Viitorul, noiembrie 1911 (Anul 5, nr. 1342-1370)
1911-11-01 / nr. 1342
sei din Capitală și da ne a afirmat ca în tot cursul anului curent s’au vindut prea puține acțiuni ale Băncei Naționale. In tot cazul, in afară de cele 105 acțiuni din succesiunea Const. Boeresen și care au fost trimise sindicului spre vinzare de către tribunal, restul numărului de acțiuni B. N. cu care s’au făcut transacțiuni nu putea să influențeze nici o urcare vertiginoasă, nici o scădere alarmantă, cum s’au înregistrat la bursă în cursul lunei Octombrie. Diferența dintre numărul transacțiilor pe bani gata și acel al vînzărilor pe termen, încă nu a fost așa de importantă, înci unul sau celelalt din aceste două feluri de operațiuni să fie decisive în stbilirea cursului acestei valori a primului nostru institut de credit. Comitetul bursei va avea deci să discute din nou chestiunea cu prilejul raportului d lui secretar general al industriei și comerțului. LUPTA CONTRA GUVERNULUI Marea întrunire takistă DIN TÎRGOVIȘTE Cuvîntările d-lor N. Cosăcescu, C Cair și B. Dimitropol.—Manifestația Partidul conservator-democrat di Dîmbovița a ținut ori la Tîrgoviș, o mare întrunire, sub preșidenți d-lui Basile M. Dimitropol, șaful organizației locale. Sălile clubului sunt arhipline. Sosirea d-lui Dimitropol e salutat cu tunete de aplauze de mulțime de partizani,în care remarc pe ii. general Cioranu, N. Cosăcescu, G Cair general Lăzarescu, maior Si Gaorgescu, Tălangescu, G. Pirvulescu, maior Papirua, P. Dițescu etc După expunerea Situației financiare prospere a clubului, se dă cuviatul d-mi Cosăcescu, care încep prin a arăta că partidul conservator-democrat intră acum în a II-a fază a existenței sale politice , lupt pentru cucerirea guvernului, după ce a triumfat în prima fază, aceea cuceririi unui joc în viața politică a țârii. Vorbind de situația actuală, atinge in treacăt tratative de reconciliere urmate între conservatori și conservatori-democrați — tratative urmate mai mult ca o deferență față de Palat —, precizează diferența de doctrină politică dintre guvernamentali și takiști, afirmăm că o împăcare între cele două partide ar fi însemnat abandonarea aspirațiunilor pe cari țara le-a pus în partidul conservator-democrat. In ultimul timp s’a produs un fenomen nou: Regele s'a pronunța într’o chestie de mecanism politic ai partidelor noastre, opiniînd pentru menținerea a numai 2 partide. Teoria succesiunei la cîima statului a numai 2 partide, este o nenorocire și pentru țară și pentru monarhie și sintem foarte mulțumiți că ultimele împrejurări n’au adus lucrurile la confirmarea dezideratului regal. Acum, că lucrurile s'au limpezit, vom începe lupta pentru curmarea acestei practice de guvernămînt și pentru înfăptuirea programului nostru, vom duce acțiune paralelă cu partidul național-liberal și vom determina pe cetățenii conștienți ai țarei să demonstreze astfel, ca Suveranul să ’nțeleagă că trebue o prefacere politică au încă acestei țari. Vom lupta pentru obținerea unei revizuiri a Constituției in partea sistemului electoral, revizuire pe baza mai largi, mai democratice, pentru așazarea pe alte temelii a politicei noastre externe, etc. Prezența liberalilor alături de noi în campania intensă ce vom duce, ne arată clar că succesul nostru e mai dinainte asigurat. Dl G. Carr, fost prefect, faca o analiză incizivă a actelor anti-democratice ale guvernului și arată uzura în care trebue să se fie guvernul Junkerului de la Țibănești, dacă cere propteaua takismului după abea citeva luni de guvernare. Incapacitatea guvernului, după celelalte manifestațiuni cari s’au arătat în alegeri, în administrație, etc., o confirmă chiar Suveranul, cînd impune guvernamentalilor să solicite colaborarea noastre. Alte sînt însă țelurile noastre. Vroim să înfăptuim o operă mare de dreptate politică față de grosul populației acestei țări—și o vom înfăptui, o vom impune. Avem de partea noastră acțiunea și asentimentul unui alt partid de guvernămînt. Succesul e un atmosferă. (Aplauze). In mijlocul unui mare entuziasm, ia cuvîntul d. Basile Dimitropol. De ani de zile, mai ales in 1907 , înainte de teribilele răscoale mesagiile regale constată că stăm bine și înăuntru și ifi afară. Și în realitate noi vedem că stăm rău de tot. Stăm râu, fiindcă în țara astă sunt cîteva milioane de cetățeni cărora nu li este dat să se intereseze de soarta lor, ba chiar