Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)
1912-01-24 / nr. 1422
eddm»itei d-lui Niusiasca sau a iaprezint .Eiuiaisäa, cerînd mait, cît sa va parea mai malt, D l Nenițescu a mai fost iadus la eroare și da dstele statistici, și ds «»lealele ce l a supus în vedere. Ea, vechia industrial, care cunosc de aproape aUanțatca tuturor industriașilor din țară, îi afirm că toate datele pe cari le publică La și pe Ioiga expunerea de motive sunt eronate, unele pentru că Industriașii au dat date neexacte, alteia eronate pentru că cei ce le au calea n’au știut să se descarce din tot lanțările din cari le sa extras. Din fericire pentru țară, industria stă cu mult mai bine decit o arată d-l Nenițeanu. Unele erori din expunerea de motive sunt evidente, de la prima aruncătură de ochi, altele cer foarte puțin studiu spre a fi constatate; trebue numai pentru aceasta e oarecare competență. In tabela II găsesc între altele următoarea eroare: «»repare imediat în ochi. Hârtie, valoarea produselor fabricelor pe anul 1910, cu 6112.130 lei. Celulosă, valoare» idem, idem, cu 13 494.378 lei. Este oare cu putință ca celulosa produsă in țară, materie primă pattra fabricate de hirtie, să aibă o valoare mai mari decit îndoit mai mare decit hirtia produsă in țară? —și să notăm că nu s’a exportat celuiosă. Pentru a vedea imediat o asemenea eroare nu trebue să fie cineva nici industrial, nici specialist în fabricarea în Gestiune. Un minut de atențiune este de ajuns și mă mir că dl Nenițescu, care nu este fecior de bani gata, ci fiul opurilor sale, care nu-și pierde serile și nopțile la Jokzy club, n’a observat îndată această eroare și mai multe altele. O eroare mai gravă, deși nu tot așa de lesne de observat, o găsim la pagina 17 a expunerii d-sale de motive. Acolo se afirmă că din 75 fabrici exploatate de societăți anonime 43 dau ceva dividenta, dintre cari unele numai 8 și 4 la sută, iar 32 de fabrici nu dau nici un âivident. Ei bine, dacă ar merge astfel industria, am fi în stare de lichidare cu industria noastră națională. Dacă dl Nenițescu ar fi în curant cu mersul ist b arilor industriale de la noi, ar fi știut că valoarea dividendelor împărțite nu reprezintă, adesea nici pe departe, valoarea beneficiilor reale anuale. Trebuie să se știe că toate societățile anonime industriale da la noi n’au fost înființate prin subscrieri publice da mulțimea acționarilor, ci printr’o asociere de cițiva oameni, sau prin vre-o puternică instituție financiară din țară ori din străinătate, care au depus în genere un prim capital, pe care l-au adăogit mereu după trebuință. A cercetat d. Nenițescu dacă tot ce s’a câștigat de acesta societăți a fost Împărțit ca dividende acționarilor ? A cercetat ce sume s’au întrebuințat de fiecare pentru amortizări, peste amortizările normale, ori s’a întrebuințat pentru mărirea afacerilor, pentru construcțiuni, instalări și mașini noul ? Că acționari fiind numai cîțiva oameni, ei se înțeleg ca, în loc de a mai depune capital nou, să se întrebuințeze beneficiile pentru mărirea afacerilor. Uneia societăți, create din capul locului cu capital mare, întrebuințează parte bună din cîștig pentru amortizarea capitalului, și impart un dividend cu mult mai mic decit le-si permite beneficiile reale. Nu voi zice că Intre cele 75 fabrici exploatate de societăți, nu se găsesc citeva «..re, rău concepute sau rău conduse, au făcut fiasco , dar acestea sunt puțin numeroase și de altmintrerea în fiecare țară se intîmplă asemenea neizbinzi. Deci concluziuțile la cari ajunge expunerea de motive, în temeiul unor date atît de eronata, nu pot să fie și ele decit luate în necunoștință de cauză. Dar tot expunerea de motive ne arată la pagina 6 că sunt astăzi în ființă 495 fabrici protejate de legea din 1887. Intre acestea sunt 75 întemeiate de societăți anonime, rămln 420 create și conduse de particulari. Acestea din urmă, merg în genere mai bine decit ale societăților anonime , administrarea lor costă mult mai ieftin și producerea lor este relativ mai mare, pentru că sunt supraveghiate mai de aproape și mai cu durere de inimă de înșiși proprietarii lor. Despre mersul și beneficiile acestora,nu se poată însă avea nici o informațiune sigură, căci, după cum am zis mai sus, proprietarii lor comunică date neexacte; voi adaoga că sunt nevoiți să comunice date neexacte, și iată pentru ca . Societatea noastră romînească este bîntuită de un sentiment foarte nenorocit, invidia; astfel sunt toate societățile restrânse, prea tinere, nu destul de muncitoare