Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)
1912-01-04 / nr. 1402
SWOT LE A BONAMENTE In fart . ...... tin an 18 isi...............seass ioni 9 lei ln străinătate .... an an 30 lei...............seass luni 18 lei Abonamentele Încep la 1 $115 ale fiecărei luni —PENTRU PREOȚI SI INVATĂTORI PREȚUL ABONAMENTULUI PE JUMATATE— REDAC STRADA AC REDACȚIA: TE Î.F.FQK ÎN ISTRAȚIA 7. — BUCUREȘTI HISTRAȚIA: TELEFON 22/38 «inaurum ** lAnUARlfii 1ÖISI ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp șe « coloană la pagina III ...... . 50 bani Linia corp 7 pa o coloană în pagina IV.................. . 30 bani Inserții și reclame pagina III linia .......... 9 lei A SE ADRESA LA ADMINISTRAȚIE ȘI LA AGENȚIA EMIL MEL3ERT prin care tree stiți de neașter discuție a E- a,B jlluș, prin interview al ordat «Adevărului», am crezut nesar să ne adresăm dlui Sp. Hat bărbatul de stat cel mai indicat ntru a ne clarifica, în aceste monte și >n această chestiune biricească. ■ In atmosfera acea de olimpiană sinătatea m*h o găsim,, totdeauna, jurul fostului ministru liberal, cu acea caracteristică sinceritate care își oprimă ideile, domnul dreta bin voit a ne comunica inresantele dtale explicațiuni, — Și prins întrebare dă uni o ci—bine voi a spune distinsul nora interlocutor—cu privire la cee Urmate da Ariscop al de Huși că itropolitul Ghenadie a*te însă nestersiti rihpind următoarele: D că conorm canoanelor, cum ^da apti de Huși, nici * 8 no para a’a mu ■ ' * t-ri *,fi foarte dificilă. Ne aflăm in fața numai a cinci Episcopi cari pot fi aleși, și dacă din diverse motive nici unul nu ar putea fi ales, atunci se vede ci da acută ar deveni criza bisericească. Ori, nimeni nu poate să sa bucure cind constată această rea stare a Bisericii noastre. Cauza acestei situațiuni ca psre inextricabilă stă în modificările pe care d. Arion le a adus legal votate de Parlamentul liberal din 1909.. După legea din 1909, tocmai pentru a se preveni situațiunile dificile de felul de acum, se prevedea că Mitropoliții se puteau alega din orice cleric care ar fi Întrunit condițiunie prescrise de canoane. Ori Pidalionul, adică colecțiunea generală a canoanelor sinodale, este foarte liberal în ceea ce privește condițiunile alegerea mitropolitului și Episcopilor. Dacă ne-am ține de canoane am putea să admitem alegerea Mitropolitului și Episcopului chiar dintre preoții de mir, întrucît nici monahismul nu este cerut ca o condiție sine-qua-non a rangului episcopal. Sunt canoane cari descriu datoriile pe cari Episcopii *ciue să le aibă față de soțiile și soții lor. Deci, de aci rezultă că pot alege Episcop și Mitru chiar din clerul de mir. Tot că legea din 1909 — ■’’nodală — era săr-a sa stabili o Sinodul pur modernir Na poate stă pentru Bi se existe de o parte vestiți cu cea tsiastică, ș de supusă și un ni de mi., Tre unire Intre t ți acest cont, ct ris, continuă o.Opt awugiii .rei. Un modul aministru al cultelor a de nimeni, o serie de . cari astăzi se Împiedică sa sunt prețioasele lămuriri i d. Up, Haret ni le-a dat, sei spint obiectiv și cu acea setate de expresii cari sunt sigsurite proprii distinsului nostru untaș politic.___________G. T. ,TCEASCA TOriÜii laro! !e Huși.— )Oy și legea 1 fiia si I lot je* cu lor ’o u £ ricețOi. fc perm v infesta . c> didst ai— 1^ - ți mat, am solicitat * lămurire în privința fezul că se va face alegerea '13»StS. l f fostul ministru liberal ne-a spus „noi ajutoarele : — Evitat că acuma alegerea?