Viitorul, iunie 1911 (Anul 5, nr. 1212-1231)

1911-06-01 / nr. 1212

IN JORUL CONFLICTULUI SINODAL O scrisoare a d-lui Const Erbiceanu Information! * Din T.­Severin s’a teleg­rafiat direcției sanitare că an az suspect de deces s’a­ de­­clarat In localitate. Mortul a fost dus la morgă și azi s’a cerut analiza orga­­elor. Sunt temeri de un caz de oleră. * Vorbind despre d-l Nenițescu ca ministru de indust­ie și co­rner­ «Conservatorul» găsește ca marea calitate a acestui «f­orte atacat» bărbat de stat, este că: tace și face... Tace și face !... Iată de­sigur deviza pe care mulți miniștrii conservatori au năzuit-o. Ne place dar să credem că d-l Nenițescu a avut și dînsul aceeași intenție în ziua cînd d-l Cantacuzino ho­tăra pe d-l Carp să-i facă și d sabe loc în minister. Cele ce-au urmat însă de atunci au făcut din d-l Nenițescu un om cu totul altul decit acela pe care ni-l prezintă .Conserva­­torul. D-l Nenițescu nu numai că nu face nimic, dar din cînd în cînd își permite chiar luxul de a vorbi. E drept că pînâ azi, actualul ministru al industriei și corner­­­ului n’a vorbit decit de două ori. A fost de ajuns însă să des­chidă gura pentru a ne putea face idee cam ce ne-ar spune zisa cînd i ar veni cheful buni­­oară să ne vorbească mai mult, decît ceea­ ce se cere unui discurs ocazional. La congresul Camerilor de co­merț din Ploești și la inaugura­rea palatului Camerei de comerț din Capitală, d-l Nenițescu a găsit ocazia nemerită să dea cea mai formală desmințire bine­voitoarelor aprecieri ale «Con­servatorului». Vă puteți car închipui, ce ar fi fost dacă d-l Carp ar fi avut un moment de slăbiciune și i-ar fi permis să ia cuvîntul și nu Parlament!... Dumnezeule !... ★ A A. NL. Regale Principii Moș­tenitori vor pleca Vineri din țară, ducîndu-se la Londra, unde vor a­­sista la serbările pentru încoronarea M. S. George al V-a, regele Engli­­erei. ♦ Comitetul « Cercului de studii» al partidului liberal se va întruni azi după amiazi la orele 5, la Clu­bul liberal. ★ Ni se telegrafază din Iași că eri a încetat din viață acolo doamna Elena C. Ghica, mama d-lor Eduard Ghica, fost prefect de Vaslui, Albert și Henri Ghica și a d-nei Eleonora Pallady. Transmitem familiei expresiunea condoleanțelor noastre. * Azi, Marți 31 Mai orele 3 jum. d. a. va avea loc la Teatrul Națio­nal producția claselor de Dramă și Comedie. Se vor reprezenta: Piatra din casă de Alexandri; O vizită de Du­mas fiul; O scenă din Gioconda (Ga­briele d’Annunzio) și un act din Vi­cleniile lui Scapin de Moli­é­re. Biletele se află de vînzare la A­­genția Teatrală «Jean Feder». ★­uni dimineață a avut loc la pa­latul societăței constructorilor solem­nitatea distribuirei premiilor elevilor și absolvenților j școalei de adulți de constructori de pe lîngă societatea «Unirea» a lucrătorilor romîni. Din partea ministerului de indus­trie și comerț a asistat d. Gîdei, di­rectorul serviciului meseriilor. * Funcționarii comerciali din principalele noastre orașe s-au întru­nit ori și alaltă ori și au protestat împotriva faptului că legea repau­sului duminical nu se respectă. Duminică 5 Iunie se va ține în Capitală un mare meeting. D-l Constantin Erbiceanu, membru al Academiei Române, a trimis zia­rului «Epoca» următoarea scrisoare­: Domnule Director. Toți oamenii de bine erau mulțu­miți 08, dintre gazetele conserva­toare, gazeta d-voastră nu încerca p­nă acuma să influențeze hotărîrea Sf. Sinod. In afacerea neînchipuit de grea ce se judecă. Aceasta era, de altfel, pentru zia­rul d-voastră, o strictă datorie, în calitatea sa de ziar oficios al guver­nului. Dar articolul d-voastră de fond de astăzi, (cu data de 29 Mai 1911) și reportajul d-voastră intitulat: «In jurul P. S. Episcopul de Roman», par a arăta că lunecați și d-voastră pe povîrnișul pa care de mult au plecat alte gazete conservatoare, ur­mind gazetelor democrate-conserva­­toare. In adevăr, în articolul de fond, d-voastră lăudați soluția demisiilor și, prin chiar