și în genere sărace. In societăți, mai vechi, și mai mari, cînd un om se ridică prin munca și priceperea lui, cînd dobîndește astfil avere și o situațiune mai înaltă, este înconjurat de laudele concetățenilor săi, cari sunt minori de dineul. La noi un asemenea om este în genere înconjurat de invidia și de recriminările multora din concetățenii săi. Mi-aduc aminte eu ce sentiment de mîndria cîțiva locuitori din Carlsbad îmi spuneau că Matton, care a cîștigat zecimi de milioane ca »pa de Gressabel, este un cetățean curat Carlsbades, La noi ar fi fost tratat de gheșetist și de acaparator pentru că cuprinsese un munte întreg ca exploatarea sa. La noi, invidia fiind sentimentul dominant, fiecare se teme să spună ce ciștigă. Erim Inii’o zi prezent !» o convorbire în care an industrial, om care, se plîngea că pierde în afacerile Bele, eu știind că din contra ciștigă, i’a m întrebat în particular de ce a» plînge: «ce vrei îmi răspunsa ei, și o afacere bură în mină și traduc să te plîngi că perzi; sitfel toți fți sad pe cap». Iată de ce informacțiunile despre cele 420 fabrici particulare favorizate nu pot », fie exacte. Și #pot, de«eeefffi s pro pdstaf pe fabrici nu s’*r plînge mereu, panti a care motiv ar putea al sa se a idreseze guvernului, earînd ea favo rabil, m ajutora cărora afacerile lor s’au înființat și au prosperat, să nu mai înceteze, deși se bucură de [ o protecțîune vamal» îndestulătoare? Ciudate trebuie să pară celor cari aleargă după popularitate cele ce scriu eu aoi. Și mali trebuie să se bucure că vor putea să se laude către industriași că numai ei sunt protectorii lor. Alergarea după popularitate, cu orice pagubă pentru interesele generale, este preocuparea de căpetenie a guvernului actual. Proiectul de încurajare a industriei n'a putut să scape nici el de această nefastă influență, și toate defectele ce le-am arătat și cele ce le voi mai arăta,de acolo derivă. Să'mi fie permis a nu avea cea mai mică considerație și cea mai mică încredere în asemenea principii de guvernare; nimic sănătos și dăinuitor nu se poate întemeia pe dînsele. Adevărul e singurul etern și po* vățuitor de fapte vrednice de laudă. Voi spune clar adevărul, fară să mă preocup dacă las unor adversari puțin serupuluși calea liberă pentru alergarea desfrînată după popularitate. Dacă legea ce am propus în 1887 și cu ajutorul căreia s'au născut toate aceste industrii, dacă tariful serios protector din 1904, care mi-a cerut atita studiu și atît de silnică muncă, nu mă recomandă simpatiei industrialilor, de bună seamă că nu neadevărurile la cari uriași cocori acum, spre a arăta starea industriei mai rea de citeste, îmi vor ciștigă acea simpatie. Am deplină cunoștință că toate calculele d-lui Nanițescu, întemeiate pa data eronate, spre a dovedi că industrialii nu retrag în mijlocie din capitalul lor da cit 3 la sută ba chiar 2 jam. la sută, sunt cu totul tanisziste și cu desăvirșire neexacte. Nu s’ar fi înființat atâtea fabrici în țară dacă industria în ingenere ar merge așa de rău Dacă este cita o fabrică care merge rău, aceasta nu provine din lipsă de protecțiune și de ajutor, ci am lipsă de studii prealabile, de capital îndestulător și de bună direcțiune. Acestea sunt însă excapțiuni; în genere, industria merge bine și remunerează larg capitalul întrebuințat; aceasta și explică faptul că sa înființează mereu noul fabrict, la curînd industria va suferi de un «lt rău, care s’a și ivit: concurența nemăsurată între prea multe febnei da aceteș fel; și acest rău protecțiunea exagerată îi va aduce. Cine aste amic adevărat al industriei nu trebue să piarda din vedere neajunsurile protecțiunei prea mari : ea dispune la început la neglijență, căci cîștigui vina prea lesne, ia urmă cînd chiar acest ciștig a dat naștere unei prea mari concurențe, atunci industriala, neobișnuit să și bată mult capul, se găsește cu atît mai dezarmat în concurența ce trebuie să susțină. In Rusia, unde protecțioasa vamală este mare, na nicăeri pe lume, guvernul, ca să împiedece dezastrele, este nevoit să intervină neîncetat, să mărginească înființările de fabrici, să împartă contingentela de fabricare, sa de« comande pentru Stat oatrei uzine care stă râu, sta. Ca altmintrare!», n’avem chiar la noi un exemplu de protecțe exagerată ? Z hărui. N'a fost un guvern conservator care, In schimbul scăderii primei de fabricare, a luat un angajament care oprește înființarea de nouă fabrici, spre a preveni o concurență ruinătoare? Să ne ferim de protecțiune exagerată, dar voind a