Viitorul, noiembrie 1911 (Anul 5, nr. 1342-1370)

1911-11-01 / nr. 1342

sei din Capitală și d­­a ne a a­­firmat ca în tot cursul anului cu­rent s’au vindut prea puține ac­țiuni ale Băncei Naționale. In tot cazul, in afară de cele 105 ac­țiuni din succesiunea Const. Boe­resen și care au fost trimise sin­dicului spre vinzare de către tri­bunal, restul numărului de ac­țiuni B. N. cu care s’au făcut tran­­sacțiuni nu putea să influențeze nici o urcare vertiginoasă, nici o scădere alarmantă, cum s’au înre­gistrat la bursă în cursul lunei Octombrie. Diferența dintre numărul tran­­sacțiilor pe bani gata și acel al vînzărilor pe termen, încă nu a fost așa de importantă, în­ci­ unul sau celela­lt din aceste două feluri de operațiuni să fie decisive în st­bilirea cursului acestei valori a primului nostru institut de credit. Comitetul bursei va avea deci să discute din nou chestiunea cu pri­lejul raportului d lui secretar ge­neral al industriei și comerțului. LUPTA CONTRA GUVERNULUI Marea întrunire takistă DIN TÎRGOVIȘTE Cuvîntările d-lor N. Cosăcescu, C Cair și B. Dimitropol.—Mani­festația Partidul conservator-democrat di Dîmbovița a ținut ori la Tîrgoviș, o mare întrunire, sub preșidenți d-lui Basile M. Dimitropol, șaful or­ganizației locale. Sălile clubului sunt arhipline. Sosirea d-lui Dimitropol e salutat cu tunete de aplauze de mulțime de partizani,­în care remarc pe ii. general Cioranu, N. Cosăcescu, G Cair general Lăzarescu, maior Si Gaorgescu, Tălangescu, G. Pirvule­scu, maior Papirua, P. Dițescu etc După expunerea Situației financi­are prospere a clubului, se dă cu­viatul d-mi Cosăcescu, care încep prin a arăta că partidul conserva­tor-democrat intră acum în a II-a fază a existenței sale politice , lupt pentru cucerirea guvernului, după ce a triumfat în prima fază, acee­a cuceririi unui joc în viața poli­tică a țârii. Vorbind de situația ac­tuală, atinge in treacăt tratative­ de reconciliere urmate între con­ser­vatori și conservatori-democrați — tratative urmate mai mult ca o de­ferență față de Palat —, precizează diferența de doctrină politică dintre guvernamentali și takiști, afirmăm că o împăcare între cele două par­tide ar fi însemnat abandonarea a­spirațiunilor pe cari țara le-a pus în partidul conservator-democrat. In ultimul timp s’a produs un fe­nomen nou: Regele s'a pronunța într’o chestie de mecanism politic ai partidelor noastre, opiniînd pen­tru menținerea a numai 2 partide. Teoria succesiunei la cîima statului a numai 2 partide, este o nenoro­cire și pentru țară și pentru monar­hie și sintem­ foarte mulțumiți că ul­timele împrejurări n’au adus lucru­rile la confirmarea dezideratului re­gal. Acum, că lucrurile s'au limpezit, vom începe lupta pentru curmarea acestei practice de guvernămînt și pentru înfăptuirea programului no­stru, vom duce acțiune paralelă cu partidul național-liberal și vom de­termina pe cetățenii conștienți ai țarei să demonstreze astfel, ca Su­veranul să ’nțeleagă că trebue o pre­facere politică au încă acestei țari. Vom lupta pentru obținerea unei revizuiri a Constituției in partea si­stemului electoral, revizuire pe baza mai largi, mai democratice, pentru așazarea pe alte temelii a politicei noastre externe, etc. Prezența libe­ralilor alături de noi în campania intensă ce vom duce, ne arată clar că succesul nostru e mai dinainte asigurat. D­l G. Carr, fost prefect, faca o analiză incizivă a actelor anti-de­mocratice ale guvernului și arată uzura în care trebue să se­­ fie gu­vernul Junkerului de la Țibănești, dacă cere propteaua takismului după abea cite­va luni de guvernare. In­capacitatea guvernului, după cele­lalte manifestațiuni cari s’au arătat în alegeri, în administrație, etc., o confirmă chiar Suveranul, cînd im­pune guvernamentalilor să solicite colaborarea noastre. Alte sînt însă țelurile noastre. Vro­­im să înfăptuim o operă mare de drep­tate politică față de grosul popula­ției acestei țări—și o vom înfăptui, o vom impune. Avem de partea noa­stră acțiunea și asentimentul unui alt partid de guvernămînt. Succesul e un atmosferă. (Aplauze). In mijlocul unui mare entuziasm, ia cuvîntul d. Basile Dimitropol. De ani de zile, mai ales in 1907 , înainte de teribilele răscoale mesagiile regale constată că stăm bine și înăuntru și ifi afară. Și în­ realitate noi vedem că stăm rău de tot. Stăm râu, fiindcă în țara astă sunt cîte­va milioane de cetățeni cărora nu li este dat să se intere­seze de soarta lor, ba chiar o mină de