‘roi»iii«i| priTMite o chestie HOTE POLITICE Guvernul, în situația desperată în care se află, nu i-s m fi rămas decit să apeleze la sprijinul sindicaliștilor, pe cari d. Nica Filipescu, in opoziție, i-a tratat In chipul știut. «Epoca», inspirată de d. Alex Mrghioman, face indirect un apel Uisperat la social-democrații d-lui Mure, din ziarele cărora—«domini» «Muncitoare» și «Faci*»,—reproduce pasagii întregi. Tapurile de vals nu sunt o noutate în politica partidului și guvernului d-lui Carp. » adresa guvernului încearcă să facă o anume atmosferă in jurul întruirei de la 8 Ianuarie a opoziției, ce se anunță, de pe acum, ca mai importantă manifestație pop de protestare a opiniei publice priva unui guvern anarhic, încercare inutilă, pe care va di ca atare întrunirea de la 8 Ianuarie. Guvernul nu are decît să aștepte și-l asigurăm nu va regreta aceste citeva zile de răbdare. Consecințele manifestațiunei de la 8 ianuarie să fie sigur guvernul că nu vor fi de natură să întărească situația cabinetului Carp. DE LA FRAȚI «Euuceafărul» ,Luceafărul", revista dela Sibiu, s'a prefăcut în revistă săptămînală, ca să poată înrîuri mai energic viața intelectuală a fraților de peste munți ; se va ocupa de aici înainte și cu politica, iar cu manifestărea vieții culturale mai mult decit pina acum, ca sa poată înrîuri toată viața lor. Trimitem tinerilor literați și amici ai lor urările noastre sincere de bun succes. Rominilorii peste munți le lipsesc formele superioare de cultură , nu au universitate, deși o mentă și le ar fi necesară ; au o singură societate literară, care nu face multă literatură; nu au nici atîtea licee cîte ar fi în stare să întrețină din mijloacele lor, fără ajutorul statului; în seminarii și în școalele normale nu există acel spirit de progres ce li-l doresc binevoiitorii lor. In astfel de împrejurări, orice mijloc de modernizare a gîndirii, de punere în viu contact cu viața apuseană și romîneasca din regat trebue salutat ca o complectare a culturii strîmtorite de Unguri, știrbite de ei, silite să ia forme plămădite la Budapesta, Cluj, Debrețin și Checichemet. O Complectare de viață intelectuală, aceasta este lozinca. Lozinca impune lasă o muncă ce-am dori să fie bine înțeleasă ca scop : libertate de desvoltare pentru orice putere productivă, națională, și ca mijloc : o preocupare asiduă, specială de tot ce este viața romînească, ori trăită și de Romîni. Viața aceasta se explică cu științe moderne și de aceea dorim ca pengă literatură și artă bună să vedem in «Luceafărul» și știință serioasă. In orice sens s’ar lucra însă, totdeauna va trebui să se ție seamă de ceea ce consume elementele culturale panromânești. Bitolia și Cernăuțul trebue să aibă preț ca și București, deși întinderile mari le vor avea în revistă totdeauna operele și faptele cele mai alese, ale celor mai aleși De aceea îi dorim „Luceafărului" cît mai mulți colaboratori, cu mai multe pene alese, care să facă din el ce numele lui arată că voește să fie. Co Cub -DOSiei mai înfundate pe roat sS din 1910 în chestii neghiobia Așa zia Dac. 1911 văzîndu sericărei ae au “a Dobrogei ța din 1911 a nunaie, In lac In puț. Simbătă M titlu de «Libera'ii și înd art. 90 din codhide că acest articol cu Edino disprsț pentu partea prrdului și ganul liberal. Nu spun mult— ci poate mai trebuie — de că râs», zice : «Mai bine tăcea ați dovedit o datma: fobie și ignoranță». Intr’odei iodul silvic cuprinde o privitoare la