o mină de oameni—adesea de esență interioară—legiferează împotriva solemnităților acelor cetățeni. Lipsa unui contract al păturii suprapusa cu masele adinei pe cari le guvernează, este unul din relele cari au prilejit cele mei triste știri la noi. Și cea dintîi vină a acestui rău, e legea electorală de azi, care exclude de la viața politică a țării mulțimea imensă a celor ce nau, în favoarea cîtorva cari au. Ați văzut că de’ndată ce o parte a păturii suprapuse — conservatorii-democrați din jurul d lui Take Ionescu — s’au coborît în mijlocul maselor, prima anomalie ce i-a izbit a fost aceasta. Și atunci s’a dat semnalul prefacerii acestei stări de lucruri, prin lărgirea bazelor electorale, pentru a pune țara lui 1907, aceea pe grumazul căreia stă statul la locul cuvenit ei în trebile țării. Contopirea colegiilor electorale cenzitare de azi, adâugîndu se celelalte foarte multe elemente cari, după legea de azi chiar, au dreptul să voteze, dar nu se folosesc de el, este pentru moment soluțiunea de adăptat ca să se curețe mașina hidoasă și taraba de trafic odios a sistemului electoral azi in vigoare. Abolirea acestui sistem, bin pri cin» căruia un guvern cît de onest n’ar fi putut lucra în mod normal pentru prosperarea țării înnăuntru, abolirea sistemului acestuia care pune guvernarea țârii la discreția tiranica clientelei electorale și împiedică aplicarea tuturor legilor este și o necesitate imperioasă pentru viitorul neamului. Generații întregi sunt crescute într-un spirit josnic de obediență și de servilism guvernamental ; o lene și o toropeală orientală copleșesc energiile și caracterele. Aici, în această coborîre a valorii intelectuale și morale a națiunei noastre, este și trebue să fie semnalul de alarmă. Vom agita țara pentru a deschide ochii tuturor. Pentru asta vom apela la tot ce e democrat în țara asta, fie el liberal, socialist sau naționalist (dplauze). Continuînd, d. Dimitropolit, face un drastic rechizitoriu boerilor, cari cei dintîi au vițiat viața noastră politică, înjosind massele profunde ale națiunei și socotindu-le ca pe o turmă de sclavi sau de minori. Un fenomen caracteristic și peremptoriu este acela al înlăturărei d-lui Taka Ionescu dintre ei. Nu se puteau împăca cu infuzia de sînge democratic pe care el a vrut să o facă boerilor. Este deci absolut trebuitor ca această boerime desprețuitoare de tot ce este democrat in țară, să fie scoasă din viața noastră politică. Cu asta trebue începută, între alte platforme, curățirea și înălțarea vieții noastre politice și sociale. Și pentru că Majestatea Sa vrea două partide, le va avea. Vom creia un partid formidabil din tot ce este patriot și democrat in țara asta și din sfărîmaturile fracțiunei guvernamentale. (Aplauze). Diumitropol persiflează așa zisul program al guvernului boeresc și închee cerînd adunărei autorizația de a felicita jacretul partidului pentru lupta ce întreprinde in vederea revizuirii Constituției și al abolirii legii electorale și de a-i cere tot odată să fie seamă de punctul de vedere al organizației din Dîmbovița—care este pentru colegiul unic la Cameră și Senat — în ce privește legea electorală, de crearea unei legi a incapatibilităților, de suprimarea favoarei a doua voturi în ce privește pe universitari, de suprimarea eligibilităței episcopilor, de abolirea inalienibitaței pămînturilor țărănești și în sfîrșit, de suprimarea art. 93 din Constituție, pentru a se da inițiativei parlamentare putere de lege prin sancțiunea obligatorie a Suveranului. Acestea, ca și alte deziderate, vor fi prezintate de d. Dimitropolit în comitetul alcătuit la București, sub forma unui proect de revizuire din partea organizației conservator-democrate din Dîmbovița. Mulțimea imensă a făcut apoi oratorilor o manifestație de simpatie. Lupta contra alcoolismului Șezătoarea «Bunilor Templieri», a școala „Sim-Marcovici» (G. de Nord) „Ordinul Bunilor Templieri“. Societatea antialcolică de abstinență, a ținut cri. Duminică d. a. a doua șezătoare populară antialcoolică în loialul școalei primare de băeți «Sinon Marcovici» (Sf. Vineri), Gara de Nord. Șezătoarea s’a început printr’o călduroasă cuvântare de deschidere ținută de d. Cherem, directorul coalei, care a îndemnat la o puernică luptă împotriva alcoolismului. După aceia d. Nic. Popovici și-a desvoltat conferința la „Cumpătarea și abstinență“ susținînd că numai din abstinență, adică desăvîrșita abținere de la băuturile alcoolice, se poate lupta cu succes împotriva alcoolismului. După conferință, d-șoara Lilia Lăărescu a recitat poezia «Adevărul și Minciuna», d. Stef. Mănciulescu, « Satira III» de M. Eminescu iar d. Traian G. Stoenescu a citit cîteva snoave de d. Stănescu, șezătoarea s ’a încheiat printr'un cîntec anti- alcoolic, cîntat în cor, de membri « Ordinului». 