oameni—adesea de esență inte­rioară—legiferează împotriva solem­nităților acel­or cetățeni. Lipsa unui contract al păturii su­­pra­pusa cu masele adinei pe cari le guvernează, este unul din relele cari au prilej­it cele mei triste știri la noi. Și cea dintîi vină a acestui rău, e legea electorală de azi, care exclude de la viața politică a țării mulțimea imensă a celor ce nau, în favoarea cîtor­va cari au. Ați văzut că de’ndată ce o parte a păturii suprapuse — conservato­rii-democrați din jurul d lui Take Ionescu — s’au coborît în mijlocul maselor, prima anomalie ce i-a iz­bit a fost aceasta. Și atunci s’a dat semnalul prefacerii acestei stări de lucruri, prin lărgirea bazelor elec­torale, pentru a pune țara lui 1907, aceea pe grumazul căreia stă sta­tul la locul cuvenit ei în trebile țării. Contopirea colegiilor electo­rale cenzitare de azi, adâugîndu se celelalte foarte multe elemente cari, după legea de azi chiar, au drep­tul să voteze, dar nu se folosesc de el, este pentru moment soluțiunea de adăptat ca să se curețe mașina hidoasă și taraba de trafic odios a sistemului electoral azi in vigoare. Abolirea acestui sistem, bin pri­ cin» căruia un guvern cît de onest n’ar fi putut lucra în mod normal pentru prosperarea țării înnăuntru, abolirea sistemului acestuia care pune guvernarea țârii la discreția tiranica clientelei electorale și îm­piedică aplicarea tuturor legilor este și o necesitate imperioasă pentru viitorul neamului. Generații întregi sunt crescute într-un spirit josnic de obediență și de servilism guvernamental ; o lene și o toropeală orientală cople­șesc energiile și caracterele. Aici, în această coborîre a valorii intelectuale și morale a națiunei noastre, este și trebue să fie sem­nalul de alarmă. Vom agita țara pentru a deschide ochii tuturor. Pentru asta vom apela la tot ce e democrat în țara asta, fie el libe­ral, socialist sau naționalist (d­­­plauze). Continuînd, d. Dimitropolit, face un drastic rechizitoriu boerilor, cari cei dintîi au vițiat viața noastră politică, înjosind massele profunde ale națiunei și socotindu-le ca pe o turmă de sclavi sau de minori. Un fenomen caracteristic și pe­remptoriu este acela al înlăturărei d-lui Taka Ionescu dintre ei. Nu se puteau împăca cu infuzia de sînge democratic pe care el a vrut să o facă boerilor. Este deci absolut trebuitor ca a­­ceastă boerime desprețuitoare de tot ce este democrat in țară, să fie scoa­să din viața noastră politică. Cu as­ta trebue începută, între alte plat­forme, curățirea și înălțarea vieții noastre politice și sociale. Și pen­tru că Majestatea Sa vrea două par­tide, le va avea. Vom creia un par­tid formidabil din tot ce este pa­triot și democrat in țara asta și din sfărîmaturile fracțiunei guvernamen­tale. (Aplauze). D­­iu­mitropol persiflează așa zi­sul program al guvernului boeresc și închee cerînd adunărei autoriza­ția de a felicita jac­retul partidului pentru lupta ce întreprinde in ve­derea revizuirii Constituției și al a­­bolirii legii electorale și de a-i cere tot odată să fie seamă de punctul de vedere al organizației din Dîm­bovița—care este pentru colegiul unic la Cameră și Senat — în ce privește legea electorală, de cre­area unei legi a incapatibilităților, de suprimarea favoarei a doua voturi în ce priveș­te pe universitari, de suprimarea eli­gibilităței episcopilor, de abolirea ina­­lienib­itaței pămînturilor țărănești și în­ sfîrșit, de suprimarea art. 93 din Constituție, pentru a se da inițiati­vei parlamentare putere de lege prin sancțiunea obligatorie a Suveranului. Acestea, ca și alte deziderate, vor fi prezintate de d. Dimitropolit în comitetul alcătuit la București, sub forma unui proect de revizuire din partea organizației conservator-de­­mocrate din Dîmbovița. Mulțimea imensă a făcut apoi oratorilor o manifestație de simpa­tie. Lupta contra alcoolismului Șezătoarea «Bunilor Templieri», a școala „Sim-Marcovici» (G. de Nord) „Ordinul Bunilor Templieri“. Socie­­tatea antialcolică de abstinență, a ținut cri. Duminică d. a. a doua șe­­zătoare populară antialcoolică în lo­ialul școalei primare de băeți «Si­­non Marcovici» (Sf. Vineri), Gara de Nord. Șezătoarea s’a început printr’o călduroasă cuvântare de deschidere ținută de d. Cherem­, directorul coalei, care a îndemnat la o pu­­ernică luptă împotriva alcoolis­­mului. După aceia d. Nic. Popovici și-a des­voltat conferința la „Cumpătare­a și abstinență“ susținînd că numai d­in abstinență, adică desăvîrșita abținere de la băuturile alcoolice, se poate lupta cu succes împotriva al­­c­oolismului. După conferință, d-șoara Lilia Lă­­ărescu a recitat poezia «Adevărul ș­i Minciuna», d. Stef. Mănciulescu, « Satira III» de M. Eminescu iar d. Traian G. Stoenescu a citit cîteva s­noave de d. Stănescu, șezătoarea s ’a încheiat printr'un cîntec anti- a­lcoolic, cîntat în cor, de membri « Ordinului». 