dreptul statul de a trens g», air de la legea silvică, se fi pronunțat o b >rească definitivă și e relativă la dreptul afansigo după ce atărire definitivă. Este de din poneiul de vechi preocupat și nu preț »tia legei tramvaiuluirei cursului justiție a art. 90 din regtrea cuprinde o d gravă. Intr’adevo prevede două bypot și actele dresate de ici pentru constatarea sunt măcar înaintat justiției pentru a stpra lor și a doua, tac justiției, ministerul, b in curs, transige cu ilicvent și face astfel er 3 al justiției marii Dacă ține modul cum se petrec castă marea reclamațiunilor d-lui Marghiloman, enunțate mai sus, a avut loc sub imperiul vechiului cod silvic și s'au întemeiat tocmai pe dreptul ce el aborda Statului. Nu e clar o inovațiune a legei din 1910. Cînd dur «Seara» prezintă lucrurile altfel de ort sunt, sau nu se cunoaște și atunci să tacă, sau le cunoaște și atunci prezentarea lor in chipul cum o face, constituie o vădită rea credință, pe care orice om cu judecată dreaptă, nu poate decit să o condamne.« * atît privește dreptul pentru Stat de a transige cînd e! e constatat printr'o sentință definitivă și nu oare «Seara» vede un dispreț pentru justiție, el este atît de învederat. Incit afirmarea «Serai» apare lesne ca o adevărată neghiobie. Din ce pot rezulta drepturile Statului ? — Din legi sau din acte întemeiate pe legi. Hotărîrile judecătoreși nu fac altceva decît să constate un drept pentru Stat. Asupra acestui drept definitiv pentru Stat, el, dacă găește de cuviință de la interesul lui să o facă, de ce să nu poată transiga ? E mai bine a ține o hotărîre în buzunar, dacă se crede că nu se poate realiza pa de a întregul, da cît a te mulțumi să scoți dintr’insa ceea ce se poate? Da ce statul să și administreze bunul lui, altfel de cit orice bun proprietar ? Că lucrul nu putea să fie altfel este că legea din 1872 dă dreptul Statului c», cu îndeplinirea a oarecare formaiiăți, să transiga pentru orice avut al lui. El putea transiga după legea comună, chiar cînd dreptul lui e constatat judei-fitorește și nu numai in materie silvică dar și în orice a ta materie asupra căreia regatele generale de drept pe mit transacț a. 1O- atorii, liberalii actul silvic respectat pentru justiție -OMAN A FĂCUT EXPERIENȚA — Note va scrie într’o zi, tot ce se atinge un u. M. dev.ne curios și ia forme txua-ordinare ; și daca Poe ori Hoflmann ar fi trăit pe vremea noastră, desigur că ar fi trecut la nemurire stația «de romanfoileton». Jeana Cristescu a fost eroina care a deschis seria neagră și fantastică legată de b. M. Tot ea, sau mai bine zis o altă ea, a dat de lucru politiei și reporterilor noștri; căci cum n’ar fi foarte curios ca Jeana Cristescu sa nu fie moarta, ci ea să trăiască în carne și oase? Atunci acea care a fost găsită moartă, în trecut, cine era ? Și actuala Jeana pseudo-înviata, căci u a fost moartă probabil niciodata, ce interes a avut să se dea drept moartă atîtea lumi ? Aceste întrebări, însă, au fost lămurite, spre liniștea poliției noastre, prin constatarea care trebuia să fie bănuită de la început, că Jeana actuala este o impostoare, o maniacă lacomă de reclamă. Dar afacerea,scoasă din cartoanele poliției, devină o problemă sufletească. Ea ne dovedește influența ce-o exercită asupra spiritelor inculte, evenimentele sensul,ouăle , și dorința ascunsă ce au unele fete inculte de a deveni eroine de ziar. Pentru o desch libiată, cum este probabil eroina falsă de astazi, a fost