1 Viioarea șezătoare se va ține la 1 ainecă 6 Noembrie, ora 8 jumătate eara, la școala primară «Golescu», cînd d. Traian G. Stoenescu, adnocat, va vorbi despre: «Lupta împotriva alcoolismului și «ordinul * Junilor Templieri». Ea va fi întîi ș ezătoare din «Săptămîna de Proagandă», ce se va ține de la 6—13 noembrie și în care săptămînă se a ține în fiecare seară șezători la colile din diferite puncte ale Capitalei. 1 funcționarii comerciali și fostul ministru d. Orleanu Cu ocazia congresului ținut în Capitală de către funcționarii comerciali din toată țara, membrii acestui congres au trimes d-lui M. Orleans fost ministru al industriei și comerțului, în trecuta guvernare liberala următoarea telegramă: D-lui Mihail G. Orleanu Galați Funcționarii comerciali din România, cu prilejul celui de al 6 lea congres al lor, care are loc în sala Ateneului român, își exprimă admirația lor față de făuritorul repausului duminical complect și ii roagă să primească tot respectul și recunoștința lor. Președinte Sp. Gheorghiu La aceasta, d. M. G. Orleanu a răspuns prin următoarea telegramă : Președintelui congresului funcționarilor comerciali București Sentimentele ce-mi exprimați sunt pentru mine cea mai bună răsplată. Repaosul duminical a intrat în moravurile țărilor civilizate, cari au respect pentru demnitatea și sănătatea omenească. Nu cred că de azi înnainte s’ar mai putea găsi guvern care să-l poată nu suprima, dar nici măcar înjumătăți. M. G. Orleanu NOTIȚE SOCIALE n«sex»eschemDM*9»«gț VIATA STUDENȚEASCA IN BUCOVINA ! «e cu mult superioară celei de la noi. Studenții o duc într’o frățietate; printre ei domnește un spirit de camaraderie, oari’ți sapă In suflet urme» ce te vor face mult timp de regreți». . . Asa îmi vorbea un prieten care trăise vr’o 4 ani în Cernăuți, cu cîteva zile mai înainte de a pleca din țară. Entuziasmul cu care el îmi vorbea de legăturile dintre studenți, vorbele lui din ce în ce mai înflăcărate, mă făceau să văd la capătul potecii pe care mă îndreptam, * o adevărată viață, așa cum ar trebui s-o trăiască după părerea mea , studențimea. O viață de legături strînse, de petreceri sufletești. Dar , nu mi-a fost dat să văd viața pe care o visasem de mult timp, s’o trăesc și cu cîteva clipe măcar. 3 Studențimea din Cernăuți este constituită în societate după obiceiul celei Germane. Ar fi de așteptat ca studenții romîni să formeze o singură societate mare și puternică, avînd în vedere aceleași interese comune. Din con itră, Romînii sunt împărțiți în 5 societăți, cari se dușmănesc de moarte. Studențimea teologică își are societatea ei, « Academia Romînă», unde nu se primesc decît numai teologi. Această societate se numără printre cele mai vechi. Are o bibliotecă de lectură frumoasă, cum și o bibliotecă muzicală. Este societatea *Ju’ nimm*, cea mai veche dintre toate, și cu un trecut glorios. Această societate care-și are sediul în «Palatul Național», are biblioteca cea mai mare. Astăzi «Junimea» nu mai este ce-a fost odinioară. Nu mai este mărgăritarul acela strălucitor, care împrăștia raze de cultură. In «Junimea» s’au petrecut lucruri cari au făcut pe o mică minoritate să se rupă din bulgărul cel mare, și să înființeze pe baze cu totul democratice, societatea * Dacia*. In fruntea acelei minorități a fost cunoscutul profesor și publicist de astăzi, d. G. Tofan. Membrii acestei societăți sunt în mare parte numai dintre fii de țărani neaoși. Ei pătrund foarte mult în inima poporului. Tipăresc publicații pe înțelesul poporului, din conferințe la sate, fac propagandă prin satele periclitate de ruteni, cu un cuvînt muncesc foarte mult pentru țărănime. Afară de aceste 3 societăți mari așa cum sunt, tot își mai au rostul, mai sunt încă două, oare’și zic ^conservatoare*, și cărora li sa zice «bătăușe». Amîndouă poartă nume frumoase, dar cari nu sunt consacrate prin fapte. Una se numește «Bucovina*, și cealaltă «Moldova». Aceste societăți medievale, după mine unul, nu-și mai au rațiunea