1 Vii­oarea șezătoare se va ține la­ 1 ainecă 6 Noembrie, ora 8 jumătate eara, la școala primară «Golescu», c­înd d. Traian G. Stoenescu, adno­­c­at, va vorbi despre: «Lupta îm­­p­otriva alcoolismului și «ordinul * Junilor Templieri». Ea va fi întîi ș­­ ezătoare din «Săptămîna de Pro­agandă», ce se va ține de la 6—13 noembrie și în care săptămînă se a ține în fie­care seară șezători la colile din diferite puncte ale Ca­­p­italei. 1 funcționarii comerciali și fostul ministru d. Orleanu Cu ocazia congresului ținut în Ca­pitală de către funcționarii comer­ciali din toată țara, membrii acestui congres au trimes d-lui M. Orleans fost ministru al industriei și comer­țului, în trecuta guvernare liberala următoarea telegramă: D-lui Mihail G. Orleanu Galați Funcționarii comerciali din Ro­mânia, cu prilejul celui de al 6 lea congres al lor, care are loc în sala Ateneului român, își exprimă ad­mirația lor față de făuritorul repau­sului duminical complect și ii roagă să primească tot respectul și recu­noștința lor. Președinte Sp. Gheorghiu La aceasta, d. M. G. Orleanu a răspuns prin următoarea telegramă : Președintelui congresului funcțio­narilor comerciali București Sentimentele ce-mi exprimați sunt pentru mine cea mai bună răsplată. Repaosul duminical a intrat în mo­ravurile țărilor civilizate, cari au respect pentru demnitatea și sănăta­tea omenească. Nu cred că de azi înnainte s’ar mai putea găsi guvern care să-l poată nu suprima, dar nici măcar înjumătăți. M. G. Orleanu NOTIȚE SOCIALE n«sex»eschemDM*9»«gț VIATA STUDENȚEASCA IN BUCOVINA ! «e cu mult superioară celei de la noi. Studenții o duc într’o frățietate;­­ printre ei domnește un spirit de­­ camaraderie, oari’ți sapă In suflet urme» ce te vor face mult timp de­­ regreți». . . Asa îmi vorbea un prieten care trăise vr’o 4 ani în Cernăuți, cu cîte­va zile mai înainte de a pleca din țară. Entuziasmul cu care el îmi vorbea de legăturile dintre stu­denți, vorbele lui din ce în ce mai­­ înflăcărate, mă făceau să văd la ca­­­­pătul potecii pe care mă îndreptam, * o adevărată viață, așa cum ar tre­­bui s-o trăiască după părerea mea , studențimea. O viață de legături strînse, de petreceri sufletești. Dar , nu mi-a fost dat să văd viața pe­­ care o visasem de mult timp, s’o trăesc și cu cîte­va clipe măcar. 3 Studențimea din Cernăuți este­­ constituită în societate după obiceiul celei Germane. Ar fi de așteptat ca studenții ro­­­­mîni să formeze o singură­ societate mare și puternică, avînd în vedere aceleași interese comune. Din con­ i­tră, Romînii sunt împărțiți în 5 so­cietăți, cari se dușmănesc de moarte. Studențimea teologică își are socie­tatea ei, « Academia Romînă», unde nu se primesc de­cît numai teologi. Această societate se numără printre­­ cele mai vechi. Are o bibliotecă de lectură frumoasă, cum și o biblio­tecă muzicală. Este societatea *Ju­­’ nimm*, cea mai veche dintre toate,­­ și cu un trecut glorios. Această so­­­­cietate care-și are sediul în «Pala­tul Național», are biblioteca cea mai mare. Astăzi «Junimea» nu mai este ce-a fost odinioară. Nu mai este­­ mărgăritarul acela strălucitor, care­­ împrăștia raze de cultură. In «Ju­nimea» s’au petrecut lucruri cari au­­ făcut pe o mică minoritate să se­­ rupă din bulgărul cel mare, și să înființeze pe baze cu totul de­mocratice, societatea * Dacia*. In fruntea acelei minorități a fost cu­noscutul profesor și publicist de as­­­tăzi, d. G. Tofan. Membrii acestei societăți sunt în mare parte numai dintre fii de țărani neaoși. Ei pă­trund foarte mult în inima poporu­lui. Tipăresc publicații pe înțelesul poporului, din conferințe la sate, fac propagandă prin satele periclitate de ruteni, cu un cuvînt muncesc foarte mult pentru țărănime. Afară de aceste 3 societăți mari așa cum sunt, tot își mai au rostul, mai sunt încă două, oare’și zic ^conser­vatoare*, și cărora li sa zice «bătă­­ușe». Amîndouă poartă nume fru­moase, dar cari nu sunt consacrate prin fapte. Una se numește «Buco­­vina*, și cealaltă «Moldova». Aceste societăți medievale, după mine unul, nu-și mai au rațiunea de a exista. Membrii