o mare placere ca sa fie chiar pentru scurt timp, îmbrăcată în aureola Jeanei sinucise. Și este fete, fără altă cultură decit cele ce le o dau «Fecioara cu trei copii», sau s Vlortul asasin., nu se sinuid de-abinde pentru a apare un moment în ochiii mahalalei ca o eroină de roman ? tlte sinucideri prefăcute, și cîte evre n amoroase fictive, numai pentru ca sa se satisfacă vanitatea aceasta, jumătate nebunească, de a juca un rol senzațional la gazetă ! ? De multe ori criminalii urmăresc cu aviditate cele ce se scriu de ei prin ziare. Și fericirea aceasta, cred, că nu e scump plătită cu ocna de mai tîrziu. O adevărată educație trebue să întărească, tocmai, cugetele și sâ deștepte în om conștiința nemerniciilor vanităței proaste. Păcat numai că această sănătoasă cultură și educație e atit de puțin râspîndită în straturile populare ! Cultura este și o profilaxie morală... Petronius, agenții suvin, mur nui»". pentru acesta da lege. înainte de a ii se da urmarea legală, ele sunt supuse controlului autoritaței superioare în numele careia agentul a lucrat. Cu ocaziunea acestui control, autoritatea superioară constată că unele din ele sunt nedrepte sau exagerate ca evaluare și că altele sunt dresate fără paza formelor legale. Atutci ministerul sau le aUbiează ca să nu mai șicaneze lumea prin judecată sau le reformează și astfel le înaintează justiției, sau înainte de a se înainta, înauște propuneri de transacție asupra cărora apreciază și decide sau la fine ademenea propuneri îl vin cînd justiția e in curs, și atunci ministerul apreciind șansele judecatei, legalitatea actelor dresate, solvabi ata tendelicusaților și multe alte uocaberațiuni, transign dacă găsește de cuviință că e în interesul Statuai și astfel se închide și judecata. Din toata acestea ", poate cu Ușurință vedea că insmierea în lege a unui asemenea drept se impunea. Ca altmintrelea, d. ministru de interne Marghiloman, e, după cite știm, mai în măsură ca oricine să-și dea seama de legitimitatea unei atare dispozițiuni, căci reclamînd în scris ministerului și sub propria i semnătură, nu contra unor constatări ce se credea neîntemeiate, a putut vedea cum guvernul liberal și în special d. ministru de Domenii Al. Constantinescu, de care «Seara» se ocupă, a înțeles să și facă datoria. Dar acest drept de a tranzige cînd judecata este în curs, a ceva nou in art. 90? Acum iese la iveală ignoranța sau reaua credință. Această dispozițiune, necesară după cum arătat mai sus, ora cuprinsă și în vechiul cod silvic. Chiar rezolviațium, un an »arunuum, luiieram «Seara» cine disprețuește justiția ? Acela oare strigă din răsputeri să rămânem înaintea ei, ori acea oare fuge de dînsa ? Da ce confundă pe acela oare transige, conform intereselor lui, asupra unui drept constatat de justiție, cu acela care da biroul gii, cînd se cere ca auzele lui să fie constalate de justiție. Nu însemnează a disprețui justiia, cînd cineva execută drepturile ce ea a consfințit așa cum preds mai nemerit pentru interesele lui dar însemnează a disprețui justiția, atunci cînd cauți să fugi de verdictul ei. Faptul este și mai revoltător, cînd un Prm-Ministru. In plin parlament, fara înconjur, spune verde că nu are încredere în Justițe. «Seara» a vot să o dreagă cu exemplele ce a invocat, dar mai rău a sprintit-o. A nemerit ca E reaua cu oiștea în gard. Noutăți împărăteasa Eugenia, văduva lui Napoleon III, care de 25 ani nu mai pusese pictorul în Capitala