aceasta, lăsați a înțe­lege că guvernul a sugerat o sau a impus-o Sf. Sinod. Dar, acea așa zisă soluțiune a fost o enormă gre­­șală, căci ea însemna osîndire fără judecată, ceea ce nu se mai îngădue astăzi nici într’o țară civilizată. Pe de altă parte, d­v. ziceți­ că dacă acea soluție nu s’a înfăptuit, acei ce nu au convenit la dînsa au pășit pe calea lipsei de rușine, din cauza scandalului la care fatalmente va da loc judecata. Prin urmare, după d­v., este vi­novat și Mitropolitul Primat de a­­ceastăi turburare, nu numai Episco­pul de Roman. Dar, înainte de comedia demisii­lor, scandalul era deja făcut, de cei care I­ Începuse, și de atunci nimica nou nu s’a mai zis și nu se va mai zice, — căci Episcopul de Roman e­­puizase toate calomniile ce susținea. Și d-v. voiați ca Mitropolitul Primat să se încline înaintea odioaselor ca­lomnii și să plece, lăsând să se creadă că acele învinuiri sunt exacte, și că Biserica noastră e așa de tică­loasâ In olt în fruntea ei să stre­coară toți nelegiuiții ! ? Frumoasă p­icmă s’ar fi dat ca­lomniei, și frumoasă recomandare ar f fost aceasta, pentru Biserica noastră străbună față de celelalte rituri religioase. Pentru numele lui Dumnezeu, cum se poate ca niște Romiul și niște ortodox! să propage asemenea idei ? In loc să ne bucurăm cu toții că Mitropolitul Primat—tare de nevino­văția sa—înfruntă cu un admirabil curaj pe calomniatori, și de­sigur îi va zdrobi sub dovezile ce va a­duce de absoluta sa nevinovăție, spălînd Biserica noastră de rușinea ce se caută a se arunca asupră-i și tăind pe viitor pofta tuturor calom­niatorilor de a mai încerca aseme­nea monstruoase atacuri,—se­ găsesc în țara noastră oameni, cari să-i ceară Primatului să fugă dinaintea odioșilor calomniatori și să lase Bi­serica Națională copleșită sub rușine și oprobriu. Dacă ar fi făcut aceasta Primatul, ar fi comis o adevărată crimă în contra Patriei și în contra Bisericei. El era dator să se apere. Trebue să’l­ lăudăm pentru aceasta, și să’l îmbărbătăm. Dovedirea nevinovăției lui va fi nu numai triumful dreptăței, dar va fi și triumful Bisericei noastre con­tra vrăjmașilor ei, și un mare cîștig moral pentru Patrie. De aceea, foarte bine au făcut preoții Capitalei, că au mers să în­curajeze pe Mitropolitul Primat ca să se apere, căci, apărîndu-se pe dineul, Primatul apără Biserica în­treagă, și preoții au datoria sfintă de a se ridica pentru apărarea Bisericei. * * * Dar, pe cînd, în articolul de fond, luați o atitudine defavorabilă și ne­dreaptă pentru Mitropolitul Primat, în reportagiul amintit mai sus, luați o atitudine binevoitoare, pentru E­piscopul de Roman,—ale căruia urîte fapte că­utați să le atenuați. In adevăr, în acel reportaj, d-voas­­tră căutați a sprijini pe canoane, și pe chestii de drept, unele recuzări făcute în ultima ședință a Sinodului de către părintele episcop de Roman pe cînd, acele recuzări erau înteme­iate pe niște ignobile învinuiri ce el aducea mai multor Prelați. Petițiile de recuzare au fost pu­blicate in extenso în ziare, — fiind­că părintele de la Roman are obi­­ceiul a da copil ziarelor de pe toate petițiile sale — și sper, că toți acei cari le-au citit, au fost cuprinși de un adevărat desgust și oroare. In adevăr, prin acele petiții, Epis­copul de Roman aruncă învinuiri in­famante în contra a 5 Prelați, — pen­tru unii spune lucrul sub formă mai ascunsă, adică mai iefuitivă , iar pen­tru alții, o spune sub forma absolut brutală. Bine-voiți a citi acele petiții și veți vedea că Episcopul de Roman acu­ză de imoralitate pe I. P. S. Mitro­politul Moldovei, Pimen, învinovățește de plagiat și imoralitate pe F. S. E­pi­scop al Dunărei de jos, Nifon; în­vinuește de fapte scîrboase pe P. S. Arhiereul Nicodem, Vicarul Sf. Mi­tropolit al Moldovei ; acuză de f­ete delicioase pe P. S. Teodosie, Vicarul Sf. Mitropolit al Ungro­vlahiei, și în­­vinuește de imoralitate pe P. S. Ar­­hiereu Evghenie Piteșteanu. Ce sunt grozăveniile acestea în