lor nu îm au­ lucru, de­cit aumai își ciopîrțesc fața cu săbiile toată ziua. Printre ei sunt uni cari nu știe o boabă rominește, deși sunt romîni «get beget». îmi spunea un prieten care le cerceta sediul, că în așa zisul cabinet de lectură, nu zărești decît numai pete de singe pe jos, săbii prin colțuri, armături etc. Pe masă stă prăfuit un ziar sau două. Fie­care din aceste societăți își are cabinetul ei de lectură. Pe o masă înconjurată de scaune și de canapele, stau întinse toate ziarele romînești și parte din reviste, mai ales la «Academia ortodxă» și la «Junimea». In aceste cabinete se adună în timpul zilei 1mai toți mem­brii societăței, și pe lîngâ citirea ziarelor, se încing de multe ori dis­cuții foarte interesante. Pentru ca cine­va să poată fi primit ca mem­­bru, trebue în primul rînd să fie­­ student la una din facultățile din­­ localitate. „­­ Nouii primiți poartă la început nu­­­­mele de «Fuchși» la societățile cul­turale, iar la cele conservatoare de « Vulpoi». In ziua cînd li se predă noi­lor membrii panglica, insignele socie­tăței, se dă o serbare frumoasă, care poartă numele de «botezul fuchșilor*. Pentru ca un «fuchs» să devie , membru al societăței cu drept de­­ vot, trebue ca după 3 luni să depus­ă un examen. La societățile culturale examenul constă din istoria litera­­­­turei române, istoria românilor etc.­­ La cele conservatoare, pe lingă a­­­­ces­tea, candidatul trebue să bată , bine sabia.­­ Pe lingă membrii obișnuiți, so­cietățile mai au și membrii sprijini­­­­tori, cum și membrii emeritați. A­­­­ceștia sunt dintre foștii membri, cari acum ocupă situați­i cu înalte fie în cler, în corpul didactic, gța giatratură, etc. Membrii emeritați exercită o foarte mare influență în conducerea societăților, și chiar își­­­­mpun vederile în unele chestiuni.­­ Am avut prilejul să văd lucrul a­­­c­cest». " Intre societățile studențești a e­­xistat o ură de moarte. Prin 1906 , sub influența și în urma dese­or g mustrări ale d-lui profesor Sextil­­ Pușcariu, cum și datorite firilor îm­ r­pătivitoare ale studenților din regat, sa ajunsese la un fel de federație a­l tuturor acestor societâți. _ £ Dar aceasta n’a ținut mult timp. e Anul trecut s’a facut iarăși ruptura, o și în această privință eu ertd ca vi­novatul este „Junimea“, pa de o­­ parte, iar pe u«j­aha „Bucovina“, n Cauza a fost că «Junimea» n’a voit­­ să recunoască înființarea celei de a­­ doua societăți conservatoare, «­Mol­­­­dova*, cu chipiu albastru. Arunc o­­ mare vină «Junimei*, fiind-că ea ca­­ una mai băttrînă, cu un trecut mai­­ glorios, traduc să lupte pe toate­­ căile posibile, pentru a avea sub a­­p­ripție­ i ocrotitoare, pe toate surorile,­­ N’a făcut o aceasta, și nici nu cred­e că o va face alt timp bieții de muncă ci vor fi înlăturați sistematic din sânul­e ei, iar frazeologii vor fi lăsați să’și­­ facă mendrele. Mai este împiedicată u dela lucrul acesta, și de spiritul de­­ a forma bisericuța al fraților Ar­­ti La cursuri, mai ales la unele, a studenții vin în număr foarte mare.­­ Nici aici cum nici în alte părți, cei­­ cari fac parte din sinul societăților­­ adversare, nu-și dau măcar «bună­­ziua», deși poate au fost prieteni în­­ anumite timpuri. Și spiritul acesta se infiltrează și mai mult, și tot el este cîrma­iil și în viața publică. De aceea luptele politice sunt așa de violente, așa de scăzute... Sunt însă frumoase ședințele lite­rare, cari cu toate că au anumite scăderi, totuși pun în evidență a­numite calități, des­voltă o emulație dînd astfel un imbold de a munci. Tot așa de interesante, și chiar so­lemne, sunt adunările obicinuite, în cari se discuta chestiuni privitoare la mersul societăței. De multe ori sunt chiar la înălțime, prin felul a­­cademic cum se desbat chestiunile De mai multe ori pe an fie­care societate aranjează petreceri în di­ferite orașe, iar odată pe an își au așa numitul «Corners». «Junimea» însă, păstrătoare a unor tradiții ve­chi, dă odată pe ani un bal, care întrunește toată elita romînească, și are calitatea particulară.... de-a da și ce­va deficit societăței. Sunt plăcute însă întrunirile de petrecere familiară, la cari iau parte și Profesorii. D§8 B mai mare intimi­tate domnește la astfel de ocaziuni între profesor și student. Acest lu­cru m’a iubit foarte mult atît pe mine, cît și pe ceilalți prieteni din «Regit», fiindu-ne cunoscută situa­­țiunea de la noi. Totuși această­­ in­timitate, nu împedică pe Profesor de a proceda așa cum îi dictează