ne feri să nu cădem in greșala opusa, să scădem prea mult taxele protectoare. Pentru asemenea delicata potrivire trebue insă oameni experimentați, nu diletanți, nici de cei cari vor să facă hatirul cutăruia și cutăruis. E. Costinescu (Sfirșitul in No. viitor) ECONOMICE Diferite știri Camera de comerț și industrie din Ploești a hotărît facerea unei anchete minuțioase asupra întreprinderilor industriale din județul Prahova. ■ • • Consiliul de miniștrii a dat autorizațiune de funcționare în țară societăților «Romanian Pips Line and Trading Company», cu sediul principal la Londra și societăței anonime de foraj și întreprinderi miniere «Trifoi», cu sediul principal la Bruxelles. # a B »* Producția de țițeiu a societăței «Astra Romina» în cursul anului 1911 a fost de 520, 589 tone, față de 288,987 tone în 1910. • a E vorba ca societatea Konisklyke- Shall, care are direcțiunea «Astrei Române» să răscumpere afacerile de petrol pe care grupul Rothschild le are în Rusia, reunite sub numele de «Bodéle Caspienne». Banca Marmorosch Blank - Oie își convoacă acționarii pentru ziua de 4/17 Februarie. La ordinea zilei intre altele, sporirea capitalului social de la 12.500.000 lei la 15 milioane lei. • * * 1 Capitalul învestit In industria petrolului din România a fost la finele anului 1911 de 353 km. milioane. In această cifră intră și valoarea înstalațiunilor de export pe care statul le posedă la Constanța: # tt • Producțiunea de țițeiu a Romîniei în anul 1911 a fost de 1.543550 tone față de 1.352.407 tone în 1910. A apărut Curierul Judiciar No. 6 ,nul XXI, ca data de Duminică 22 Ianuarie cu următorul sumar : Concepția juridică a Bancrutei, de Gr. L. Trancu-Iași. Asupra concepțtei juridice a Bancrutei, de d-l Alfredo Rosea. Diferite jurisoridenț ©» întrunirea de la dacia Spovedania d-lui N. Fiera Sala plina de sindicaliști și agenți guvernamentali. — Manifestația pentru d-rul Rakovsky. — „Tribunul“ își reeditează clișeele vechi și își face biografia. D-l Fiera a convocat pentru er după amiezi pa cetățenii Capitalei la o întrunire publica, în sala Dacia, spre a expune motivele pentru cari a părăsit partidul conservator democrat. Au raspuns la spelul d-nului Fiera foarte mulți... sindicaliști pe cari ii invitase la întrunirea de la minie» trecută. Sala Dacia e plină. Cîțiva agenți guvernamentali complotește «publicul» venit să asculte spovedania «tribunului». D-1 Teodor Capeleanu, proclamat președinte al întrunire!, mulțumește pentru această onoare. D-nul N. Fiera: Un filozof a zis: sunt două lucruri cari sperie pe oamenii poliției. Nu trebue să se sperie omul drept de solitudine și de sărăcie. Singurătatea va fi momentană, dacă cu omul care a rămas singur e dreptatea și adevărul. Sărăcia îi va însoți totdeauna, dacă-și va păstra conștiința curată. Pentru a treia oară am rămas singur, fiindcă a fost adevărul și dreptatea cu mine. (Aplauze). Am fost singur aproape cînd am denunțat regimul sub care s-a sfîrșit guvernarea lui Ion Brăitianu, cel bâtrin. Un prieten îmi spunea : «Ai înebunit să te ridici contra lui Ion Brătianu ?» Am răspuns : «O să lupt și o să-i dau jos!» Au mai venit atunci 4 inși cu mine, Djuvara, Costroft Árion, Diseeca și Teke Ionescu, și am reușit să răsturnăm pe Ion Brătianu. Acum situația e și mai primejdioasă. Atunci vroiau să vă răpească libertățile, azi e în joc însăși moralitatea țarei. Spre onoarea memoriei lui Ioan Brătianu, trebue să recunoaștem că a fost cinstit. S’a zis că eu vreau să distrug pe fiii lui Ion Brăttianu. Dar 60 nu-i recunosc ca moștenitori politici ai lui Ion Brotianu. Se mulțumesc să-î poarte numele. Luptele au fost atunci așa de violente, încît s’a comis chiar un stentat contra mea. Glonțul a izbit însă pa un nenorocit ușier al Camerei. Am fost la închisoare, și cînd am eșt am găsit un guvern conservator prezenat in realitate de dnul P. P. Carp. El a venit atunci la mine și mi-a propus să intru în guvern. Fiindcă nu am avut garanții că alegerile vor fi libere, am refuzat. Am venit aci ca să vă cer un certificat de bună purtate, de aceia spovedania mea va fi complectă. Chestia morală nu e de astăzi pusă, și de cind am arătat în Cameră cazul moșiei Rătești. De atunci vroiam să convoc o întrunire pubiioă, dar împrejurările m'au împiedicat, căci nu eram stăpîn în casa mea. Cunoia psihologia mulțimea și știu uu prețuește asentimentul ei. A venit batrînul Ion Brătianu la mine, și mi-a mărturisit greșelile pe cari i- a făcut, arătîndu-mi să-l ajut ca să regenerăm partidul liberal. Sunt 20 de ani