de a exista. Membrii lor nu îm au lucru, decit aumai își ciopîrțesc fața cu săbiile toată ziua. Printre ei sunt uni cari nu știe o boabă rominește, deși sunt romîni «get beget». îmi spunea un prieten care le cerceta sediul, că în așa zisul cabinet de lectură, nu zărești decît numai pete de singe pe jos, săbii prin colțuri, armături etc. Pe masă stă prăfuit un ziar sau două. Fiecare din aceste societăți își are cabinetul ei de lectură. Pe o masă înconjurată de scaune și de canapele, stau întinse toate ziarele romînești și parte din reviste, mai ales la «Academia ortodxă» și la «Junimea». In aceste cabinete se adună în timpul zilei 1mai toți membrii societăței, și pe lîngâ citirea ziarelor, se încing de multe ori discuții foarte interesante. Pentru ca cineva să poată fi primit ca membru, trebue în primul rînd să fie student la una din facultățile din localitate. „ Nouii primiți poartă la început numele de «Fuchși» la societățile culturale, iar la cele conservatoare de « Vulpoi». In ziua cînd li se predă noilor membrii panglica, insignele societăței, se dă o serbare frumoasă, care poartă numele de «botezul fuchșilor*. Pentru ca un «fuchs» să devie , membru al societăței cu drept de vot, trebue ca după 3 luni să depusă un examen. La societățile culturale examenul constă din istoria literaturei române, istoria românilor etc. La cele conservatoare, pe lingă acestea, candidatul trebue să bată , bine sabia. Pe lingă membrii obișnuiți, societățile mai au și membrii sprijinitori, cum și membrii emeritați. Aceștia sunt dintre foștii membri, cari acum ocupă situații cu înalte fie în cler, în corpul didactic, gța giatratură, etc. Membrii emeritați exercită o foarte mare influență în conducerea societăților, și chiar îșimpun vederile în unele chestiuni. Am avut prilejul să văd lucrul accest». " Intre societățile studențești a existat o ură de moarte. Prin 1906 , sub influența și în urma deseor g mustrări ale d-lui profesor Sextil Pușcariu, cum și datorite firilor îm rpătivitoare ale studenților din regat, sa ajunsese la un fel de federație al tuturor acestor societâți. _ £ Dar aceasta n’a ținut mult timp. e Anul trecut s’a facut iarăși ruptura, o și în această privință eu ertd ca vinovatul este „Junimea“, pa de o parte, iar pe u«jaha „Bucovina“, n Cauza a fost că «Junimea» n’a voit să recunoască înființarea celei de a doua societăți conservatoare, «Moldova*, cu chipiu albastru. Arunc o mare vină «Junimei*, fiind-că ea ca una mai băttrînă, cu un trecut mai glorios, traduc să lupte pe toate căile posibile, pentru a avea sub apripție i ocrotitoare, pe toate surorile, N’a făcut o aceasta, și nici nu crede că o va face alt timp bieții de muncă ci vor fi înlăturați sistematic din sânule ei, iar frazeologii vor fi lăsați să’și facă mendrele. Mai este împiedicată u dela lucrul acesta, și de spiritul de a forma bisericuța al fraților Arti La cursuri, mai ales la unele, a studenții vin în număr foarte mare. Nici aici cum nici în alte părți, cei cari fac parte din sinul societăților adversare, nu-și dau măcar «bunăziua», deși poate au fost prieteni în anumite timpuri. Și spiritul acesta se infiltrează și mai mult, și tot el este cîrmaiil și în viața publică. De aceea luptele politice sunt așa de violente, așa de scăzute... Sunt însă frumoase ședințele literare, cari cu toate că au anumite scăderi, totuși pun în evidență anumite calități, desvoltă o emulație dînd astfel un imbold de a munci. Tot așa de interesante, și chiar solemne, sunt adunările obicinuite, în cari se discuta chestiuni privitoare la mersul societăței. De multe ori sunt chiar la înălțime, prin felul academic cum se desbat chestiunile De mai multe ori pe an fiecare societate aranjează petreceri în diferite orașe, iar odată pe an își au așa numitul «Corners». «Junimea» însă, păstrătoare a unor tradiții vechi, dă odată pe ani un bal, care întrunește toată elita romînească, și are calitatea particulară.... de-a da și ceva deficit societăței. Sunt plăcute însă întrunirile de petrecere familiară, la cari iau parte și Profesorii. D§8 B mai mare intimitate domnește la astfel de ocaziuni între profesor și student. Acest lucru m’a iubit foarte mult atît pe mine, cît și pe ceilalți prieteni din «Regit», fiindu-ne cunoscută situațiunea de la noi. Totuși această intimitate, nu împedică pe Profesor de a proceda așa cum îi dictează conștiința față de