conștiința față de student, cum și pe acesta de a da Profesorului său respectul cuvenit. I. Irimescu Cîndești. DESVELIREA BUSTULUI Uli D. A. LAURIAN Em­. Duminică s’a făcut desvelirea bustului lui Dim. Aug. Laurian, ri­dicat în cartea liceului «Sf. Sava», al cărui elev, profesor și director a fost Laurian. Solemnitatea a fost presidată de d. C. C. Arion, minis­trul instrucțiunei. După ce s’a oficiat un serviciu divin, d. C. Șonțu, în numele cer­culii profesorilor secundari, a ară­tat meritele și calitățile distinse ale lui Laurian, care a fost cel mai neo­bosit și prețios colaborator pentru îndrumarea pe căi sănătoase a ad­ministrației învățămîntului. Oratorul spune că inițiativa pen­tru ridicarea acestui monument a fost luată de d. Sp. Haret, fost mi­nistru al instrucțiunei, care a făcut apel la profesori pentru perpetuarea amintirii lui Laurian. La acest gest frumos al fostului ministru, corpul didactic secundar a răspuns din toată inima. D. I. S. Petrescu, directorul li­ceului Sf. Sava, amintește și d-sa că inițiativa pentru ridicarea aces­tui bust a fost luată de d. Sp. Ha­ret. In numele liceului, mulțumește d-lui ministru Arion că a ținut să prezideze solemnitatea și d-lui Ha­ret care a înzestrat liceul cu această podoabă neperitoare. D. C. C. Arion, ministrul ins­trucției, exprimă mulțumirile sale d-lui Sp. Haret, care a luat frumoasa inițiativă de-a dota liceul cu acest bust Laurian a fost un luptător cu cu­­vîntul și cu pondeiul pentru învă­­țămint. Colaborator prețios, o co­moară de cunoștinți și devotament nemărginit, Laurian era unul din cei mai admirabili profesori de fi­­losofie. Cînd am urmat cursul de filosofie la Sorbona, spune oratorul, am văzut clt de serios și înălțător era cursul lui Laurian. El era un entusiast al ideei, al frumosului și al patrio­tismului. D. Arion amintește cum Laurian, ales în Camera liberală împreună cu alți junimiști, a ținut, în ziua de 24 ianuarie, o cuvîntare plină de simțiminte înalte patriotice, care a entusiasmat pe toți. Marele Ion Bră­­tianu s’a dus atunci la dânst), în aplauzele întregei Adunări, și la felicitat. Laurian a vorbit puțin politică , în schimb însă a scris foarte mult El a fost din aceia cari lasă în urma lor raze luminoase, fără a lăsa însă vre-o moștenire, căci a trăit și a murit sărac. D. I. Suchianu arată meritele lui Laurian ca literat, ca ziarist și ca profesor. Solemnitatea s’a sfîrșit la ora 12 jumătate.* Bustul lui Laurian este turnat în bronz, așezat pe un soclu de mar­moră, și este datorit scluptorului Storck. Pe soclu se află inscripția: «Lui D. Aug. Laurian, 1846—1906». S’au depus coroane și jerbe de fiori din partea familiei Laurian, liceului Sf. Sava, liceului Matei Basarab, cercului profesorilor secundari, co­mitetului de inițiativă, etc. Familia lui Laurian a fost repre­­zantată la solemnitate prin d-na Smaranda D. Laurian, d na și d-1 maior Boteanu, d-na și d-1 Clé­man­cet și d-l Alexandru Aug. Laurian, la asistență am observat pe d-nii Sp. Haret și C. Dissescu, foști mi­niștri de Instrucție; E. Pangrati, O. Meissner, Litzica, I. A. Dobrovici, Const. Lecca, D. Onciul, I. Bianu, P. Gîrboviceanu, Mihail Popescu, G. D. Mirea, I. A. Basarabescu, Ștefan O. loan, Teodor Nica, G. Adamescu, I. Panaitescu, Spiridon Popescu, Stambulescu, consilier la Casație, senator Cameniță, D. Bo­­roianu, colonel de marină Alexan­­dreanu, inginer inspector Divi­de­scu, N. Balănescu, V. Vineș, Radu Rosetti, N. Demetrescu și G. Antonescu, sub directorii învață­­mîntului secundar și primar ; C. Teodorescu, președintele soc. insti­tutorilor; dr. P. Harescu, D. Sinio­­covici, N. Vlădescu, consilier co­munal; Livianu, Duțescu-Duțu, A. Sinișteanu, C. Alexandrescu, I. Flora, T. Iulian, dr. Ionescu, Daniil Rațiu, D-nii Marin Dumitrescu, I. S. Petrescu, D. Constantinescu, Petre Marinescu, Șaten, Chr. Bănescu, Droe Bareian și I. Niculescu, direc­torii liceelor și gimnaziilor Lazăr, Sf. Sava, Matei Basarb, Șincai, Can­temir, Sf. Gheorghe, Giurgiu și Tir­­goviște. D-nii profesori T. Matei, I. Su­­chianu, C. Șonțu, T. Crivăț, Lupu Antonescu, G. Pitiș, A. Colom­an, Ionescu-Boteni, Nd. Locusteanu, Ma­rin Stroescu, Atanasiu, Alexianu, Maior, Gr. Dănescu, V. Vlădescu, Oct. Lugojanu, D. Ionescu, G. Co­­man, Al. Demetrescu, Bădescu, C Dumitrescu, C. Georgescu, G. Pa­­velescu, M. Fotino, Marin Lișca, Ștefănescu-Galați, dr. Oprescu, N. Bănescu, M. Cordescu, preot Con­­stantinescu-Lucaci, Mihăescu, Ștefan Pop, N. Colceag, Zlotescu, etc. Intre