împliniți de atunci Partidul liberal a făcut atunci un program la Iași. In capul acestui program. O voce. E votul universal. D-l Fiera : Venim și acolo, venim și la socialiști... (aplauze, bravo, ovații). In capul acestui program era libertatea electorală și descentralizarea administrativă. Programul s’a întors pe dos. Acesta două idei au rămas la coadă, fiind-oftele nu procopsesc pe nimeni, ca băncile și societățile. (api). Am dus 7 ani opoziția de la 1888 la 1895. Am luptat 7 ani pe baza acestui program. La 1895, d. Sturdza a venit la mine și mi-a spus : «D-la Fiera,, d-în ai luptat și cm noi și contra noastră, pentru alegeri libere și descentralizarea administrativă. Ts reg sa ei ministerul de intern ca să realizezi aceste două idei». Am făcut alegeri libere. Nu cred să fi fost încercare mai sinceră, mai reală, ca aceea. Nu mi-am ales decit 14 prieteni în Cameră. Am vrut apoi să fac descentralizarea administrativă. Pe cînd lucram la proeot, s’a produs nenorocitul caz de la Epineni, care m’a silit să plec din minister. Am plecat din partid. Cel dintîiu lucru pe care l’au făcut partidul liberal după plecarea mea a csndit și ridicat pe mitropolitul Primat al țarei. De atunci datează tulburarea în biserica noastră, Biigar m’am ridicat contra acestei nelegiuiri, și, cu ajutorul vostru, am dărâmat guvernul. A venit un alt guvern total partidului liberal. Eu am rămas tot singur. Dar a venit apoi chestia națională, și în Cameră ne am ridicat cu toții împotriva jignirei demnităței noastre naționale. Opozițiile s'au retras toate din Gameia, pe chestia naționala, Ue deosebiră de atunci și pînă azi. La 99, retragere pe chestia naționala, azi, retragere pe chestia buzunarului. (Aplauze). A căzut guvernar Bturaza și nu se putea forma ant guvern, din cauză că conservatorii nu se înțelegeau. Atunci în glumi am zis: «Ințelegeți-vă, și dacă veți avea nevoia de mine, eu atau în strada Dorobanților 71». Au venit la mine Take Ionescu și N. Filipescu, și mi-au oforit să intru in minister. Se putea să nu primesc? M’am considerat însă ca provizoriu, căci nu credeam că ideile mele democratice vor fi primite. Am luptat visa pentru împăcarea conservatorilor, știind că voiu fi sacrificat. „ S’a făcut împăcarea, dar ministerul cel nou s’a făcut fără Teke Ionescu. Mi s’a propus să mă duc la Roma. Am propun mi Take Ionescu la 1900 sa facem politică Împreună N’a primit. Atunci am plecat la Roma. Acolo mi s’a dat un banchet de către toți oamenii politiei. In frunte cu președintele Camerei. Guvernul italian a pus toată autoritatea lui ca sustanții să dea iradaaua care consfințea drepturile Aromânilor. Aceasta am obținut o grație faptului că fusesem coleg de școală cu răposatul Portig, fost prim-ministru al Italiei și filo-romîn. Take Ionasen m’a chemat apoi, și am venit în țară. I-am cerut să regulăm chestia țărănească și să realizăm reforma electorală, care se impune ca un progres al timpului, în sens democrațic. Cînd am fost asigurări că aceste idei se vor realiza, am venit. Nu făcusem nimănui nici un rău, părăseam funcția de ministru la Roma. N’am venit pentru interesele male personale. Poeta am greșit pentru mine, dar pentru voi n’am greșit. Văd azi că ideile mele de acum 25 de ani, cînd luptam singur contra Băncei Naționale, sunt îmbrățișate și de alții. Astfel un ministru a zis că această banci e o adevărată excrocherie. Ceea ce se face cu Banca și cu instituțiile de credit, e o adevăratâ primejdie. Eu am rămas întotdeauna departe de «afaceri». Cu prilejul ri scump firarei căilor ferate, am rămas curat. Acum ai mi se zise că sunt avocatul lui Allard, pe cînd Take Ionescu e avocatul acestui om pe care nici nu-l cunosc. In totdeauna liberalii au considerat Banca Națională ca un instrument de partid. Cînd eram primar, am propus să se facă împrumutul de 16 milioane al Comunei București In țară . Banca Națională nu mi-a dat concursul, și comuna a pierdut un milion Intr-o singură zi, îndată ce am plecat de la Roma, am fost atacat cu nedreptate și cu înverșunare. Eram popular, și cetățenii m’au primit cu o manifestație impunătoare. Popularitatea partidului conservator-democrat a fost mai cu seamă formată din impopularitatea partidului liberal, care a reprimat cu o sălbăticie în răscoale, săvârșind orori inutile, impușcînd pe săteni după potolirea răscoalelor. Trecînd la chestia tramvaelor, oratorul afirmă că această lega a o adevărată pungSșie. Partidul liberal e bolnav, și ar trebui tratat cu 606. Acum au făcut o societate beonmă cu Tache Ionescu : Tache e cu capitalul și liberalii cu experiența. Mai tîrziu liberalii vor rămîna cu capitelul și Tache ea experiența (aplauze). Concepția legei tramvaiului e cea mai diabolică cu putință. Au vrut să robească comuna pe 40 de ani, și să-și însușească venitul de 4 mii. pe c-ars-i din actualste linii. In ce mă privește, voia lupta pînă voiu putea în acostată chestie, strigînd: săriți, hoții ! !