gura unui Episcop ? Cum mai putem răbda să fie so­cotit drept Episcop un om capabil de asemenea infamii ? Nu vedeți că el începe contra celor­lalți Prelați aceeași campanie mur­dară pe care a du­s’o și o duce încă împotriva Mitropolitului Primat ? Nu vedeți că el urmărește a cu­funda în noroiu și rușine Episcopa­tul nostru și întreaga biserică, spre bucuria dușmanilor Bisericei noastre? Dacă aveți iubire de țară, și de Biserică, — cum sunt încredințat, — reculegeți-vă și apărați-le în contra cetei de nelegiuiți cari dau asalt Bi­sericei noastre. Primiți, vă rog, Domnule Director, încredințarea distinsei mele conside­­rațiuni. 29 Mai 1911 C. Erbiceanu membru al Academiei Române, fost profesor și decan al Facultatei de teologie Intr’un avînt de admirație pentru ministru, față de inspectorul Capi­talei, de subdirectorul nou și chiar de Păsărică la care se zărește încă pînă și’n sicriu... amărăciunea sa­cremenită între sprincene, oratorul Inohee panegiricul răposatului sol­dat al partidului: «Păsărică!... Pe cînd... pe treptele palatului regal... se cobora un decret, pentru o înaltă funcție In stat... sufletul tău nobil, urcă treptele palatului Celui prea înalt !.... Amin!» Spiridon Popescu TEATRU, UTERE, ARTE La grădina Blanduziei, cu începere de la 4 iunie 1911, archicomicul Iulian creatorul scenelor de mahala, începe se­ria representațiilor sale în fie­care seară în compania artiștilor Teatrului Națio­nal, de sub direcțiunea d-lor. Brezeanu- Toneanu. Prima reprezentație va avea loc la 4 Iunie cu comdia de mahala Nepoata coanei Firei, piesă originală în 3 acte scrisă chiar de Iulian. Congresul medicilor Congresul s’a deschis In aula uni­­­­versita[ii din Iași.­­ Congresiștii, cea mai mare parte , au sosit dimineața cu primul tren. D. dr. Bogdan in numele comite­­­­tului organizator, le-a urat bună ve­nire. Congresul La ora 2 jura. congresul se des­chide. D. dr. Bogdan, în numele me­dicilor ieșeni, a salutat pe congre­­siști. D. dr. Laabner- Tuduri a vorbit în numele d-l ui dr. Turbure, pre­ședintele asociației generale, care a fost impiedicat de împrejurări să ia parte la congres. Vorbind despre numirea d-lui dr. Bardescu, ca director general al ser­viciului sanitar, a arătat că corpul medical se felicită. D­l dr. Cosmovici salută în numele comunei. D-l Negruți, prefect, în numele mi­nistrului de interne. D­l dr. Bardescu, directorul gene­ral, este încredintat că desbaterile con­gresului vor fi utile corpului m­e­dical. D-l dr. Demetriade a salutat pe congresiști în numele societăței me­dicilor și naturaliștilor din Iași, a­­rătîndu i important >. D. dr. Burghele, secretarul aso­ciației face un rezumat asupra situa­tei expunere din care reese întreaga activitate pe anul trecut. A vorbit apoi despre legea sani­tară spunînd că așa cum e alcătuită conține încă multe neajunsuri ce tre­­bue modificate. D. dr. Drugescu a făcut darea de seamă asupra gestiunei financiare. Averea societătei este de aproape 63 mii lei și a terminat dovedind nece­sitatea unei case de ajutor. # • « Apoi se dă citire unei telegrame din partea d lui Marghiloman, care salută pe congresiști și promite să utilizeze desideratele congresului la modificarea legei sanitare. Comitetul In comitet se aleg : Membri de onoare : d-nii d rn Bog­dan, Cantacuzino și Demetriade-Iași; dr. Augustin Craiova a fost ales pre­zident al asociației din acel oraș, d­in Botescu și Dum­itrescu-Călărași. Petrescu Cornea București și Grădi­nescu Brăila, au fost aleși membri. Diferite comunicări D. profesor dr. Bacaloglu face o comunicare asupra ciumei și hole­rei, arătînd că proveniența lor este în Asia, unde și-au făcut cuibul încă din timpuri preistorice. Președintele anunță pe congresiști că s’a făcut o intervertire a progra­mului și anume escursiile anunțate pentru Luni se vor face Marți. D. dr. Martinescu (București), vor­bește despre chestia holerei; d-sa insistă asupra necesității de a se lua cele mai întinse măsuri pentru