student, cum și pe acesta de a da Profesorului său respectul cuvenit. I. Irimescu Cîndești. DESVELIREA BUSTULUI Uli D. A. LAURIAN Em. Duminică s’a făcut desvelirea bustului lui Dim. Aug. Laurian, ridicat în cartea liceului «Sf. Sava», al cărui elev, profesor și director a fost Laurian. Solemnitatea a fost presidată de d. C. C. Arion, ministrul instrucțiunei. După ce s’a oficiat un serviciu divin, d. C. Șonțu, în numele cerculii profesorilor secundari, a arătat meritele și calitățile distinse ale lui Laurian, care a fost cel mai neobosit și prețios colaborator pentru îndrumarea pe căi sănătoase a administrației învățămîntului. Oratorul spune că inițiativa pentru ridicarea acestui monument a fost luată de d. Sp. Haret, fost ministru al instrucțiunei, care a făcut apel la profesori pentru perpetuarea amintirii lui Laurian. La acest gest frumos al fostului ministru, corpul didactic secundar a răspuns din toată inima. D. I. S. Petrescu, directorul liceului Sf. Sava, amintește și d-sa că inițiativa pentru ridicarea acestui bust a fost luată de d. Sp. Haret. In numele liceului, mulțumește d-lui ministru Arion că a ținut să prezideze solemnitatea și d-lui Haret care a înzestrat liceul cu această podoabă neperitoare. D. C. C. Arion, ministrul instrucției, exprimă mulțumirile sale d-lui Sp. Haret, care a luat frumoasa inițiativă de-a dota liceul cu acest bust Laurian a fost un luptător cu cuvîntul și cu pondeiul pentru învățămint. Colaborator prețios, o comoară de cunoștinți și devotament nemărginit, Laurian era unul din cei mai admirabili profesori de filosofie. Cînd am urmat cursul de filosofie la Sorbona, spune oratorul, am văzut clt de serios și înălțător era cursul lui Laurian. El era un entusiast al ideei, al frumosului și al patriotismului. D. Arion amintește cum Laurian, ales în Camera liberală împreună cu alți junimiști, a ținut, în ziua de 24 ianuarie, o cuvîntare plină de simțiminte înalte patriotice, care a entusiasmat pe toți. Marele Ion Brătianu s’a dus atunci la dânst), în aplauzele întregei Adunări, și la felicitat. Laurian a vorbit puțin politică , în schimb însă a scris foarte mult El a fost din aceia cari lasă în urma lor raze luminoase, fără a lăsa însă vre-o moștenire, căci a trăit și a murit sărac. D. I. Suchianu arată meritele lui Laurian ca literat, ca ziarist și ca profesor. Solemnitatea s’a sfîrșit la ora 12 jumătate.* Bustul lui Laurian este turnat în bronz, așezat pe un soclu de marmoră, și este datorit scluptorului Storck. Pe soclu se află inscripția: «Lui D. Aug. Laurian, 1846—1906». S’au depus coroane și jerbe de fiori din partea familiei Laurian, liceului Sf. Sava, liceului Matei Basarab, cercului profesorilor secundari, comitetului de inițiativă, etc. Familia lui Laurian a fost reprezantată la solemnitate prin d-na Smaranda D. Laurian, d na și d-1 maior Boteanu, d-na și d-1 Clémancet și d-l Alexandru Aug. Laurian, la asistență am observat pe d-nii Sp. Haret și C. Dissescu, foști miniștri de Instrucție; E. Pangrati, O. Meissner, Litzica, I. A. Dobrovici, Const. Lecca, D. Onciul, I. Bianu, P. Gîrboviceanu, Mihail Popescu, G. D. Mirea, I. A. Basarabescu, Ștefan O. loan, Teodor Nica, G. Adamescu, I. Panaitescu, Spiridon Popescu, Stambulescu, consilier la Casație, senator Cameniță, D. Boroianu, colonel de marină Alexandreanu, inginer inspector Dividescu, N. Balănescu, V. Vineș, Radu Rosetti, N. Demetrescu și G. Antonescu, sub directorii învațămîntului secundar și primar ; C. Teodorescu, președintele soc. institutorilor; dr. P. Harescu, D. Siniocovici, N. Vlădescu, consilier comunal; Livianu, Duțescu-Duțu, A. Sinișteanu, C. Alexandrescu, I. Flora, T. Iulian, dr. Ionescu, Daniil Rațiu, D-nii Marin Dumitrescu, I. S. Petrescu, D. Constantinescu, Petre Marinescu, Șaten, Chr. Bănescu, Droe Bareian și I. Niculescu, directorii liceelor și gimnaziilor Lazăr, Sf. Sava, Matei Basarb, Șincai, Cantemir, Sf. Gheorghe, Giurgiu și Tirgoviște. D-nii profesori T. Matei, I. Suchianu, C. Șonțu, T. Crivăț, Lupu Antonescu, G. Pitiș, A. Coloman, Ionescu-Boteni, Nd. Locusteanu, Marin Stroescu, Atanasiu, Alexianu, Maior, Gr. Dănescu, V. Vlădescu, Oct. Lugojanu, D. Ionescu, G. Coman, Al. Demetrescu, Bădescu, C Dumitrescu, C. Georgescu, G. Pavelescu, M. Fotino, Marin Lișca, Ștefănescu-Galați, dr. Oprescu, N. Bănescu, M. Cordescu, preot Constantinescu-Lucaci, Mihăescu, Ștefan