(*pl.). Au vrut să înghită deodată 4 milioane pe an , așa mare stomac au,—a patra parte din budgetul comunei București. Oratorul examinează pe larg legea și statutele societăței comunale de tramvai. Oratorul, vorbind de chestia doctorului Rikowsky, spune că aetustol guvrra a reparat o mare nedreptate, (Salai izbucnește iu urate și aplauze cari in mai multe minute. Se repetaie de nenumărate ori strigătul «Trăiască Riskowsky»). Examinând cauzele ceri Fon îment să părăsească partidul conservatordemocrat, oratorul spune că da la început d-ss a fost contra cartelului cu liberalii în alegeri, care a compromis popularitatea d-lui Tike Ionescu. Partidul liberal a impopular, fiindcă departe de a-și realiza programul, a făcut tocmai centralizarea cea mai aprigă, așa încât azi Comuna nu mu înseamnă nimic. Am spus domnului Take Ionescu să nu facă cartel cu liberalii, cari nu sunt solvabili. Am tăcut. Cînd a venit chestia tramvaielor rin nu mai tăcut. Spre norocul Comunei București, a venit actualul guvern. Nu știu dacă va avea acest noroc pînă la capăt. Partidul conservator-democrat n’a luat de la început o atitudine hotărîtoare în această chestie. A deliberat un an, ca să vadă dacă e afacere cinstită sau nu. Acum a luat în brațe această chestie. Nu m’am așteptat ca atunci cînd sunt atîtea chestii la ordinea zilei, ca revizuirea și altele, partidul conservator democrat să ia această chestie. Dar sunt atâtea de făcut ! Banca Națională trebuie desființată și făcută o bancă de stat. In alte părți statul ia tot ce trece peste 5 la sută ciștig. Instituțiile liberale sunt o adevărată primejdie. Ași mai continua, dar trebuie să termin, căei orele sunt înaintate. Am părăsit partidul conservator-democrat, dar nu mă consider singur. Am vrut să văd dacă publicul Capitalei sa asociază la campania deschisă în chestia tramvaelor. Sufletul publicului Capitalei nu s’a asociat la întrunirea de la 8 Ianuarie. Mulțimea nu e cu dînșii. Partidul conservator democrat dacă va veni, va fi un guvern de spălătură, un guvern Folk, destinat să spele petble liberalilor, fiu nu ași fi primit asemenea condiții. D. Comșa a declarat că orice guvern va veni, conservator-democrat sau liberal, va da restituțio în int grun acționarilor societăței comunale. Dar asta ar fi o primejdie pentru moralitatea publică, căci nu e cu putință ca o pungășie să fie reabilitată. Plîng pe d. Take Ionesan că s’a unit cu d. Brătianu. Iată spovedania mea. Am făcut bine, sau am făcut rău... (Voci, bine ai făcut !) se va vedea. Mi-ați zis «tribun». Tribunul n’a lucrat pentru bani, nu a răsuflat cum i-a zis «Viitorul». La Roma tribunii ziceau «eu se poate» și opreau legile rele. Tribunul vostru vă zice și ei : «Nu la paște» ! (Aplauze). D-lui Eraclie Sterian vrea să vorbească, dar e Împiedicat de președintele întrunire!. La sfîrșit sa votează o scurtă moțiune. Se aud glasuri : «Dumineca viitoare la Eforie ! La întrunirea lui Rakovsky la D-l Eraclie Sterian ia totuși cuvîntul, spre a ruga pe d-l Fiera ai intre la partidul conservator. întrunirea s'a terminat la orele 5 și un sfert. Studiul pustiului din țară Se știa că ministerul de domenii a dispus facerea unui studiu al porumbului din țară, atît din punct de vedere agricol, cît și din punct de vedere comercial. Pentru continuarea acestui studiu, ministerul de domenii a însărcinat da d. dr. Al. Zaharia, directorul laboratorului de chimie agricolă și industrială de pe lângă institutul de chimie. Ministerul de interne a trimis prefecturilor de județe un număr de exemplare tipărită cu instrucțiunile pentru strângerea probelor de porumb din țară, recolta 1911, rugind totdeauna prefecturile să le distribue primăriile din acel județ, pentru ca din fiecare comună, în care se cultivă porumbul, să se ia cita o probă, de la agricultorul cel mai însemnat. In vedere că nu urmărește deosebirea de porumb între producția agricultorilor mari și a celor mici, este nevoe ea afară da prima probă ca se ia dela fiecare comună, să se mai ia pentru fiecare plasă dela o singură comună ca și anul trecut cite 2 probe, din care ana dela agricultorul cel mai mic și alta