a evita pericolul ce ne amenință. D. dr. Stavrescu (Galați), vorbește în această chestie arătînd că d-na fiind medic la Galați unde anul tre­cut a avut de luptat împotriva in­vaziei holerei, este în măsură de­ a arăta mijloacele cele mai eficace pentru înlăturarea primejdiei. D. dr. Tălășescu (Constanța) vor­bește despre convenția sanitară in­ternațională din Paris din 1903 ară­tînd că pe baza ei se iau diverse masuri de apărare contra acestor e­­pidemii. Ședința s-a terminat la orele 5 și un sfert. Seara a avut loc un banchet la hotelul Binder, cînd s’au rostit nu­meroase toasturi. In ziua doua, medicii au vizitat universitatea și ospiciul Socola. la DIFERITE ȘTIRI — D. Vasile Martin, simpaticul pro­prietar al «Restaurantului Presei» din Capitală, s’a cununat în ziua de 15 Maiu 1911 cu gentila d-r. Anastasia Costea, din Constanța. * BULETIN METEOROLOGIC Iată buletinul atmosferic pe ziua de azi Temperatura în centigrade !30 Mai 1911 CASA MENU & C­ ie i­s miezul nopții .­­f 20 7 ore dimineața:.................... — 211 Miazăzi — 30 înălțarea barometrică 55 •=-. mei ambasadorului Spaniei la Paris , expunînd întrevederea avută Sîm­­bătă cu d-l Cruppi. In cursul acelei întrevederi, mi­­­nistrul a declarat d lui Perez Caba­llero, ambasadorul Spaniei, că ne­­cunoscînd în mod complect împre­jurările în cari s’a făcut debarcarea trupelor spaniole la Larache, se mul­țumea să ia act de notificarea făcută și va lua informațiuni mai dezvol­tate. D. Garcia Prieto a primit însăr­cinarea să continue tratativele spre a înlătura din spiritul cabinetului francez veri­ce îndoială cu privire la semnificarea și consecințele ac­­țiunei justificate a Spaniei. Guvernul francez refuză să consimtă la măsurile Spaniei Paris, 30 Mai.­ Dintr-o notă ofi­cioasă rezultă că guvernul francez a adus la cunoștința puterilor sem­natare ale actului din Algesiras că a refuzat să consimtă la măsurile Spaniei contra localității El Esar. Interpelări in chestia Maro­­cană Paris, 30 Mai. —La finele ședin­ței Camerei, d-nii Jaures și Denis Cochin au depus interpelări în che­stiunea marocană. Ele se vor dis­cuta mîine. Scufundarea unei bărci cu 30 persoane Uglitsch, 30 Main.—Intr’un sat de lingă Uglitsch o barcă cu 30 per­soane s’a cufundat ; oamenii s’au înnecat. Telegramele noastre Vizita Sultanului în Macedonia Salonic, 30 Mai. — Sultanul îm­preună cu suitele sale a plecat la orele opt dimineața la Kossovo în mijlocul aclamațiunilor entusiaste ale soldaților și populațiunei. Uscub, 30 Mai. — Sultanul a sosit aci la orele patru după amiazi și a fost primit cu entusiasm de o enormă afluență de populațiune rurală. Ordi­nea este desăvîrșită. Constantinopole, 30 Mai.­In urma știrilor liniștitoare din Albania, mi­nistrul de războiu se va duce mîine la Salonic spre a lua parte la călă­toria sultanului. Desmințire Constantinopol 30 Maiu. — Zia­rele desmint zronul după care de­putatul Ismail Kemal s-ar fi dus în Cetinge. Kemal se află acum în I­­talia de unde se va duce la Va­lona. Asasinarea unor armeni Constantinopol 30 Maiu. — Pa­triarhatul armenesc telegrafiază că kurzii au asasinat patru armeni în sangeacul Modi. Moartea unui poet Rostok 30 Maiu. — Poetul Adolf Wibrandt a murit azi după amiază în vîrstă de 74 ani. Guvernul francez cere deslu­­șiri Spaniei în chestia Mi­­rocului Paris, 30 Mai.— O știre a ziarelor, care pare oficioa­să, spune că Franța a cerut guvernului spaniol să-i precizeze motivele, țin­ta, împrejurările care au determinat măsurile mili­tare din Larache și Elksar. Madrid, 30 Mai.—Guvernul a primit o notă din partea lui Es­­quedas, protestînd contra debar­­cărei de trupe la Larache. Ce se petrece în Mexic Mexic, 30 Mai. — După tratative urmate între d-l Madero și d-nii De­­labarra și Reyes, d. Madero a de­clarat că în cazul cînd ar fi ales președinte, va numi pe d. Delabar­­ra, ministru de externe, iar pe d. Reyes ministru de războiu. «Tie, Wilhelm, dealurile Champ Paris, 30 Mai.