Pop, N. Colceag, Zlotescu, etc. Intre alții al căror nume ne scapă, am mai observat pe d-nii Lupu Dichter, N. Culoglu și căpitan Coeiu, foști colaboratori la «Constituționalul», pe cînd acest ziar era dirijat de Laurian. Elevii liceului Sf. Sava, cu drapelul școalei, formau un semicerc în jurul monumentului. Răspunsurile la serviciul divin au fost date corul acestui liceu. Știri artistice Concertul soc. Carmen. — Societatea corală romînă «Carmen», care a intrat în anul XI, va da în Palatul Ateneului. Vineri, 11 Noembrie 1911, orele 9 seara, un mare concert, sub direcțiunea d-lui D. G. Kiriac, cu concursul orchestrei ministerului instrucțiunei publice, al doamnei Elena Locusteanu și al domnilor I. băjenaru și Atanasescu. Programa, foarte bogată, cuprinde patru coruri mixte a capella, de Kiriac, N. I. Ganea și I. Vidu. Partea doua cuprinde «Pustiul» de Félicien David. Ouă simfonie, pentru cor de bărbați, soli, orchestră și declamație. Melodiile vor fi cîntate de d-l I. Băjenaru. Versurile vor fi zise de d-l A. Atanasescu. In partea a treia se vor cînta «Valurile Dunărei», vals aranjat pentru cor și orchestră de I. Ivanovici. «Răsunet din Ardeal», cor și solo de I. Vidu (orchestrat de Alf. Castaldi). Solo d-na El Locusteanu. «Peste deal», cor și solo de I. Vidu, (orchestrat de Alf. Castaldi. Solo d-na Locusteanu. «Cîntec de vînătoare», pentru cor și orchestră, J. Haydn. Biletele se găsesc de vînzare la Agenția Teatrală Jean Feder. # * * D-na Suzanne-Després a plecat azi dimineață în Rusia unde va da cîteva reprezentațiuni. Cum se va întoarce în Paris trecînd prin Romînia, va mai da în vecere o singură reprezentație la București, la Teatrul Leon Popescu, Miercuri Noembrie. Va juca după cererea geneală, La Sacrifice, în care a obținut așa mare succes și spectacolul se va sfîrși cu vesela falsă de Max Maurey, Ușile de mit, Biletele s’au pus în vînzare la Feder. GIUMUL In Tanger (Maroco) bîntue ciuma mironică. Măsurile ce comisiunea mropeană a voit să ia, nu s’au punt pune în lucrare, fiind-că locutorii nu dau voie să facă doctori creștini, autopsia morților bănuiți. Serviciul sanitar a trebuit să renunțe la măsuri. £ # • Cazuri de ciumă au fost și în Tripolis. Deci trebue să fie aduse lin Alexandria, Smirna sau Odesa. PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua Sîmbită 29 Octombre pentru suta de kilograme. Gin nou 78 kgr. la hl. 2 la sută c. str. Iei 17.50 predare Oct. hordo Sulina. Grîu nou 77 kgr. la hl. 3 la sută c. streine lei 17.30, predare Oct. brodo Sulina. Grîu nou galben 78 kg. la hl. 2 la sută corpuri streine, un kgr. 17.20. Grîu nou bun curat roșu 80 kgr.^1 la sută corpuri streine lei 18.— vînzare promptă din vagon. Grîu nou curat galben 80 kgr. la hl. 1 la sută corp. streine lei 17 40. Grîu nou amestecat 75 kgr. la hl.10 la sută corpuri streine lei 15 90. Secară calitat I (74 kgr. la hl.) le 14.80 Secară călit. II <2 kgr. la hl. lei 14.60. Orz nou de toamnă 64 kgr. la hl. lei 14 80.Orz nou de primar. 60 kgr. la hl lei 14.20. Predare Oct. bordo Sulina. Orz nou 52 kgr. la hl. 3 la sută c. streine 14.8 predare Nou, bordo Sulina. Ovăz 45 kgr. Îs hl. lei 12.20. Vinzare promptă. Ovăz nou 42 kgr. la hl. 5 la sută c. streine lei 12.80. Predare Nov. bordo Sulina. Porumb vechi gros galben 77 kgr. lei 14.70. Vînzare promptă predare din șlep. Porumb ciacantiu vechi 80 kgr. 14.70. Vînzare promptă predare din vagon. Porumb colorat 78 kgr. la hl. 14.70. Porumb colorat 75 kgr. la hl. 12.60. Fasole comună suta de kgr. »725. Kobra nouă suta de kgr. lei 33,50 kor . de Sulina. Naveta suta de kgr. lei 31 —. Meiul suta de kgr. îl 90 LONDRA (Bate comunicate de ministerul industriei și comerțului) (29 Ooi.Hl Nov. 1911) Deschiderea: Calm. Închiderea : Slăbiciune generală. Prețurile nominale neschimbate. Gîta au loc, str. 80/81 k. iafii 19.35 h. * « 2*7« « * 79/80 * at 19.05 « s « 3» « 78/79 « « « 18.85 » « « 3% « * 77/78« »< 18.50 « Porumb Danube 16.12 sutafos. kgr. « Foxan 15.45 sute pe gr. « Barabia 15 30 # » » Orzul : 15.96 pe 100 kgr. Ovă sul : 14.30 i « « predarea Octombre-Noembre. LIVERPOOL Grîu : 19.87 fos. pe suta kgr. pred. Deci 1984 - 55« Mart Por. : 15.44 a tei lan. * 15.24 « «te Febr. KARNHEIM Piața calmă. NB. Prețurile se înțeleg în lei pe 1000 kgr. cif. Rotterdam plitibiie cu bani gata Lei pe 1000 kgr. Griul Saronsks 78/79 kgr. 209 86 « Dlka 9 pud. 30 204 93 ( ( 10 « 208.63 » din Romînia 77/78 kgr, 196,28 » La Plata Bahia Bknca 77‘/s « 201. m2 » Red. Winter îi « s 106 28 » Kansas II « < 206.16 » Mositobs (Canada) No, 1. » 219.74 » * » * 2. » 212.33 » » » a 3 . . 