dela agricultorul cel mai însemnat. Săculețele cu cele două probe dela agricultorul cel mare și dela cel mic, luate din aceeași comună, trabuie să fie legata împreună spre a se putea deosibi ușor la sosirea lor la institutul de chimie. Cantitatea de porumb luată să nu fie mai mică de 1 kgr. de fiecare probă. CRONICA JURIDICA Instituția juraților Verdictul de achitare dat de Curtea ou juni de la Iași, în sensaționalul proces Cuza-Sopor, a readus în disensiune chestiunea juraților. De cîtva timp această instituție democratică, cea mai veche dintre asemenea instituții, e atacată din toate părțile și ca drept cuvlnt. Specializarea ocupațiilor, care merge crescînd pe fie-osta zi, după posibilitate tuturor cetățenilor de a cunoaște principiile de drept, principii indispensabile creste în interesul bunului mers al societății. Și, de multe ori un fapt ce se educe pentru a fi judecat de către jurați — cetățeni de toate categoriile sociale—nu poate fi apreciat în toate amănuntele lui de aceștia, ci mai alea nu pot să prevadă consecințițe ce le va avea asupra vieții sociale, consecința adesea îndepărtate, dar de o foarte mare însemnătate. ^Curtea cu jurați a fost creată în Anglia pentru a se înfrina abuzurile regalității atotputernice și de aceea îaalamentul ei a dispărut azi, cînd organizarea constituțională garantează pe deplin drepturile cetățenilor, și cînd suveranitatea poporului e aceea care conduse statui. După cum foarte bine obeerva Gustave le Bon în «La psychologie des foules» o colectivitate, chiar dacă ar fi alcătuită din indivizi superiori, are aceeași mentalitate ce și una formată fiin oameni inferiori. Acelaș sentimentalism și neprevedere va conduce și pe una și pe alta, și de aceea nu se poate îndrepta instituția juraților prin o selecțiune mari riguroasă a membrilor ei. * S * Dreptul cel mare ea are apărarea în procedura judecării de către jurați a diferitelor crime și delicte, face mai întotdeauna ca hotărîrea să se încline în favoarea acuzatului, pa care apărarea îl prezintă întotdeauna ca o victimă a fatalismului social, dacă nu declară absolut nevinovat chiar cînd cele mai vădite probe dovedesc perversitatea criminală. Nimeni nu poate tăgădui înrîurirea împrejurărilor externe asupra acțiunilor omenești, și e foarte dreaptă teoria determinismului, și, conform cu această teorie, nimeni nu e vinovat în mod subiectiv, dar nu mai puțin nimeni nu poate tăgădui necesitatea absolută a apărării societății omenești, ale cărei interese trebuesc să fie puse înaintea celor individuale. Indeobște, jurații se lasă a fi înduioșați de pledoariile meșteșugite ale advocaților, fii se tem, în aceleș timp, de a pedepsi pe cei vinovați, de oarece cred că nu vor mai putea avea o conștiință liniștită, cînd vor ști că un condamnat zece într’o temniță din cuvîntul lor , apoi noțiunea vinovăției sau a nevinovăției e neclară din cauza acelorași pledoarii. Adăugind la aceasta și tendința sufetului modern, care devine din ce in ce mai blind, ne dăm seamă de ce jurații achită. După cum am spus însă, infractorii regalelor sociale trebuesc înlăturați din mijlocul societății. Ia fiecare zi se dovedește că instituția juraților nu poate îndeplini funcțiunea asanării societății. Infractorii, avînd speranța unei achitări, tulbură ordinea socială, și lipsind teama pedepsei, numărul crimelor și delictelor nu scade, cum ar fi natural. De aceea credem că instituția judeților, deși prin esență democrată, trebue să dispară, sau cel puțin să se transforme radical, E. — 131X& vatra unui sătean cuminte este titlul celui mai nou volum al cunoscutului scriitor și poet T. Duțescu-Duța Sub o formă literară ușoară și plăcută 1a citire, autorul popularizează precepte morale și utile. Prețul 2 lei. Editura Steinberg. Inaugurarea liniei ferate Pucioasa-Petroșița Eri s’a inaugurat cu mare solemnitate linia ferată Pactossa-Petoșița. A luat parte la această sărbătoare de Barbu Delevrant,n ministrul laborărilor publice. Însoțit de un număr destul de mare de ingineri din corpul tehnic de pe lângă direcția generală a C. F. R. La ora 89.m., cu antren special, d. ministru al lucrărilor publice însoțit de statul său major, a pornit din gara de Nord spre Pucioasa. La orele 10.20 au a suna acolo. A fost întîmpinat de d. Victor S. Baraaga, prefectul județului, de Gonzalv Ionescu primarul orașului Tîrgoviște, Al. Popescu directorul prefecturei, Ștefa polițaiul orașului Tîrgoviște, de primarul comunei Pucioasa, cum și da primarii, învățătorii, preoții și fruntașii tuturor