— La Colombes s’a ridicat steagul german, cu vulturul imperial, de­ asupra școa­­lei comunale. Pe o altă casă s’a pus o inscripțiune pe care se ci­tea : «Ție, Wilhelm, dealurile Ghampagniei căci murda­ra Republică nu le mai vrea!». Pe alte case s’au pus inscrip­­țiuni cu «Trăiască Prusia!». In multe locuri fîlfîie steaguri roșii. Trupele le-au dat jos. Situația In Albania Constantinopol, 30 Maiu.­­ O de­peșă a comandantului șef din Alba­nia, spune oăi rebelii au fost alun­gați de toate părțile și împinși pe malul drept al fluviului Zem. Tri­burile Sek­e și Climenti, cari au re­zistat cu înverșunare, au fost urmă­rite pînă pe înnălțimi, aproape de graniță. O mare parte de rebeli s-au refu­giat în Muntenegru ; o altă parte a fugit în spațiul strict cuprins între fluviul Zam și linia de graniță, re­stul a fugit pe înnălțimile dintre Selce și graniță. ATți­va rebeli, cari rătăcesc izolați pe munți în regiunea Sahula și Deschultz, vor fi urmăriți de jan­darmerie și de noul detașamente de trupe. Micul rest al bandei mirdiți­­lor, cari de curînd au atacat Ales­­sio, este urmărit. Comandantul șef desminte știrile despre epidemia de tifos printre trupele turcești. Pînă în prezent au murit la Skutari nu­mai trei persoa­ne, iar la Tuzi nu- 6 persoane. In jurul concentrărilor tru­­pelor turcești Constantinopol, 30 Maiu. — Ziarul «Zia», află că știrile despre concen­trările de trupe rusești la Kars se reduc la convocările anuale în scop de exerciții. Noul valiu la Scutari Constantinopol, 30 Mai.—Mahmud Medim bey, subsecretar la ministe­rul justiției, a fost numit raliu la Scutari. Ziarul „Times“ și situația din Albania Londra, 30 Maiu. — Ziarul «Ti­mes» scrie : nu recunoaștem difi­cultățile contra cărora Turcia are de luptat actualmente, totuși soco­tim că ar fi prudent ca ea să pro­fite de călătoria Sultanului pentru a lua în Albania măsuri împăciuitoare In cazul cînd Turcia nu va ști să se folosească de acest prilej, situa­­țiunea va trebui considerată ca a­gravată într-o însemnată măsură. Arestarea unui fost ofițer Turc Colonia, 30 Mai. — «Koel­ische Zeitung» »fie din Tanger că Tahir, fost ofițer turc în serviciu pe lîngă Musat Hafid concediat în urma ce­­rerei Francezilor și care a fost apoi corespondentul unui ziar egiptian a fost băgat în închisoare de pașa din Tanger în urma cerere! legațiunei franceze și dus pe bordul unui vas francez. Tahir criticase într’un ziar poli­tica marocană a Franței. Arme italiene debarcate la San Giovanni Salonic, 30 Mai. — Știri oficiale vestesc că mai multe transporturi de arme, de proveniență italiană zice­se, au fost debarcate pe coasta dinspre San Giovanni cu toată paza vaselor turcești. Cruci­șătorul italian «Varese» a a­­runcat ancora la San Giovanni. Un articol al ziarului «Zia» Constantinopole, 30 Mai.—Intr’un articol, care e vădit inspirat, ziarul «Zia» zice : expedițiunea albaneză fiind aproape terminată guvernul poate acorda Albanezilor concesiuni Albanezii sunt un element prețios pentru Otomanii N­a pavăză contra ambițiunilor anti­turcești. Dacă legă­turile Turciei cu Austro Ungaria nu ar fi bune și bazate pe bune inten­țiuni, Poarta ar fi silită să amine acordarea concesiunilor ce dorește a da spre a evita aparență că Tur­cia ar fi cedat unor presiuni stră­ine, relațiunile însă cu Austro Un­garia fiind pacifice, măsurile sus menționate vor putea fi imediat a­cordate, întrevederea ambasadorului Spaniei cu d. Gruppi Madrid, 30 Main. — In consiliu de cabinet ținut astăzi, ministrul de externe a comunicat textul telegra- Ministrul de externe și arti­­colul ziarului „Zia“ Constantinopole, 30 Main. — Din sorginte competente se afirmă că ministerul de externe declară că articolul ziarului «Zia» nu cores­punde cu vederile Porței. Poarta n’a procedat de la început zdrobirea ci neutralizarea insurgenților. Comandantul șef al trupelor din Albania va publica mîine un apel acordînd insurgenților 10 zile spre a se supune în mod definitiv făgă­­duindu le