alții al căror nume ne scapă, am mai observat pe d-nii Lupu Di­chter, N. Culoglu și căpitan Coeiu, foști colaboratori la «Constituționa­lul», pe cînd acest ziar era dirijat de Laurian. Elevii liceului Sf. Sava, cu dra­pelul școalei, formau un semi­cerc în jurul monumentului. Răspunsurile la serviciul divin au fost date corul acestui liceu. Știri artistice Concertul soc. Carmen. — Societatea corală romînă «Carmen», care a intrat în anul XI, va da în Palatul Ateneului. Vineri, 11 Noembrie 1911, orele 9 seara, un mare concert, sub di­recțiunea d-lui D. G. Kiriac, cu con­cursul orchestrei ministerului instrucțiu­­nei publice, al doamnei Elena Locus­teanu și al domnilor I. băjenaru și A­­tanasescu. Programa, foarte bogată, cuprinde pa­tru coruri mixte a capella, de Kiriac, N. I. Ganea și I. Vidu.­­ Partea doua cuprinde «Pustiul» de Félicien David. Ou­ă simfonie, pentru cor de bărbați, soli, orchestră și decla­mație. Melodiile vor fi cîntate de d-l I. Băjenaru. Versurile vor fi zise de d-l A. Atanasescu. In partea a treia se vor cînta «Valu­rile Dunărei», vals aranjat pentru cor și orchestră de I. Ivanovici. «Răsunet din Ardeal», cor și solo de I. Vidu (orchestrat de Alf. Castaldi). Solo d-na El Locusteanu­. «Peste deal», cor și solo de I. Vidu, (orchestrat de Alf. Castaldi. Solo d-na Locusteanu. «Cîntec de vînătoare», pentru cor și orchestră, J. Haydn. Biletele se găsesc de vînzare la Agen­ția Teatrală Jean Feder. # * * D-na Suzanne-Després a plecat azi di­mineață în Rusia unde va da cîte­va re­­prezentațiuni. Cum se va întoarce în Pa­­ris trecînd prin Romînia, va mai da în vecere o singură reprezentație la Bucu­­rești, la Teatrul Leon Popescu, Miercuri­­ Noembrie. Va juca după cererea gene­­ală, La Sacrifice, în care a obținut așa mare succes și spectacolul se va sfîrși cu vesela falsă de Max Maurey, Ușile de mit, Biletele s’au pus în vînzare la Feder. G­IUMUL In Tanger (Maroco) bîntue ciuma mironică. Măsurile ce comisiunea mropeană a voit să ia, nu s’au pu­nt pune în lucrare, fiind-că locut­­orii nu dau voie să facă doctori c­reștini, autopsia morților bănuiți. Serviciul sanitar a trebuit să re­­nunțe la măsuri. £ # • Cazuri de ciumă au fost și în Tripolis. Deci trebue să fie aduse lin Alexandria, Smirna sau Odesa. PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua Sîmbită 29 Octombre pentru suta de kilo­grame. Gin nou 78 kgr. la hl. 2 la sută c. str. Iei 17.50 predare Oct. hordo Su­lina. Grîu nou 77 kgr. la hl. 3 la sută c. streine lei 17.30, predare Oct. brodo Sulina. Grîu nou galben 78 kg. la hl. 2 la sută corpuri streine, un kgr. 17.20. Grîu nou bun curat roșu 80 kgr.^1 la sută corpuri streine lei 18.— vînzare promptă din vagon. Grîu nou curat galben­­ 80 kgr. la hl. 1 la sută corp. streine lei 17 40. Grîu nou amestecat­­ 75 kgr. la hl.­­10 la sută corpuri streine lei 15 90. Secară calitat­ I (74 kgr. la hl.) le 14.80 Secară călit. II <­2 kgr. la hl. lei 14.60. Orz nou de toamnă 64 kgr. la hl. lei 14 80.­­­­Orz nou de primar. 60 kgr. la hl lei 14.20. Predare Oct. bordo Sulina. Orz nou 52 kgr. la hl. 3 la sută c. streine 14.8 predare Nou, bordo Sulina. Ovăz 45 kgr. Îs hl. lei 12.20. Vinzare promptă. Ovăz nou 42 kgr. la hl. 5 la sută c. streine lei 12.80. Predare Nov. bordo Sulina. Porumb vechi gros galben 77 kgr. lei 14.70. Vînzare promptă predare din șlep. Porumb ciacantiu vechi 80 kgr­­. 14.70. Vînzare promptă predare din va­gon. Porumb colorat 78 kgr. la hl. 14.70. Porumb colorat 75 kgr. la hl. 12.60. Fasole comună suta de kgr. »7­25. Kobra nouă suta de kgr. lei 33,50 kor . de Sulina. Naveta suta de kgr. lei 31 —. Meiul suta de kgr. îl 90 LONDRA (Bate comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) (29 Ooi.Hl Nov. 1911) Deschiderea: Calm. Închiderea : Slăbiciune generală. Pre­țurile nominale neschimbate. Gîta au l­­o­c, str. 80/81 k. ia­fii 19.35 h. * « 2*7« « * 79/80 * a­t 19.05 « s « 3» « 78/79 « « « 18.85 » « « 3% « * 77/78« »< 18.50 « Porumb Danube 16.12 sutafos. kgr. « Foxan 15.45 sute pe gr. « Barabia 15 30 # » » Orzul : 15.96 pe 100 k­gr. Ovă sul : 14.30 i « « predarea Octombre-Noembre. LIVERPOOL Grîu : 19.87 fos. pe suta kgr. pred. Dec­i 1984 - 55« Mart Por. : 15.44 a tei lan. * 15.24 « «te Febr. KARNHEIM Piața calmă. NB. Prețurile se înțeleg în lei pe 1000 kgr. cif. Rotterdam plitibiie cu bani gata­ Lei pe 1000 kgr. Griul Saronsks 78/79 kgr. 209 86 « Dlka 9 pud. 30 204 93 ( ( 10 « 208.63 » din Romînia 77/78 kgr, 196,28 » La Plata Bahia Bknca 77‘/s « 201. m2 » Red. Winter îi « s 106 28 » Kansas II « < 206.16 » Mositobs (Canada) No, 1. » 219.74 » * » * 2. » 212.33 » » » a 3 . . 