208.63 » i » » 4 . . 196.28 » » » a 5 190.11 DELEGAȚIILE DIN TARA lată delegațiile din țară cari au asistat la consfătuirea liberală de eri: Argeș Vintilă Brătianu, T. Trifonescu, senator, I. Purcăreanu f deputat, N. Brenzeu , prefect, N. S. Dimitrescu împrimar, N. Micescu , deputat, Bacău Radu Porumbaru, Cristu Cristoveanu, Dimitrie Kemninger, Emil Apostolescu, Dionisie Ionescu, Lascăr Veniamn, D. D. Patrașcanu, Botoșani Buzdugan Th., Enacovici Al., Enășescu N., dr. Goilav, Mavrocordat I„ Savinescu R., Small A., jUrsianu D., Ulle E, Vasiliu V. D. Brăila C. Alesanu, Petre Bancotescu, Nistor Filoti, Grigore Petrescu, Leonta Moldovan, Nicu Petrescu, Niță Sasu, Const. Gianî, Buzău Anton Carp, At. Cătuneanu, O. Zaroa, Colonel N. Trestianu, Dr. C. Angelescu, George Georgescu, Genaral C. Zaroa, C. Rusuvețeanu, Plutarh Mareș, Ion Stănculeanu, Inginer Dunica, G. Teișanu, Ioanițescu Pompiliu, Govurlui M. G.Orleanu, N. Madgearu, Zamfir Filotti, D. Cerchez, Alex. Gussi, Alex. Ignat, I. G. Păunescu, Th. Thenea. . Constanța Doctorul Sadoveanu N, Roman Ion, Andronescu Virgil, Coioiu Mihail, Vasile Thoma, Alimănișteanu Constantin, Dolj I. Mitescu, I. G. Piessea, I. C. Vrăbiescu, C. M. Livezeanu, D. Boicescu, C. Nearoțu, Corneliu Gîrleșteanu, Virgil Nicolaid, G. I. Vercescu, Emil Marian, S. Isvoranu, C. N. Popp, Dorohoi Gh. Gh. Burghele, G. Manoilu Tetzeanu, Dr. Artur Stavri, Fălciu I. Dobreanu, Al. Gh. Rogeanu, D. Dobreanu, N. Cisman, Gorj Dr. Culcer, Titu Frumușescu, Numa Frumușeanu, Const. Neamțu, Dumitru Brezulescu, C. C. Danulescu, Cesar Puirăianu, C. Bumbulescu, Dincă Schileru, Gr. Iunian. Iași C. Sterea, Gr. Bniuclin, C B. Penescu, At. Gheorghiu, Gh. Săndulescu, Gh. Mâizescu, Dr. Manieltide, Dr. Braescu Al., Gh. Constandaehe, I. Sraclide, Gr. Iamandi, C. Crupenscht, P. Fintînariu, Mehedinți , Ilariu Isvoranu, Demetru Burneanu, N. Curcudache, Const. Țiurleanu, Gh. Gardarean, Tilică Ioan aid, Sabin Popescu, Iancu Boceanu, Stetică Bolintineanu, Const. Armașu, Tache Băbeanu, Tache Popescu, Neamțu Ermil Zaharia, loan D. Ioanin, Spiru C. Lavi, Nicu I. Ioanin, Alexandru Maxim, Nec. A. Popovici, Iordache Comaniță, Panaite Crivetz, C. Dornescu, Olt , Al. Iliescu, C. Iliescu, I. Massu, ‘ I. I. Florescu, N. Pop, M. Deleanu, Ghirgiu, Marinescu D. Bird, Al. . Rlimănișteanu, C. Medeleanu, Finc tîneanu C., Petre Vasilescu, Prahova Mitu Ștefănescu, T. Teodorini, Col. Handoca, Al. Mișu, Agrara I. D . Ionescu Quintas, Nedelcovici N , C. D. Anghel, Putnac N. Săveanu, N. N. Săveanu, N. Chirculescu, St. Graur, P. Radulescu, St. Vasiliu, președinte consiliul la general, M. Marosin, I. Simionescu Rimniceanu, Roman V. G. Morțun, Țareanovici N. P Dr., George B. Buicliu, Al. Deli-d marcu, I. Capri, A. Capri, Romanați , M. Demetrian, I. Dobruneanu, C. Dumitrescu, Nic. Demetrian, M. Nicolaescu, T. Popescu, I. Florescu, Șupulescu D., Cristopol P., Ionescu 3. C-tin, Maior P. Niculescu, Suceava , Gh. Ghitzescu, Ștefan loan, C. Mălaescu, Ștefan Albu, Vasile Lovinesanu, Gh. P. Moțoc. și Teleorman I. Prosopiu, Victor Antonescu, C. Jostovici, Al. Caloglu, dr. Petrini- Paul, D. Bildirescu, I. Berindei, N. Btacotă, Tutova Toader Ioan, Grigore D. Vasiliu, George Vidra, George I. Diamandy, Șleotae Nicorescu, George C. Dragu,on Bontaș, Stroe Boiceacu, George Constantinescu-Rîmniceanu, Lascar d. Borș, I. E. Pallady, Nicolae N. d lmionescu și D. Constandache, g. Tecuci Alecu P. Anastasia, Iacob Albu, Dr. V. Pandele, Ștefan Pletos, Ștefan 3 deran, Iancu Demetriad-Movileni, I. Pelin, N. Piperiu, I. Balaș, Nicu ?anu, P. Casandrescu, N. Filipide- Popescu, I. G. Demetriada, Vaslui Veron Lupașcu, Eduard Ghica, Tjdihai Tăutu, Vasile SasSO, Eduard <dotei, Const Bastike, Gh. Isăcescu, lonst. Călinescu,m Vilcea iiteșteanu Ion, Pascal Nicolae, Iliescu, Gh. Măciucă, Rădulescu Paul, Ionescu Mihalache-Pietrig, Teodorescu D. Alexandru, Iliescu Tony, Inea >i Dumitre, Parthonescu George, Stankoescu Scarlat, Gruuan Grigore. t. » * D-nii N. Gane, fost primar al Iașilor, și Pandele Zamfirescu, fostul senator, fiind împiedicați de a veni, au trimis următoarele telegrame, care au fost citite de la tribună de "• d. G. G. Mîrzescu : D lui loan I. C.Brătianu fost prim ministru, București împiedicat de boala gravă a unui copil, regret că nu pot veni, Rog însă considerați-mă ca present vrînduvă bun succes în lupta de emancipare politică a poporului. „ Trăiască colegul unic la M. Gane. Dlui Brătianu , București Iași.