amnistia. D. Bienvenu Martin ales In locul lui Rouvier Paris, 30 Mai. — Comisiunea se­natorială pentru finanțe a ales de președinte pe d. Bienvenu Martin, în locul d-lui Rouvier, știre desmințită Constantinopol, 30 Mai. — Ziarele desmint știrea că ambasadorul Tur­ciei la Viena a fost însărcinat să supună o notă de protestare. Ele a­­daugă că ambasadorul Turciei a pri­mit numai însărcinarea să sondeze în mod amical părerea ministerului de externe vienez asupra articolului publicat de «Fremdenblatt». Groaznicul incendiu din Liverpol Liverpol, 30 Main. — Un incen­diu a distrus un magazin. Stăpînul prăvăliei patru copii ai săi și un frate al său au perit în flăcări. Khanul Khiv a primit de țar Peterhof, 30 Main. — Țarul a pri­mit în audiență pe Khanul Khiva. L’a numit general de brigadă «â la suite» și i-a conferit ordinul Vultu­rului Alb cu briliante. Discuția bugetului Paris, 30 Mai. — Senatul discută bugetul. D. Caillaux crede că defi­citul va fi de 54 milioane dar tre­­bue să se țină seamă, a zis ministrul, de sporirea veniturilor cu 180 mi­lioane. D. Caillaux a arătat necesi­tatea de a se pune frîu cheltuelilor, de a se spori controlul și de a se Discuțiunea generală a fost închisă, reforma impozitele. Patrulele au fost dublate la Monastir Salonic 30 Mai. — La Monastir s’au afișat placarde încunoștiințînd populațiunea că patrulele au ordin să tragă asupra oricui nu s’ar opri la chemarea lor. Posturile au fost dublate. Procesul lichidatorului bunu­rilor la curtea cu juri ~~Paris 30 Mai. — Azi a început să să judece la curtea cu juri a Senei procesul fostului lichidator a bunurilor congregațiunilor Duez. El este acuzat de abuz de încre­­­dere în afaceri de drept comun și în afacerea lichidărilor congregani­­­ste ce au avut loc în urma votăre legei separațiunei bisericei de stat. Notarul Breton și impiegatul Le 1 făvre sînt inculpați de fals și de­­ servirea de acte false. Ajutorul de 1 notar Martin Gauthier, care a fu­­­git, este acuzat de abuz de încre­­dere și deturnări. TIMPUL IN EUROPA Cexol e nords la Budapesta, Vie­na, Berlin ; vremea e frumoasă 1­­­ Paris, Londra și Liverpool. i “ ­ AMÎNAREA congresului didactic > _____ 1 Comitetul soc. Inst. și institutoa­­­relor din Romînia înștiințează pi i colegi, că congresul corp. didacti­c primar urban s’a amînat la 14, ÎS . 16, 17 și 18 Septembrie a. c. cîm s va asista și d. ministru al instruc­­­țiunii, care și-a exprimat această­­ dorință, în vederea importantelo­r chestiuni ce sînt puse în discuțiune Cu această ocaziune, se aminteșt­e că înscrierile celor ce doresc a vor s­­i se primesc de pe acum pe adre­­­sa: Președintele soc. Institutorilo - str. Mihai-Vodă 50, dacă se va tri­mite și rezumatul cuvîntărei. Comitetul, în urma cererilor c se fac de către membrii celorlalți categorii de învăță nînt, a admi­ra și d-nii învățători, profesori se­cundari și universitari să poată t­risca la congres procurîndu-li-se 1 cerere bilete pe C. F. R. cu pie redus. ! —i­.—............ Băile rezALTATEȘTI (Neamț) —— SEZONUL ÎNCEPE LA 1 IUNIE a. o. _______ Băi sărate concentrate, Idroterapie, Inhalații moderne cu oxigen com­primat, Pulverizații minerale, Masaj și gimnastică medicală. — Parcuri de brazi, Oțeluri confortabile și case țărănești, Băi moderne de porțelan. — Speciale pentru : Boale de femei, copii scrofuloși și anemici, artritici și reumatisanți, constipani­ți nervoși. — Excursiuni plăcute și ușor de făcut în împrejurimi, Orchestră bună, Baluri de două ori pe săptămînă, Poștă și Farmacie, Medic în permanență, Masseur și Masseură speciali, Bucătărie aleasă. — Pentru detalii a se adresa : Mircea Arapu Bălțătești, jud. Neamț, sau dr. N. Bușilă, 41, B-dul Elisabeta, București. — Cură cu renumita Sare purgativă de Bălțătești sau băi la domiciliu cu Sarea de Băi de Bălțătești. De vînzare la toate Farmaciile și Drogueriile. Depozit Central la Ad­ministrația Băilor Bălțătești. FABRICA Telefon 32/73 Iș Cărămida Telefon 32/28 