Belgiei, s-a hotărît să rupă cu ura veche și zilele acestea a făcut o vizită nepotului său prințul Victor Napoleon pa care iarăși întrerupsese relațiile de mai mulți ani. Se crede că această apropiere a făcut o Prințesa Clementina soția lui Victor Napoleon. • * Un incendiu violent a distrus la Viena în parte palatul Arhiducelui Frideric, unul din cele mai frumoase podoaba arhitectonica din Capitala Austriei. Familia Arhiducelui tocmai sosise de la München unde avusese loc logodna ficii arhiducelui cu principele George de Bavaria. GINICRIA-„Fierul Roșu“ Cc. Petrache: Bine-i mai spicai! Da mi-o ieși tot cîte-un astfel de kilipir după fiecare aplicare, mă las de politică și mă țin de fierul roșu ! .. Conflictul marocan și criza ministerială franceza — Corespondență particulară a „Viitorului“ — Paris, 30 Decembrie 1911. — Sînt chestiuni în politica externă, cari par menite a rămîne mereu deschise. Calmate azi, respar inline aub o formă nouă, ca un caracter " ” —— •- — —l&Qciijív Laii |í'I i sub o fojă,—aceea a conflictului franco german,—ea a rămas la ordinea zilei sub o altă față: acea a conflictului franco spaniol. Se pare însă că în Franța sunt oameni, cărora nu le repugnă a crea dificultăți interne, chiar cu riscl de a strijeni activitatea țării In țără și de a-i micșora implicit prestigiul diplomatic. Acordul franco german, obținut după negocieri atât de pensie, a fost ratificat la 20 Decembrie de Camera Deputețlor cu 39 voturi contra 36 și 141 abțineri, în urma unor deschieri și la cari luaseră parte b%rbați de talia lui Millerand. Duschanel, Danya C jchiu, Contele de Man, Jsu és și Cailiaux. Numărul abținerilor arată, fără îndoială, că nu ca dragă numă Camera franceză consimua la cedarea unei imense porțiuni din imperiul colonial al Franței. Dar in fața unui fapt îndeplinit, imposibil de schimbat și, poate, imposibit de rezolvat altfel, nici nu se putea lua o altă atitudine și nici nu era prudent a se mai cereia noi dificultăți. Senstul n’a înțeles însă la fel lnorurile și a găsit cu care să amîncosufcara completă a tratatului cu cîteva săptămâni, poate chiar citeva luni, pînă cînd își va fi dat raportul o comisie de anchetă, menită a lumina «condițiie cari au determinat recentul tratat», stabilind iizul conducător al politicii externe a Franței din ultimii zece ani și fixînd responsabilitățile în dhastia compensațiilor teritoriale. Va fi fără îndoială acesta an foarte important capitol din istoria contimporană, politica externă a Franței fiind înflorită și înrîurind într’un mare grad politica mondială. Dacă această anchetă va fi dusă pînă la sfîrșit și dacă adevărat istoric va fi rigur observat, nu știm. Că un bărbat politic de talia lui Leon Bourgeois a afirmat că cemnisia, ce prezidează, va fi condusă de «un aput de înaltă împartind-La;o canisauMiúii acestei audite, nu e greu de prevăzut. Grație ei, Franța se găsește în fața unei crize ministeriale, tocmai in mijlocul negocierilor cu Spania., negicieri ca atu mai gata, ua cît va mai are în dosul ei autoritatea Angliei, prietina și a Spaniei, tocmai cind barometrul aipromat,ca înuă variabil și cind speranța lui dir Edward Grey că după aplanarea contactului marocan «barometal se va urca și aerul se va limpezi» nu pare a se fi realizat. Admitem că guvernul Caillac( va fi înlocuit prin altar, compus numai din ludivmuainsit de primul ordin1). Dar ia aceasta țintea ancheta ții nu « oare an non sens » se imputa unui guvern lipsa de