208.63 » i » » 4 . . 196.28 » » » a 5 190.11 DELEGAȚIILE DIN TARA lată delegațiile din țară cari au­­ asistat la consfătuirea liberală de eri: Argeș Vintilă Brătianu, T. Trifonescu, senator, I. Purcăreanu f­ deputat, N. Brenzeu , prefect, N. S. Dimitres­­cu î­mprimar, N. Micescu , deputat, Bacău Radu Porumbaru, Cristu Cristo­­veanu, Dimitrie Kemninger, Emil Apostolescu, Dionisie­­ Ionescu, Las­­căr Veniam­n, D. D. Patrașcanu, Botoșani Buzdugan Th., Enacovici Al., E­­nășescu N., dr. Goilav, Mavrocordat I„ Savinescu R., Small A., jUrsianu D., Ulle E, Vasiliu V. D. Brăila C. Alesanu, Petre Bancotescu, Nis­­tor Filoti, Grigore Petrescu, Leonta Moldovan, Nicu Petrescu, Niță Sasu, Const. Gianî, Buzău Anton Carp, At. Cătuneanu, O. Zaroa, Colonel N. Trestianu, Dr. C. Angelescu, George Georgescu, Ge­naral C. Zaroa, C. Rusu­vețeanu, Plutarh Mareș, Ion Stănculeanu, In­giner Dunica, G. Teișanu, Ioanițescu Pompiliu, Govurlui M. G.Orleanu, N. Madgearu, Zam­fir Filotti, D. Cerchez, Alex. Gussi, Alex. Ignat, I. G. Păunescu, Th. Thenea. . Constanța Doctorul Sadoveanu N­, Roman Ion, Andronescu Virgil, Coioiu Mi­hail, Vasile Thoma, Alimănișteanu Constantin, Dolj I. Mitescu, I. G. Piessea, I. C. Vră­­biescu, C. M. Livezeanu, D. Boicescu, C. Nearoțu, Corneliu Gîrleșteanu, Vir­gil Nicolaid, G. I. Vercescu, Emil Marian, S. Isvoranu, C. N. Popp, Dorohoi Gh. Gh. Burghele, G. Manoilu Tetzeanu, Dr. Artur Stavri, Fălciu I. Dobreanu, Al. Gh. Rogeanu, D. Dobreanu, N. Cisman, Gorj Dr. Culcer, Titu Frumușescu, Nu­­ma Frumușeanu, Const. Neamțu, Dumitru Brezulescu, C. C. Danules­cu, Cesar Puirăianu, C. Bumbulescu, Dincă Schileru, Gr. Iunian. Iași C. Sterea, Gr. Bniuclin, C B. Penescu, At. Gheorghiu, Gh. Săn­dulescu, Gh. Mâizescu, Dr. Maniel­tide, Dr. Braescu Al., Gh. Constan­­daehe, I. Sraclide, Gr. Iamandi, C. Crupenscht, P. Fintînariu,­­ Mehedinți , Ilariu Isvoranu, Demetru Burn­­­e­anu, N. Curcudache, Const. Țiu­­r­leanu, Gh. Gardarean, Tilică Ioa­­n aid, Sabin Popescu, Iancu Boceanu, Stetică Bolintineanu, Const. Armașu, Tache Băbeanu, Tache Popescu, Neamțu Ermil Zaharia, loan D. Ioanin, Spiru C. Lavi, Nicu I. Ioanin, A­­­­lexandru Maxim, Nec. A. Popovici,­­ Iordache Comaniță, Panaite Crivetz, C. Dornescu, Olt , Al. Iliescu, C. Iliescu, I. Massu, ‘ I. I. Florescu, N. Pop, M. Deleanu,­­ Ghirgiu, Marinescu D. Bird, Al. . Rlimănișteanu, C. Medeleanu, Fin­­c tîneanu C., Petre Vasilescu, Prahova Mitu Ștefănescu, T. Teodorini, Col. Handoca, Al. Mișu, Agrara I. D . Ionescu Quintas, Nedelcovici N , C. D. Anghel, Putna­c N. Săveanu, N. N. Săveanu, N.­­ Chirculescu, St. Graur, P. Radules­­­­cu, St. Vasiliu, președinte consiliul la general, M. Marosin, I. Simionescu Rimniceanu, Roman V. G. Morțun, Țareanovici N. P Dr., George B. Buicliu, Al. Deli-­d marcu, I. Capri, A. Capri,­­ Romanați , M. Demetrian, I. Dobruneanu, C.­­ Dumitrescu, Nic. Demetrian, M. Ni­­colaescu, T. Popescu, I. Florescu, Șupulescu D., Cristopol P., Ionescu 3. C-tin, Maior P. Niculescu, Suceava , Gh. Ghitzescu, Ștefan loan, C. Mă­­l­­aescu, Ștefan Albu, Vasile Lovines­­a­­nu, Gh. P. Moțoc. și Teleorman I. Prosopiu, Victor Antonescu, C. Jos­to­vici, Al. Caloglu, dr. Petrini- Paul, D. Bildirescu, I. Berindei, N. Btacotă, Tutova Toader Ioan, Grigore D. Vasiliu, George Vidra, George I. Diamandy, Șleotae Nicorescu, George C. Dragu,­on Bontaș, Stroe Boiceacu, George Constantinescu-Rîmniceanu, Lascar d­­­. Borș, I. E. Pallady, Nicolae N. d l­mionescu și­ D. Constandache, g. Tecuci Alecu P. Anastasia, Iacob Albu, D­­r. V. Pandele, Ștefan Pletos, Ștefan 3 deran, Iancu Demetriad-Movileni, I. Pelin, N. Piperiu, I. Balaș, Nicu ?anu, P. Casandrescu, N. Filipide- Popescu, I. G. Demetriada, Vaslui Veron Lupașcu, Eduard Ghica, Tj­dihai Tăutu, Vasile SasSO, Eduard <­­dotei, Const Bastike, Gh. Isăcescu, lonst. Călinescu,m Vilcea ii­teșteanu Ion, Pascal Nicolae, Iliescu­­, Gh. Măciucă, Rădulescu Paul, Io­­nescu Mihalache-Pietrig, Teodorescu D. Alexandru, Iliescu Tony, Inea >i Dumitre, Parthonescu George, Stan­­k­­oescu Scarlat, Gruuan Grigore. t. » * D-nii N. Gane, fost primar al Ia­șilor, și Pandele Zamfirescu, fost­ul senator, fiind împiedicați de a veni,­­ au trimis următoarele telegrame, care au fost citite de la tribună de "• d. G. G. Mîrzescu : D lui loan I. C.