comunelor de prin împrejurimi. Cînd trenul s’a oprit în gară, muzica regimentului 22 a intonat imnul regal. D. Ministru scoborîndu se din vagon s’a întreținut cîteva clipe cu funtașii și notabilitățile prezentate de d. prefect. După aceasta formîndu-sa un impozant cortegiu cu muzica militară în frunte, s’su îndreptat către primărie, Te-Deumul. Cuvîntările Aci s’a oneist an Te-Deum de către preoții N. Diaconescu și Serghia Constantinescu. După terminarea serviciului divin a luat cuvîntul d-l Protest V. S Baranga. D-sa într’o entuziastă cuvîntare a arătat însemnătatea acestei linii din punct de vedere economic. A mulțumit d-nului Ministru care a avut dragostea de a veni ca să sărbătorească împreună cu poporul inaugurarea acestei linii. Răspunzând d-lui Prefect, d - Ministru B. Șt. Delavrancea a spus că nu-i atît de mare meritul d-sale, deoarece d-sa n’a făcut decît să continue ceia-ea a fost început de alții. Aduce elogii d'iii inspector general Ilie Radu, care a lucrat pentru înfăptuirea acestei opere. Luînd cuvîntul d-l Ilia Radu, spuse că n’a muncit și nu muncește de cît pentru binele țării. m « * De ln primărie acelaș cortegiu ca muzica militară în frunte s'a îndreptat către locul de unde începe noua linie. La o distanță de un kilometru de gară, era prinsă între doi stâlpi înfășurați în panglică tricoloră, o cordea tot tricoloră. De aci se începea noua linie. Cînd o mașină împodobită toată cu stegulețe tricolore a ajuna aproape de panglică, d-1 Ministru adînc emoționat a tăiat-o panglica cu niște foarfeci, rostind cuvintele «Ea tain cu atita ușurință ce es se dv, a ți săvîrșit cu atîta greutate». PsBgirea a căzut jos lisind loc mașinei urmată de vagoane să treacă înainte. , De la Pucioasa la Pietroșița Drumul de la Padossa la Pietroșița e de o frumusețe uimitoare. Linia ferată șsipuește printre stînci de piatră, aci mergînd paralel cu rîul Ialomița, aci împreunîndu-se, ca apoi întrecînd’e, s’o lase în depărtare. O priveliște din esta mai minunate farmecă ochiul. In depărtare se văd crestele munților, cari se revarsă în coline singuratice, înfășurate de șuvițele de apă răzlețe ale Ialomiței. Locuitorii din comunele pe lingă care trecea trenul, eșisară înainte în frunte cu tarafuri de lăutari și steaguri tricolore. Mai ales în gara Buciumeni, trenul era așteptat de o mulțime imensă. Un număr foarte mare s’a agățat de scările vagoanelor, ca să insoțească ca ministrul lucrărilor publice. Sosirea la Pietroșița La Pietroșița oaspeții au fost întîmpinați iarăși, de o mulțime imensă, în frunte cu harnicul primar Grigorescu. S’a format un cortegiu și mai impunător tot cu muzica în frunte, care s’a îndreptat către școală. Pietroșița este unul dintre frumoasele sate ale județului Dîmbovița. întinsă ca o trîmbă pe un platou, este lovită în spete de rîul Ialomița. Gospodăriile sunt mindre, și’ți înfățișează pe moșnenii harnici. Podul care leagă șoseaua Pucioasa-Sinaia cu satul, era numai arcuri de triumf. D-nele Grigorescu și cîte-va d-șosre cum și un mare număr de sătence îmbrăcate în mîndrul port național, caracteristic parței muntoase a județului Dîmbovița, eșiseră întru întîmpinarea d-lui ministru. Banchetul In galoanele școalei s’a servit da Casa Gapga din București un banchet cu următorul Menu : Țuică Icre tescuite de Astrahan Mezeluri Supă de pasăre Mușchi La tavă gătit cu ciuperci Miei Curcan și Purcel fript Salată Tortă Capșa Brînzeturi Fructe Cafea-Cognac Drăgușani Vechi Dealu Mare roșu G. H. Mumm Goűt Americain La acest banchet au luat parte următoarele persoane: Domnii Barbu St. Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, N. G. Cantacuzino, senator, N. Cezianu, sentor, I. I. Dalles, deputat, Ilie Anghelescu, deputat, N. Bruneanu, inginerul județului, Al. Barbu, vice președintele consiliului județean, C. Dragomirescu, vice-președintele consiliului județean, Al. Constantinescu, președintele delegației județene, Gonzalo Ionescu, primarul orașului, Moise Arzoiu, consilier județean, Baranga, prefect, Savovici Baranga, inginer, S. G. Nicolau, administrator de plasă, Al. Popescu, directorul prefecturei, V., Stefu, polițaiul orașului Tîrgoviște, N. Gr. Teodosiu, revizor școlar, dr. Zoe, I. Ghica-Simionescu, secretarul prefecturei, cxp. Alex. Drăghicescu, Teodor Draga, sub director general, Alexandru Mareș director serv. de mișcare, Nicolae Gallea, sub director întreținere. Inginer șef Petre D. Vîlsan, Antonescu Inspector principal. Inginer șef Alesxandru Cheoaîș , inspector Pitești, inspector din Minister Vasilie