continuitate, cind se faca tot posibilul pentru a împiedica realizarea acestei continuități? Apoi, guvernele în cari fiece ministru, bazându-se pe un grup al lui ia Farlameul, își permite o independență cu atit mai mare eficit grupul ce-l susține e mai puternic, nu sunt nici acelea în cari domnește spiritul de unitate și continuitate și nici ceva mai durabile. Ancheta oficială urmărită de Senatul francez relativ la cedarea Dongmui va avea și o altă urmare nu placată pentru Franța. In adevăr, pentru cei ce sunt un curent al politicei externe, e sgur că această anchetă, dacă comisia va fi preocupată numai de adevăr, va subtil in mod oficial lipsă de continuitate în negocierile cu Spania, tărăgăneasă in realizarea reformeor impuse prin actul de la Argesiras, administrare defectuasă a Gongului și nu destulă perspicacitate la apucarea acordului cu Germania din 1909. In fine, această anchetă aduce o Corespondența e anterioară formărea cabinetului Poincarré. la țară tâiHhiâlai gospodăresc —agricol pentru organizat sta Mgia. —Cite feluri de școale tea acestui învatâmlat la tara noastră, cînd „ochii tudin toate etate către omai mentalul cei trei națiuni, ■i de seamă l ai vremei tie ia».te tecon ominarea m h ra* teele&și te, perufu torgaiie, riitori •ea vs Ifie 0 O’ oribile desfac căsătoriile, zice Montaigne. Și dacă acest cuvînt se potrivește oricărui cămin, cît de însemnat ne pare el, atunei cînd vine vorba despre casa țăranului. Trebue ca femeia să se obișnuiască a’și lobi gospodăria ei, și viața aceia cîmpe„eudică, unde fiecare poate să'și afirme personalitatea, lucrînd pentru interesul general.» Un singur stat, mai mult ca oricare altat, a priceput adevăratul rost al femeai, al țărancei. Acest stat este Belgia. In Belgia există 4 categorii de școli agricole pentru fete: 1) Școli temporale, ambulante, can 12 la număr. 2) Patru secțiuni menagere agricola, anexate peângă școalele mijlocii. ■s și 9) Douăsprezece școli meagereagricol sau institute profesionale. 4) O școală superioară de agricultura. Iniîial sei de școale agricole sunt cele temporala ambulante. Cea dintim a fost fondată In 1890 la Loamagoe, lînga Légé. In ziua da astăzi la fiecare provincie există cîte una, iar provinciile Anvers și Luxembourg au chiar cite două. Personalul acestor instituțiuni se compune dintr-un director însărcinat cu predarea și organizarea cursului de agronomie, și din două profesoare care predă lăptăria. Ca o asemenea instituție se cheltuește 2000 de lei pe semestru. Elevele care urmează cursurile acestor școale nu sunt obligate a plăti nici o taxă. Virata de admitere este 15 ani, iar numărul elevelor nu trece în nici un cas peste 20. La terminarea studiilor se acordă elevelor o diplomă, de către unuaria compus din directorul știoaiei și cîțiva frantași ai comitatului. Elevele sunt externe. S’au făcut încercări cari sa dat rezultate inimoase, ca elevele sa ia la prînz,masa la școală, pregătită de ele însăși. O calitate insemnată a acestui învățământ este aceea, «A »i se adaptează regiunea în care se predă. Și o aits, ci nu desrădăcinează de la căminul ei pe viitoarea gospodină, ci o face să și-l iubească și mai mult, știind să-și organizeze mai bine gospodăria. Al doilea fel sânt secțiunile gospodărești agricole. O mulțime dintre școalele medii au introdus în programul lor și urmatoarele specialități: Noțiuni de agricultură, de lăptărie, de economie domestică, de comptabilitate, de grădinărie, atît