­Brătianu fost prim ministru, București­­ împiedicat de boala gravă a unui copil, regret că nu pot veni, Rog în­să considerați-mă ca present vrîndu­­vă bun succes în lupta de emancipa­­­­re politică a poporului. „ Trăiască coleg­ul unic l­a M. Gane. D­lui Brătianu , București Iași.—Regret că din împrejurări ne­prevăzute nu pot lua parte la consfă­­­­tuirea comitetului, dar sunt cu inima și tot sufletul în mijlocul d voastră.­­ A sosit vremea ca partidul liberal care a îndrumat țara pe calea pro­­pășirei în toate ramurile, să îndepli­nească o înaltă datorie: lărgirea­­ drepturilor cetățenilor la alegerea man­­­daturilor în cele două corpuri legiui­­­­toare și garantarea deplină a exerci­­țiului acestui drept. Ființa celor trei colegii nu mai co­respunde timpului- Experiența a do­­i inedit o cu prisosință-Introducerea unui singur colegiu va­­ fi un pas însemnat în viața noastră politică și o punte de trecere către un ideal mai înalt. Partidul liberal, tineri și bătrîni la­olaltă, și a afirmat tăria prin solida­­­­ritate și comunitate de vederi și avem ferma convingere că și de astă dată va da tot sprijinul său neîngrădit iubitului și vrednicului șef pentru rea­lizarea acestei mari reforme. Să trăiască partidul liberal, să tră­­iască șeful său. P. Zamfirescu fost senator Mult stimate și iubite domnule Brătianu. Regret mult, foarte mult, că îm­prejurări de forță majoră, mă îm­piedică de a veni Duminică la con­sfătuirea, la care ați bine-voit a mă invita. Vă exprim însă încrederea și de­votamentul, ce vă păstrez, atît Dom­­niei­ voastre cît și partidului, al că­rui șef sunteți. Voi aproba fără ezitare toate ho­­tărîrile, ce se vor lua cu ocaziunea acestei întruniri. Am rugat pe prietenul Gr. D. Vasiliu să vă exprime părerea mea de rău că nu pot veni la întrunire și să vă asigure de devotamentul meu necondiționat. Primiți, vă rog, domnule Brătianu, asigurarea distrusei stime și consi­­derațiuni, ce vă păstrez. G. Constantinescu-Rimniceanu Bîrlad, 28 octombrie 1911 Mult stimate domnule Brătianu. Cu toată dorința ce aveam de a lua parte la întrunirea de mîine, îmi este absolut imposibil a veni în București, din cauza unor impe­rioase afaceri, cari reclamă prezența mea la Brăila. Vă rog însă să bine­voiți a mă considera ca prezent, și ca executor fară rezervă a rezolu­­țiunilor ce se vor lua. Bine-voiți vă rog a primi încre­dințarea distinsei mele stime. Al Domniei Voastre devotat. N. N.Ionescu Brăila, 29 Octombrie 1911 D-lui I. I. C. Brătianu șeful partidului liberal-național Focșani. — Reținut de interese fa­miliare, regret că nu pot lua parte la consfătuirea de azi a partidului libe­ral. Rog­a mă considera ca present, aderînd în totul hotăririlor ce se vor lua. I. I Lunga R. Vilcea.—Regretînd că nu pot lua parte la consfătuirea de azi și fi­lingă d-voastră din cauză de boală, vă re­­înoesc asigurarea mea de devotament pentru d voastră scumpul nostru șef și aprob în totul măsurile ce se vor lua. Bîrlad.—Interese familiare de boală m’au oprit să nu vin în București spre a lua parte la consfătuirea fixată astăzi, dar cu inima și cu sufletul sunt cu d voatră și ader la tot ce veți hotărî: Neculae I. Bujor­es­cu Valerian Ursianu, G. Ol­ănescu, pi Ștefan Filipescu, Grigore Otetele­­uanu, I. G. Duca, General Fotino, I. I. Epure, Ștefan Drăghicescu. — Vlașca Filipescu Alexandru, Bălănescu Ni­ ițj­olae, Christopo! Petre, Dimulescu Ija Constantin, Ghica T. loan, Dr. Pi- Vi D-lui Ion I. C. Brătianu șeful partidului liberal Nicu H. Zugrăvescu D lui Ion I. C. Brătianu București po cu bi Holera în țară Buletin Oficial Iistă care este situația epidemiei de holeră pe ziua de 29 Octombrie, după buletinul oficial al direcțiunei generale a serviciului sanitar: Județul Brăila : confirmați vechi 9, din cari 1 mort; confirmați noui 1 (Piscu) mort; vindecați 5 ; rămași 3 ; purtători de vibrioni 61. Județul Constanța : confirmați ve­chi 1; purtători de vibrioni 23. Județul Covurlui și orașul Galați: confirmați vechi 9; purtători de vi­brioni 37. Județul Ialomița și orașul Călă­rași : confirmați vechi 2; purtători de vibrioni 3. * Județul Tulcea: confirmați vechi 8 ; confirmați noui 3 (Carcaliu): ră­mași 11; purtători de vibrioni 27. Județul Dolj: confirmați vechi 10; purtători de vibrioni 3. In total au rămas 36 bolnavi și 154 purtători de vibrioni.­­ A apărut revista Versuri conținind poesii de d-nii Ion Minulescu, Const. Rîuleț, M. Cruceanu, D-na Claudia Mi­­lian, d. I. M. Rașcu, d. Cricimn, d. Al. Vițianu, etc. A

Next