseur și Masseură speciali, Bucătărie aleasă. — Pentru detalii a se adresa : Mircea Arapu Bălțătești, jud. Neamț, sau dr. N. Bușilă, 41, B-dul Elisabeta, București. — Cură cu renumita Sare purgativă de Bălțătești sau băi la domiciliu cu Sarea de Băi de Bălțătești. De vînzare la toate Farmaciile și Drogueriile. Depozit Central la Administrația Băilor Bălțătești. FABRICA Telefon 32/73 Iș Cărămida Telefon 32/28 Societate cooperativă pe acțiuni pentru industria și comerțul materialelor de construcții PRIMA FABRICA SISTEMATICA de MATERIALE de CONSTRUCȚII ȘOSEAUA VERGULUI Fabrică și vinde cărămizi silico-calcare și cărămizi roșii PRODUCȚIE ZILNICA 40.000 CARAIMIZ I Cariere de nisip și pietriș A se adresa: Șoseaua Vergului, București éé BIROUL Concursul hipic de la Șosea Eri a avut loc la Șosea primul concurs hipic național organizat de clubul călăreților din București de sub preșidenția A. S. Regale Principele Ferdinand. Comitetul era compus din d-nii generali N. Popovici și Bogdan, coloneii C. Iliescu și C. S. Baranga, locot. coloneii Portocală și Praporgescu și d. Nicolae Drosu. Premiile în bani în valoare de 3.800 de lei erau repartizate pentru concursul de dresaj și cel de sărituri de obstacole, iar premiile în obiecte de artă pentru vînătoarea călare. Au luat parte la concurs cinci grupe de ofițeri și civili pentru dresaj și alte cinci pentru sărituri. Rezultatul a fost următorul : Concursul de dresaj: Premiul I d. căpitan Comănescu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște 1000 de lei; II d. locotenent Drăghiceanu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște 600 de lei; III d. locotenent Scheletti din reg. 4 artilerie 400 lei; IV) d. Mundica Pragher un obiect de artă. Concursul de sărituri: Premiul I d-l căpitan Moruzi, din reg. 4 roșiori 1000 de lei; II) D 1 căpitan Gomănescu de la școala de cavalerie 500 lei; III) Dl căpitan Athanasescu din reg. 2 artilerie, 300 lei. »^La vînătoarea călare, premul I a fost obținut de d-l Titu Olmazu, II) D 1 locotenent A. Butunoiu , III D-l locotenent Gr. Dianu. La concurs au asistat și familia Princiară împreună cu Principele Carol și Principesa Elisabeta. Fapte Diverse DIN CAPITALA Încercare de sinucidere Eri la amiază d-ra Regina Umhiänser, de 22 ani, din calta Plevnei No. 3, a încercat să se sinucidă înghițind două pastile de sublimat. Părinții ei prinzind de veste au avizat Salvarea. Infernul de gardă, după ce i-a făcut spălături stomacale, a dus-o cu ambulanța la spitalul Brîncovenesc, unde a fost internată. Se spune că mobilul care a îndemnat pe d-ra Urihănsci să încerce să se sinucidă ar fi o dragoste. Starea sinucigașei e gravă și nu sunt speranțe că va scăpa cu viață. Alte două încercări de sinucidere Femeea Nița Ionescu, de 21 ani, din str. Ghica Vodă No. 8, a încercat aseară să se sinucidă, fiind o cantitate mare de spirt denaturat. La Salvare i s'au făcut spălături stomacale. Cauza acestei încercări de sinucideri e o ceartă avută cu concubinul ei. * # « A doua încercare de sinucidere, care prezintă și oarecare gravitate, s’a intimplat în str. Triunfului. Carolina Dumitrescu, din aceeași stradă No. 7. In urma unei certe avute cu soțul ei Vasile Dumitrescu a înghițit IE gr. de tinctură de iod. Prinzîndu-se de veste s’a cerut ajutorul sec. de Salvare. Starea ei fiind gravă a fost transportată la spitalul Colțea. Moartea unui criminal Eri a încetat din viață Alexandri I Nestor,din str. Laborator No. 16, autorul dramei din strada Laborator, despre care am vorbit la timp. I Cititorii noștri își amintesc că Al I Nestor a omorit pe amanta sa Marioara I Grigorescu, trăgînd asupra ei două focuri de revolver, iar după aceia și-i I tras un glonte in tîmpla dreaptă, cu scopul de a se sinucide. Cadavrul a fost dus de la spitalul Filantropia la Morgă. Intoxicată cu o soluție de sublimat Servitoarea Ioana Marin, din str. Șerban Vodă No. 19, a băut din greșeală dintr’o sticlă o soluție slabă de sublimat Cu o trăsură ea a fost adusă la sediul Salvărei, unde i s’au făcut spălături stomacale. Ea e în afară de orice pericol. Grav accident de tramvai