teoretic cit și practic. In acest fel sânt alcătuite pensionatele de la Gottemarck, Heule și Waremme. Din a treia categorie fac parte școalele gospodărești agricole. Aceste școale sunt alipite de stat. Cea mai vecha este cea de la Virton (provenea de Luxembourg) fondată în 1891. Este cea mai importantă, posedind și numărul cel mai mare de eleve. Ea este dirijată de călugărițe. Invățatailutului practicei agricolă manageră, este predată de profesorii colegiulul «Saint Jsiph». Ea este așezată în apropierea unei ferme, unei lăpturii cooperative, și cinci școli de agricultură. Sunt admise toate fetele care posedă cursul primar și au virsta de 15—16 ani. Durata cursului este de 2 ani. Elevele externe plutesc 200 de lei, iar oale interne 400, pentru 10 luni. Școarele primesc pînă la 50 de eleve. Examenele de absolvire sunt prezidate de un delegat al guvernaui, care conferă absolventelor un certificat de studii. O mulțime din absolventele acestei școli ocupă postul de directoare și profesoare la școalele de lăptărie și de menaj. Tot această școală a dat naștere marei luptării cooperative, care astăzi numără două mii de societate. A patra categorie este școala superioară de agricultură. Această școală este mai mult un institut agronomic pentru fete. Fiind anexat în 1877 la institutul «Sacră Coeur», urmărește ținta, de a da tinerelor fete un învățâmtnt agricol atît teoretic cit și practic, complect. Este situată într-un domeniu vast, care are o întindere de 80 de hectare. Are toate instalațiunile și uneltele agricole necesare. Cursurile se predau de cei mai buni profesori, cari pe lingă programul testat au încărcat mai predau și chimiat bacteriologia. Durata studiului este de doi până la trei ani. La terminare sa eliberează absolventelor o diplomă. Această școală este unică în întreaga Europă, ca institut de agricultură pentru fete. Și acum după ce am văzut cum este organizat institutul agricol gospodăresc în Belgia,promovat de unii Bouillot, publicist, Bruyn, ministru al agricultural, și de colaboratorul său Alphonse Proust, ata, să ne întoarcem la noi acasă. Este nevoe de școli agricole gospodărești pentru fete? O întrebare la care trebue râspuns fără a sta mult pe gloduri. Cei cari cunosc cituri de puțin pe gospodina noastră dela țară, își dau seama de însemnătatea unor asemenea școli. Un lucru este adevărat. Gospodina noastră, țăranca, nostră nu știe sâ eh,vernicuasaă, sâ întrebuințeze mult puținul ce-i are. Ba de multe ori chiar risipește totul, inconștientă. L [UNK] [UNK]•gamela se cumpără de la sîrbi sau bulgari, iar in jocul casei sânt întinderi de pămînt pe cari crește pâia mida. Legumele, da aoke-oii nu știe cum să se gătească, să prepre o mincare mai hrănitoare sau mai substanțială. Fetele noastre de la țară, cari știa să lucreze îmbrăcămintea aceia artistică, să’și stringa mijlocul in bete, sa joace maestru sărbătoarea în horă, ce bine ar fi dacă ar putea căpăta cite-va cunoștințe agricole elementare, și citeva noțiuni de gospodărie casnică. Atunci brinza n’ar mai trigai-o dela circiumă, zarzavatul dela streini, untura și altele de la tîg. Atunci banul cari de multe ori alunecă în punga streinului, ar răsune în casă. Ba ceva și mai mult. Atunci ar putea ca prinosul, nu ca acum strictul necesar, sa-1 destecă la oraș, și oricit de nuc ar fi cîștigul, tot ar fi ceva. «Pretutindeni să fi îndestulare, omenie și rinduială» ca La Danemarca, Suedia, și Belgia. Irimescu Cîndești