Voiculescu Inginer din minister Eugenia Ștefănescu director, Niculaa Oprescu director, Elie Radu Inspector general G. Georgescn Inginer șef, D. Danescu Inginer șef,St. Aristodula Inginer șef, St. Mirea, A. Alexandru G. Tami03ssen. In tot timpul banchetului atît corul condus de d. înv. Pavel Popeanuu, cît și mujica militară subînțeleaptă c«aducerea d-lui Căp. Const. Vasilescu, a executat o mulțime de pîntica patriotice și populare. Telegramele D Miniatru Delavrancea Iunul cuvîînlui, spune că se gîndea pe cînd era încă în vagon la telegrama ce trebue sdresată M. S. Segelui. Citește o călduroasă telegramă către M. S. cara tine primită de asistență cu aplauze. Se mai dau telegrame d-iar ministru N. Filipescu, Const. Olănescu și M Deșîiu. Toastul ile gal dintîi toast al ține d. prefect Pictor Baranga. D sa aduce elogii ministrului Delavrancea care în acelaș timp și literatul Delavrancea. Ridică paharul în sănătatea atît a ministrului cît și a scriitorului Delavrancea. D. Ilie Radu inspector generez închisă în sănătatea d-lui C. Olănanou. D. Dr. Zoe ridică paharul în sănătatea d-lui Inginer Georgeses, cara a condus lucrările acestei linii. D. V. Baranga, luînd din nou cuvîntul închină pentru d-l Ilia Radu, unul din bunii noștri ingineri. D. Io. Radu mulțumește elogilor aduse. Mai vorbește d. Rusescu și Fr. Diaconescu, Acesta din urmă cu multă însuflețiră, /. C. Nuolau, administratorul plașei Voinești, etc. Discursul d-lui Delavrancea Cel din urmă la cuvîntul d-l Barbu Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, care ține un măreț discurs:“ «Cineva a spus că eu muncă și credință oamenii cuceresc totul. Ea vi spun: Creditț», «la munca, da. Cici în virtutea acestor străduințe ale dv., vi s’a deschis această cale ferată, vara dspă dorința înțeleptului nostru suveran va merge pisă la Sinaia. Pengă aceste două sa vă mai spun un încrui mai trebue patriotism. « Credința șovăe • ak»u*să se desvolță. Cn acestea a masei fără credință, însemnează a ne lăsa pradă tuturor neamurilor. Muncind fără credință și patriotism, vom fi o bască de comerț. Ea zic ei alâturi de credință să fia patriotism și apoi muncă, căci o patrie postă îl leneșă. Dar ce ar însemna as popor, chiar leneș fiind fără patrie. In noi sunt izvoare de mancă cari sunt sigur că se vor desvolta. Credința însăși patriotismul a început să șovăe. «Preoți și învățători, voi aveți misiunea de a întări aceste două virtuți sufletești». # # S Trecînd la altă ordine de idei spune că patria nu se poate defini. Face teoria patriei și insistă asupra ei, spunînd că fără a avea intenția de a da naștere unui conflict diplomatic, susține că patria romina e pretutindeni unde se grăește limba romînă. «Neamul nu este în patrie, ci patria în neam». Patria nu o poate defini Geografia, ci numai prin limbă o definește. Spune apoi că în mijlocul populației rurale nu se simte coborît, după cum nu se simte iarăși înălțat în mijlocul colegilor d-sale din partid și guvern. Mai departe, spune d sa, guvernul actual este un guvern de oameni cinstiți, cari veghează cu ochii în patru asupra avutului public. Eu nu acuz pe nici unul din partidele spolitice de nepatriotism, da care a fi amîndouă auljesc interesele superioare ale țării, și defel sunt în mod egal de patriotice. Vorbind de d. N. Filipescu, spune că o viță de boar, care are cle-odată suferințî de energie. D-sa ca și d. G. Cantacuzino și alții doari din partidul conservator, sînt absolut democrați. Terminînd închină pentru corpul ingineresc și pentru directorul general al C. F. R. Cuvîntarea d-lui ministru Delavrancea a fost foarte des întreruptă. Aproape fiecare frază e subliniază cu tunete de aplauze. După terminarea banchetului s-a încins o horă strașnică care a durat aproape o oră. La ora 4 și 20 oaspeții și-au luat rămas bun, plecînd spre București ca trenul special. D. Ministru a fost condus în nnalele sătenilor pînă la suirea în vagonul ministerial. De vorbă cu d. ministru Delavrancea In mai multe rînduri am avut fericitul prilej de a vorbi cu d. ministru Delavrancea. — Ca impresie vă fac aceste manii reații Excelență? l-am Întrebat eu. — Întării o mică observație : Să nu’vai mai zidi experiență, ci domnule. Al doilea, această înugurere mmi lasă impresiile cele mai păcate. Pe urmă i-am vorbit dlui Ministru dantoe sitetiB unei linii care să unească Tîrgoviștea cu C -Lungul atrăbătînd frumoasa și bogeta vals a Dîmboviței. — O s’o facem și pe aceasta, dar ceva mai tirziu, mi a răspuns D-gara are nevoe de atîtea și toate A y kT*,