—Regret că din împrejurări neprevăzute nu pot lua parte la consfătuirea comitetului, dar sunt cu inima și tot sufletul în mijlocul d voastră. A sosit vremea ca partidul liberal care a îndrumat țara pe calea propășirei în toate ramurile, să îndeplinească o înaltă datorie: lărgirea drepturilor cetățenilor la alegerea mandaturilor în cele două corpuri legiuitoare și garantarea deplină a exercițiului acestui drept. Ființa celor trei colegii nu mai corespunde timpului- Experiența a doi inedit o cu prisosință-Introducerea unui singur colegiu va fi un pas însemnat în viața noastră politică și o punte de trecere către un ideal mai înalt. Partidul liberal, tineri și bătrîni laolaltă, și a afirmat tăria prin solidaritate și comunitate de vederi și avem ferma convingere că și de astă dată va da tot sprijinul său neîngrădit iubitului și vrednicului șef pentru realizarea acestei mari reforme. Să trăiască partidul liberal, să trăiască șeful său. P. Zamfirescu fost senator Mult stimate și iubite domnule Brătianu. Regret mult, foarte mult, că împrejurări de forță majoră, mă împiedică de a veni Duminică la consfătuirea, la care ați bine-voit a mă invita. Vă exprim însă încrederea și devotamentul, ce vă păstrez, atît Domniei voastre cît și partidului, al cărui șef sunteți. Voi aproba fără ezitare toate hotărîrile, ce se vor lua cu ocaziunea acestei întruniri. Am rugat pe prietenul Gr. D. Vasiliu să vă exprime părerea mea de rău că nu pot veni la întrunire și să vă asigure de devotamentul meu necondiționat. Primiți, vă rog, domnule Brătianu, asigurarea distrusei stime și considerațiuni, ce vă păstrez. G. Constantinescu-Rimniceanu Bîrlad, 28 octombrie 1911 Mult stimate domnule Brătianu. Cu toată dorința ce aveam de a lua parte la întrunirea de mîine, îmi este absolut imposibil a veni în București, din cauza unor imperioase afaceri, cari reclamă prezența mea la Brăila. Vă rog însă să binevoiți a mă considera ca prezent, și ca executor fară rezervă a rezoluțiunilor ce se vor lua. Bine-voiți vă rog a primi încredințarea distinsei mele stime. Al Domniei Voastre devotat. N. N.Ionescu Brăila, 29 Octombrie 1911 D-lui I. I. C. Brătianu șeful partidului liberal-național Focșani. — Reținut de interese familiare, regret că nu pot lua parte la consfătuirea de azi a partidului liberal. Roga mă considera ca present, aderînd în totul hotăririlor ce se vor lua. I. I Lunga R. Vilcea.—Regretînd că nu pot lua parte la consfătuirea de azi și filingă d-voastră din cauză de boală, vă reînoesc asigurarea mea de devotament pentru d voastră scumpul nostru șef și aprob în totul măsurile ce se vor lua. Bîrlad.—Interese familiare de boală m’au oprit să nu vin în București spre a lua parte la consfătuirea fixată astăzi, dar cu inima și cu sufletul sunt cu d voatră și ader la tot ce veți hotărî: Neculae I. Bujorescu Valerian Ursianu, G. Olănescu, pi Ștefan Filipescu, Grigore Oteteleuanu, I. G. Duca, General Fotino, I. I. Epure, Ștefan Drăghicescu. — Vlașca Filipescu Alexandru, Bălănescu Ni ițjolae, Christopo! Petre, Dimulescu Ija Constantin, Ghica T. loan, Dr. Pi- Vi D-lui Ion I. C. Brătianu șeful partidului liberal Nicu H. Zugrăvescu D lui Ion I. C. Brătianu București po cu bi Holera în țară Buletin Oficial Iistă care este situația epidemiei de holeră pe ziua de 29 Octombrie, după buletinul oficial al direcțiunei generale a serviciului sanitar: Județul Brăila : confirmați vechi 9, din cari 1 mort; confirmați noui 1 (Piscu) mort; vindecați 5 ; rămași 3 ; purtători de vibrioni 61. Județul Constanța : confirmați vechi 1; purtători de vibrioni 23. Județul Covurlui și orașul Galați: confirmați vechi 9; purtători de vibrioni 37. Județul Ialomița și orașul Călărași : confirmați vechi 2; purtători de vibrioni 3. * Județul Tulcea: confirmați vechi 8 ; confirmați noui 3 (Carcaliu): rămași 11; purtători de vibrioni 27. Județul Dolj: confirmați vechi 10; purtători de vibrioni 3. In total au rămas 36 bolnavi și 154 purtători de vibrioni. A apărut revista Versuri conținind poesii de d-nii Ion Minulescu, Const. Rîuleț, M. Cruceanu, D-na Claudia Milian, d. I. M. Rașcu, d. Cricimn, d. Al. Vițianu, etc. A