Societate cooperativă pe acțiuni pentru indus­tria și comerțul materialelor de construcții PRIMA FABRICA SISTEMATICA de MATERIALE de CONSTRUCȚII ȘOSEAUA VERGULUI Fabrică și vinde cărămizi silico-calcare și cărămizi roșii PRODUCȚIE ZILNICA 40.000 C­ARAIM­IZ I Cariere de nisip și pietriș A se adresa: Șoseaua Vergului,­­ București éé BIROUL Concursul hipic de la Șosea Eri a avut loc la Șosea primul concurs hipic național organizat de clubul călăreților din București de sub preșidenția A. S. Regale Prin­cipele Ferdinand. Comitetul era compus din d-nii generali N. Popovici și Bogdan, co­loneii­ C. Iliescu și C. S. Baranga, locot. coloneii Portocală și Prapor­­gescu și d. Nicolae Drosu. Premiile în bani în valoare de 3.800 de lei erau repartizate pentru concursul de dresaj și cel de sări­turi de obstacole, iar premiile în obiecte de artă pentru vînătoarea călare. Au luat parte la concurs cinci grupe de ofițeri și civili pentru dre­saj și alte cinci pentru sărituri. Rezultatul a fost următorul : Concursul de dresaj: Premiul I­ d. căpitan Comănescu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște 1000 de lei; II­ d. locotenent Dră­­ghiceanu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște 600 de lei; III­ d. locotenent Scheletti din reg. 4 ar­tilerie 400 lei; IV) d. Mundica Pra­­gher un obiect de artă. Concursul de sărituri: Premiul I­ d-l căpitan Moruzi, din reg. 4 ro­șiori 1000 de lei; II) D 1 căpitan Gomănescu de la școala de cavale­rie 500 lei; III) Dl căpitan Atha­­nasescu din reg. 2 artilerie, 300 lei. »^La vînătoarea călare, premul I a fost obținut de d-l Titu Olmazu, II) D 1 locotenent A. Butunoiu , III­ D-l locotenent Gr. Dianu. La concurs au asistat și familia Princiară împreună cu Principele Carol și Principesa Elisabeta. Fapte Diverse DIN CAPITALA Încercare de sinucidere Eri la amiază d-ra Regina Umhiän­­ser, de 22 ani, din calta Plevnei No. 3, a încercat să se sinucidă înghițind două pastile de sublimat. Părinții ei prinzind de veste au avi­zat Salvarea. Infernul de gardă, după ce i-a făcut spălături stomacale, a dus-o cu ambu­lanța la spitalul Brîncovenesc, unde a fost internată. Se spune că mobilul care a îndemnat pe d-ra Urihănsci să încerce să se si­nucidă ar fi o dragoste. Starea sinucigașei e gravă și nu sunt speranțe că va scăpa cu viață. Alte două încercări de sinucidere Femeea Nița Ionescu, de 21 ani, din str. Ghica Vodă No. 8, a încercat aseară să se sinucidă, fiind o cantitate mare de spirt denaturat. La Salvare i s'au făcut spălături sto­macale. Cauza acestei încercări de sinucideri e o ceartă avută cu concubinul ei. * # « A doua încercare de sinucidere, care prezintă și oare­care gravitate, s’a intim­plat în str. Triunfului. Carolina Dumitrescu, din aceeași stra­dă No. 7. In urma unei certe avute cu soțul ei Vasile Dumitrescu a înghițit IE gr. de tinctură de iod. Prinzîndu-se de veste s’a cerut ajuto­rul sec. de Salvare. Starea ei fiind gravă a fost transpor­tată la spitalul Colțea. Moartea unui criminal Eri a încetat din viață Alexandri I Nestor,­­din str. Laborator No. 16, au­­­­torul dramei din strada Laborator, des­­­­pre care am vorbit la timp. I Cititorii noștri își amintesc că Al I Nesto­r a omorit pe amanta sa Marioara I Grigorescu, trăgînd asupra ei două fo­­­­curi de revolver, iar după aceia și-i I tras un glonte in tîmpla dreaptă, cu­­ scopul de a se sinucide. Cadavrul a fost dus de la­ spitalul Fi­­­­lantropia la Morgă. Intoxicată cu o soluție de sublimat Servitoarea Ioana Marin, din str. Șer­­­ban Vodă No. 19, a băut din greșeală­­ dintr’o sticlă o soluție slabă de sublimat Cu o trăsură ea a fost adusă la sediu­l Salvărei, unde i s’au făcut spălături sto­­­macale.