I Eri spre seară, un accident grav din tramvai s’a întîmplat în Bucureștii Noi ! Lucrătorul de la fabrica de bere, Vasile Cojocaru, din Bucureștii Noui, i I fost călcat de un vagon de tramvai în fața fabricei. Roatele i-au fracturat amîndouă picioarele. Cu ambulanța Salvărei el a fost dus la spitalul Filantropia. Crima de pe podul gării de Non . Circumscripția 10 polițienească a fos înștiințată astă noapte, că la locuința și VIITORUL din calea Griviței 220, a încetat din viață tînărul florin Niculescu, care fusese lovit cu un baston în cap de către un anume Gheorghe Toma Dumitru zis Calica. Criminalul a fost arestat. D. procuror Niculescu Bolintin și inspectorul de serviciu, anchetează. Spectacole Gr&dina Blandulei.—In toate serile comedia «20 de zile la închisoare», care a obținut un succes de nedescris la prima reprezentație. De remarcat cupletele cîntate de Todeanu: «Fetele de la Poștă», «Hering Bibănașul», «E bătrîn și iacă», «Fabricanții noștri», etc. Toată lumea elegantă se întîlnește diseară la Blanduzier să-l audă pe Toneanu. Opera italiană.—Una din operele în care apar nu mai puțin de șapte artiști principali este «Aida», care a obținut un succes atît de legitim la prima reprezentație și care se cîntă astă seara Marți la Grădina Ambasadori, cu aceiaș distribuție superioară: tenorul Ghiacchero, primadonele Protti și Grasse, baritonul Marri, bașii Vecchioni și Manceri. Aclamațiunile cari au consacrat succesul «Aidei» se vor repeta astă seară de un rublic tot atît de numeros. Pe mîine diercuri se anunță pentru prima oară : «Bohema». Ministerul Finanțelor Direcțiunea contabilităței generale a Statului și a Datoriei publice PUBLICAȚIUNE Purtătorii de titluri de rentă romina 4 la sută emisiunea din 1889, împrumutul de lei 50.000.000, al căror ultim cupon are scadența de 1 iulie 1911 sunt informați că ministerul finanțelor a luat măsuri de a fi aelibera o nouă foaie de cupoane al cărei prim cupon va purta scadența de 1 Ianuarie 1912. Posesorii unor astfel de titluri sunt Invitați a depune, cu Începere de la data acestei publicații, borderouri ale căror formulare se liberează gratuit semnate în dublu exemplar, cuprinzînd numărul și valoarea titlurilor ce posed. Borderourile vor fi depuse: In București: La ministerul de finanțe (subdirecția Datoriei publice). La Banca Națională, a Romîniei și La Casa de Depuneri, consumațiuni și economie. In provincie : La Administrațiile financiare. In Franța : La Banque de Paris etdes Pays- Bas, Paris. Posesorii titlurilor se vor prezenta la autoritățile unde au făcut cerere pentru a li se libera noile foi de cupoane; în acest scop vor prezenta titlurile ce posed, pentru a fi controlate și ștampilate cu viza autorității, semnînd de primirea noilor foi de cupoane pe verso celui de al doilea borderou. Pentru titlurile cari se găsesc în păstrarea Casei de Depuneri, și prin urmare consemnate sub recipisele acelei Case, ministerul aduce la cunoștință că Direcțiunea Generală a Casei de Depuneri își ia sarcina de a atașa la titlurile aflate în păstrarea sa noile foi de cupoane. Posesorii unor asemenea titluri vor adresa borderourile de care se face mențiune mai sus dea dreptul Direcțiunei Casei de depuneri cu o cerere în care să se indice numărul și data recipisei sub care se găsesc consemnate titlurile specificate în borderouri, precum și administrația financiară prin care s’a făcut depunerea. Pentru fiecare recipisă se va face cerere deosebită și borderouri separate. Pentru titlurile depuse ea garanții, dote, averi de minori etc., cererile de liberare a noilor foi de cupoane se vor face fie de proprietarii titlurilor, fie de autoritățile cari păstrează recipisele constatatoare de efectuarea acelor depozite. Ministrul Fnanțelor, (sf) D. G. Many No. 27624/911 din 28 Mai 1911. Casa HANSHERZOC(Co, Strada Daceba), 20 are onoare de a informa pe onor. sa clientelă că d-l N. E. King de la CASA MAPLE & Co din Paris se află în treacăt pentru cite-va zile în București, fiind la dispoziția d-lor, pentru ori ce indicațiuni ar dori de proiecte de decorațiuni sau Mobile, etc. etc.