­­ Ea e în afară de ori­ce pericol. Grav accident de tramvai I Eri spre seară, un accident grav di­n tramvai s’a întîmplat în Bucureștii Noi ! Lucrătorul de la fabrica de bere, Va­­­sile Cojocaru, din Bucureștii Noui, i I fost călcat de u­n vagon de tramvai în­­ fața fabricei. Roatele i-au fracturat amîndouă pi­­­cioarele. Cu ambulanța Salvărei el a fost du­s la spitalul Filantropia. Crima de pe podul gării de Non . Circumscripția 10 polițienească a fos înștiințată astă noapte, că la locuința și VIITORUL din calea Griviței 220, a încetat din viață tînărul florin Niculescu, care fu­sese lovit cu un baston în cap de către un anume Gheorghe Tom­a Dumitru zis Calica­. Criminalul a fost arestat. D. procuror Niculescu Bolintin și in­­spectorul de serviciu, anchetează. Spectacole Gr&dina Blandu­lei.—In toate serile comedia «20­ de zile la închisoare», care a obținut un succes de nedescris la prima reprezentație. De remarcat cupletele cîntate de To­­deanu: «Fetele de la Poștă», «Hering Bibănașul», «E bătrîn și iacă», «Fabri­canții noștri», etc. Toată lumea elegantă se întîlnește di­­seară la Blanduzier să-l audă pe To­­neanu. Opera italiană.—Una din ope­rele în care apar nu mai puțin de ș­apte artiști principali este «Aida», care a ob­ținut un succes atît de legitim la prima reprezentație și care se cîntă astă­ seara Marți la Grădina Ambasadori, cu aceiaș distribuție superioară: tenorul Ghiac­­chero, primadonele Protti și Grasse, ba­ritonul Marri, bașii Vecchioni și Manceri. Aclamațiunile cari au consacrat succesul «Aidei» se vor repeta astă seară de un rublic tot atît de numeros. Pe mîine diercuri se anunță pentru prima oară : «Bohema». Ministerul Finanțelor Direcțiunea contabilităței generale a Statului și a Datoriei publice PUBLICAȚIUNE Purtătorii de titluri de rentă ro­mina 4 la sută emisiunea din 1889, împrumutul de lei 50.000.000, al că­ror ultim cupon are scadența de 1 iulie 1911 sunt informați că minis­terul finanțelor a luat măsuri de a fi ae­libera o nouă foaie de cupoane al cărei prim cupon va purta sca­dența de 1 Ianuarie 1912. Posesorii unor astfel de titluri sunt Invitați a depune, cu Începere de la data acestei publicații, borderouri ale căror formulare se liberează gra­tuit semnate în dublu exemplar, cu­­prinzînd numărul și valoarea titlu­rilor ce posed. Borderourile vor fi depuse: In București: La ministerul de finanțe (subdi­­recția Datoriei publice). La Banca Națională, a Romîniei și La Casa de Depuneri, consumațiuni și economie. In provincie : La Administrațiile financiare. In Franța : La Banque de Paris etdes Pays- Bas, Paris. Posesorii titlurilor se vor prezenta la autoritățile unde au făcut cerere pentru a li se libera noile foi de cu­poane; în acest scop vor prezenta titlurile ce posed, pentru a fi con­trolate și ștampilate cu viza autori­tății, semnînd de primirea noilor foi de cupoane pe verso celui de al doi­lea borderou. Pentru titlurile cari se găsesc în păstrarea Casei de Depuneri, și prin urmare consemnate sub recipisele a­­celei Case, ministerul aduce la cu­noștință că­­ Direcțiunea Generală a Casei de Depuneri își ia sarcina de a atașa la titlurile aflate în păstra­rea sa noile foi de cupoane. Posesorii unor asemenea titluri vor adresa borderourile de care se face mențiune mai sus dea dreptul Direcțiunei Casei de depuneri cu o ce­rere în care să se indice numărul și data recipisei sub care se găsesc consemnate titlurile specificate în borderouri, precum și administrația financiară prin care s’a făcut depu­nerea. Pentru fiecare recipisă se va face cerere deosebită și borderouri sepa­rate. Pentru titlurile depuse ea garan­ții, dote, averi de minori etc., cere­­rile de liberare a noilor foi de cu­poane se vor face fie de proprieta­rii titlurilor, fie de autoritățile cari păstrează recipisele constatatoare de efectuarea acelor depozite. Ministrul Fnanțelor, (sf) D. G. Many No. 27624/911 din 28 Mai 1911. Casa HANSHERZOC(Co, Strada Daceba), 20 are onoare de a informa pe onor. sa clientelă că d-l N. E. King de la CASA MAPLE & Co din Paris se află în treacăt pentru cite-va zile în București, fiind la dispoziția d-lor, pentru ori­ ce indi­­cațiuni ar dori de proiecte de deco­­rațiuni sau Mobile, etc. etc.

Next